FOCUS:NATO tranşează la Bucureşti problema aderării a trei state, miza fiind stabilitatea Balcanilor

Extinderea NATO, prin acceptarea unor noi state, este prevăzută de Articolul X din Tratatul Nord-Atlantic. Potrivit acestuia, părţile, prin acord unanim, pot invita să adere orice alt stat european în măsură să consolideze principiile acestui Tratat şi să contribuie la securitatea zonei Nord-Atlantice. Orice stat invitat poate deveni parte a Tratatului dacă depune instrumentul de aderare la administraţia Statelor Unite.

Washingtonul susţine ferm aspiraţiile de integrare ale Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei, state despre care afirmă că au înregistrat progrese semnificative, mai ales în ultimii doi ani. La rândul său, România a anunţat că susţine fără rezerve aderarea celor trei state la NATO.

Aceste ţări au trupe în Afganistan şi în cadrul altor operaţiuni şi joacă un rol important în Kosovo, arătând astfel un angajament clar faţă de responsabilităţile pe care le presupune calitatea de stat membru NATO, argumentează oficialii americani.

Albania a realizat progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, operând arestări inclusiv în rândul oficialilor guvernamentali de rang înalt, precum şi progrese în reforma judiciară şi în domeniul legislaţiei menite să sporească transparenţa şi eficienţa sistemului de justiţie.

Croaţia a dovedit maturitate politică şi economică, iar progresele semnificative în reforma militară au creat forţe armate mai moderne şi mai uşor de mobilizat, sprijinind în acelaşi timp stabilitatea regională.

La rândul său, Macedonia a făcut paşi importanţi din 2001 pentru construirea unei democraţii multietnice. Guvernul a luat măsuri concrete în vederea implementării mai multor legi esenţiale pentru tribunale şi poliţie, precum şi în ceea ce priveşte combaterea traficului de persoane. De asemenea, progresele înregistrate în reforma din domeniul apărării sunt semnificative.

Potrivit asistentului secretarului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, Daniel Fried, experienţa a arătat că progresele, reformele şi comportamentul regional şi internaţional constructiv se vor consolida odată cu aderarea la Alianţă. O invitaţie de aderare la NATO nu este o linie de sosire, iar cele trei ţări ştiu acest lucru. Prin urmare, SUA şi aliaţii lor vor trebui să decidă la summitul de la Bucureşti dacă este mai bine pentru securitatea Alianţei şi stabilitatea Balcanilor să accepte aceste state sau să amâne aderarea lor.

Croaţia, Albania şi Macedonia sunt regrupate din 2003 în cadrul unei Carte Adriatice, sprijinită de Statele Unite pentru a le facilita intrarea în NATO. Croaţia, considerată drept favorită, şi chiar Albania au toate şansele de a obţine o invitaţie de aderare la summit-ul de la Bucureşti. Candidatura Macedoniei riscă însă să fie blocată de Grecia, care a ameninţat că îşi va exercita dreptul de veto pe fondul disputei privind denumirea acestei ţări.

Grecia respinge denumirea de Macedonia, afirmând că aceasta implică ambiţii teritoriale împotriva provinciei sale omonime, din nordul ţării, locul naşterii lui Alexandru cel Mare. Atena a cerut autorităţilor de la Skopje să accepte unul dintre cele cinci nume propuse de negociatorul ONU, Matthew Nimetz: Republica Constituţională a Macedoniei, Republica Democrată a Macedoniei, Republica Independentă a Macedoniei, Noua Republică a Macedoniei sau Republica Macedoniei de Sus.

În cazul în care Grecia blochează candidatura Macedoniei, acest demers ar putea avea efecte negative şi asupra Albaniei, o serie de state membre ale Alianţiei pledând pentru amânarea invitaţiei către Tirana, pentru a nu crea un decalaj între cele două ţări vecine şi pentru a nu izola fostul stat iugoslav.

Respingerea şi izolarea Macedoniei ar putea dăuna însă chiar Atenei, iar cea mai bună modalitate de a împiedica această ţară să devină o ameninţare pentru securitatea Greciei este integrarea ei în Uniunea Europeană şi NATO. Apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică s-a dovedit deja un mijloc eficient de a calma conflicte vechi.

Integrarea în UE şi NATO reprezintă de asemenea o cale importantă de dezvoltare, iar Grecia ar avea şi ea de câştigat, având în vedere că numeroase companii elene au beneficiat deja de pe urma reformelor realizate de Skopje.

Prin urmare, politicienii greci ar face tuturor un serviciu dacă ar rezolva disputa referitoare la denumirea statului cu care se învecinează la nord sau cel puţin dacă ar preciza public că nu se vor opune aderării Macedoniei la o organizaţie care îi va face pe toţi să se simtă mai siguri şi mai liberi.

(Material realizat de Ioana Bojan, ioana.bojan@mediafax.ro)