FOCUS: Noua sesiune parlamentară, ultimul teatru de operaţiuni înaintea bătăliei electorale

Senatorii şi deputaţii sunt convocaţi pe 1, respectiv 3 septembrie, în ultima sesiune din actuala legislatură, care va fi marcată de proximitatea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, desfăşurate sub auspiciile uninominalului, dar şi de importanţa deciziilor şi legilor rămase de luat sau adoptat.

Parlamentarii vor avea la dispoziţie, practic, doar două luni pentru încercările de a propune şi adopta proiecte de legi cu caracter electoral, startul campaniei electorale la începutul lunii noiembrie reducând la jumătate timpul efectiv pe care senatorii şi deputaţii îl vor sacrifica în sălile Parlamentului.

Timpul scurt rămas la dispoziţie va face ca Legislativul să reprezinte, mai abitir decât până în prezent, scena publică pe care candidaţii la fotolii ministeriale sau doar parlamentare îşi vor juca rolurile pregătite minuţios în laboratoare, sub un exces de reflectoare şi studiouri, sub scrutătura abilă a pupilelor dilatate ale analiştilor sau ale senior editorilor.

Dincolo de elementele concrete ale iniţiativelor legislative care vor fi dezbătute de senatori şi deputaţi, spectrul alegerilor va face ca, la tribunele sălilor de plen sau la microfoanele înţesate pe holurile Parlamentului, cuvinte ca "joc de imagine", "politicianism", "demagogie", "absenteism", "preelectoral", "referendum", "Constituţie", "alegeri", "sondaje", "interesul ţării" să reprezinte laitmotivul substantivelor enunţate inteligent, acuzator, erudit, abil, subtil sau versatil, înfăşurate în verbe mai tari sau mai dulci, după caz.

Ultima sesiune din actuala legislatură, având în vedere perioada preelectorală şi electorală cu care se va suprapune, permite o predicţie a cărei valoare de adevăr poate fi verificată şi în prezent : vom asista la debitarea redundantă a unor amendamente şi iniţiative legislative populiste, cu priză la public, care se vor lovi în mod automat de nefuncţionalitate şi vor pune o presiune clară pe viitorul guvern, indiferent care va fi compoziţia politică a viitorului Executiv.

Primele accente în acest sens le vom resimţi încă de la debutul sesiunii, când se vor flutura ameninţător la adresa Guvernului două moţiuni simple, deja anunţate de către PSD: pe Agricultură la Senat şi pe Sănătate la Cameră.

"Lupta neaoşă" dintre PSD şi Guvernul liberal se va învârtoşa prin aruncarea în joc a moţiunii de cenzură, pe ultima sută de metri a guvernării PNL.

PSD a ameninţat deja cu depunerea acesteia, condiţionând Guvernul să nu înfiinţeze holdingul energetic şi să mărească pensiile de la 1 octombrie, şi nu de la 1 noiembrie, cum a decis Executivul.

Ameninţări voalate cu depunerea unei moţiuni au făcut social-democraţii şi în urma scandalulul legat de proiectul Aeroportului din Adunaţii Copăceni.

Un bun prilej pentru exersarea argumentelor electorale va fi constituit de solicitările procurorilor în ceea ce priveşte începerea urmăririi penale împotriva deputatului PSD Adrian Năstase şi a senatorului PSD Şerban Mihăilescu.

Camera Deputaţilor va dezbate în plen şi va vota solicitarea de începere a urmăririi penale a fostului premier în cazul a două noi dosare penale, cunoscute ca "Mătuşa Tamara" şi "Zambaccian 2", până în jur de 20 septembrie.

Senatorii jurişti, la rândul lor, vor studia dosarul senatorului PSD Şerban Mihăilescu, termenul pentru finalizarea raportului fiind 20 septembrie, astfel încât până pe 30 septembrie să se poată începe dezbaterile în plen.

În aceste dezbateri care se pretează la semnificative speculaţii electoral-politice, PSD încearcă să atenueze handicapul cauzat de "protecţia" pe care Adrian Năstase şi Miron Mitrea au primit-o din partea deputaţilor.

Fostul ministru al Transporturilor din Guvernul Năstase şi-a anunţat demisia din Camera Deputaţilor pentru începutul sesiunii, iar dacă intenţia sa se va concretiza, Mitrea va evita să se afle excesiv în atenţia mass-media înaintea turneului electoral din satele Vrancei.

Cazurile Năstase şi Mihăilescu vor fi bune prilejuri de propagandă pentru partide, în condiţiile în care PSD se află într-o situaţie delicată, percepţia publică fiind că parlamentarii săi par a fi "protejaţi" în faţa procurorilor, spre deosebire de cei ai PNL şi PC, Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş fiind lăsaţi de senatori să se descurce singuri, fără imunitate.

În aceste condiţii, cu atât mai riscantă şi mai supusă silogismelor politicianiste pare intenţia lui Mircea Geoană de a modifica prevederile constituţionale în ceea ce priveşte imunitatea demnitarilor.

Social-democraţii au strâns deja numărul de semnături necesare iniţierii unui proiect legislativ pentru modificarea Constituţiei, însă nu au făcut un anunţ concret asupra termenului când vor depune proiectul la Parlament.

De altfel, PSD nu a anunţat oficial nici asupra cărei variante s-a oprit în ceea ce priveşte organismul care va judeca solicitările de începere a urmăririi penale împotriva preşedintelui, miniştrilor, foştilor miniştri şi parlamentarilor.

Şansele reale ca propunerea PSD să întrunească numărul de voturi necesar sunt mici, şi cu atât mai mici sunt cele ca eventualul referendum pentru modificarea Constituţiei să aibă loc, aşa cum doreşte Mircea Geoană, odată cu alegerile parlamentare.

Dezbaterile însă promit să fie marcate de invective şi acuze între politicieni, disecate în studiouri de televiziune, analizate în firme de consultanţă, chiar dacă nu vor produce niciun efect practic asupra legii fundamentale.

Accentele majore de populism vor fi resimţite, probabil şi mai pregnant, la dezbaterea proiectul de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, aşteptat a se dezbate la nivelul comisiilor şi în plenul celor două Camere începând cu luna octombrie.

Dacă bugetul pe 2009 va intra în dezbaterea actualului Parlament şi nu va fi amânat, aşa cum propunea preşedintele PSD, Mircea Geoană, pentru Legislativul rezultat din alegeri, este de aşteptat ca dezbaterile să aducă o avalanşă de amendamente cu substrat electoral.

Probabil, PSD va insista pentru majorarea pensiilor, suplimentarea ajutoarelor sociale, creşterea indemnizaţiilor maternale, majorarea subvenţiilor, PNL, având în vedere recentele afirmaţii ale premierului Călin Popescu Tăriceanu, va juca pe cartea investiţiilor în infrastructură, a înlesnirilor fiscale şi a reducerii birocraţiei, în timp ce PDL ar putea acuza cele două partide, după caz şi interes, că oferă "mită electorală".

Din acelaşi capitol al propunerilor cu motivaţie electorală face parte şi propunerea susţinută în principal de PSD, care vizează modificarea OUG privind indemnizaţia acordată pentru creşterea copilului şi majorarea acestei indemnizaţii până la un cuantum de 85% din venitul brut realizat.

Cu potenţiale încărcături electorale se anunţă a fi dezbaterile asupra unor proiecte de lege care aşteaptă la Camera Deputaţilor, în diferite stadii ale procedurii parlamentare.

Printre acestea, mai multe variante de iniţiative pentru acordarea de despăgubiri foştilor proprietari ai unor imobile preluate abuziv de regimul comunist sau moştenitorilor acestora.

Tot cu caracter socio-electoral sunt şi trei iniţiative aflate la Camera Deputaţilor, vizând cazărmile, terenurile şi clădirile dezafectate ale Ministerului Apărării, pe care cele trei categorii de iniţiatori le doresc transformate fie în spaţii verzi, fie în locuinţe sociale, fie în cămine studenţeşti, cele trei proiecte fiind pe ordinea de zi a Comisiei de apărare.

Tot în dezbaterea Camerei mai sunt două variante de legi ale lustraţiei, cea "antinomenclatură", iniţiată de Cozmin Guşă, respinsă de Senat, şi cea iniţiată de Mona Muscă, adoptată de Senat.

La capitolul restanţe, capete de afiş la Camera Deputaţilor sunt Legea Curţii de Conturi şi Statutul minorităţilor naţionale.

Amânat de Senat până la limita adoptării tacite, proiectul de lege privind Curtea de Conturi se află pe ordinea de zi a Comisiilor de Buget-Finanţe şi Judirică din Cameră, care trebuie să facă raportul la solicitarea de reexaminare formulată de preşedintele României.

Ţinând cont de faptul că după reexaminarea de la Cameră proiectul va fi trimis la Senat, care va trebui să reia şi el procedura dezbaterii şi adoptării proiectului de lege, se poate anticipa că situaţia mandatului membrilor Curţii de Conturi va mai rămâne aproape o lună incertă, mai ales că, după adoptare trebuie să urmeze negocierile dintre partide pentru numirea celor 18 consilieri de conturi.

Mandatul actulei conduceri a Curţii de Conturi a expirat pe 31 mai şi a fost prelungit în mai multe rânduri, până la data de 30 septembrie, dată până la care Parlamentul trebuie să adopte proiectul de lege.

Proiectul de lege privind Statutul minorităţilor este o altă mare restanţă, dezbaterile trenând de aproape doi ani şi intrând în atenţia presei mai mult prin tertipurile procedurale de amânare a şedinţelor comisiilor sesizate pe fond decât prin amendamente interesante.

Neînţelegerile dintre principalele partide politice au determinat Guvernul să solicite Camerei reluarea dezbaterilor asupra acestui proiect şi adoptarea până la sfârşitul lunii decembrie.

Un alt subiect controversat îl reprezintă legile siguranţei naţionale, care au trecut de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită, iar acum se află în comisiile de specialitate ale Senatului. Pachetul de legi privind siguranţa naţională este format din cinci proiecte legislative: legea siguranţei, legile privind organizarea SRI şi SIE, statutul ofiţerului de informatii, legea privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii.

Proiectele nu s-au dezbătut articol cu articol, la Cameră, iar rapoartele nu au fost prezentate la timp plenului, din cauza disputelor şi a acuzelor reciproce de boicotare a pachetului de legi, precum şi a lipsei de cvorum.

De interes major pentru ultima sesiune a actualei legislaturi este şi proiectul Codului penal şi cel al noului Cod de procedură penală, aflate acum în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului de Justiţie. Aceste proiecte urmează să ajungă în dezbaterea Parlamentului într-o lună.

Proiectul de lege privind CSM, modificarea Legii CSAT, modificarea Legii răspunderii ministeriale reprezintă alte puncte de interes ale acestei ultime sesiuni a actualei legislaturi.

Pe lângă cele menţionate, există şi o listă de priorităţi legislative ale Guvernului, care însumează 172 de proiecte de lege din care 49 se află deja în procedură parlamentară, 123 urmând să fie promovate de către Executiv.

Lista priorităţilor legislative ale Guvernului, pentru ultima sesiune ordinară a actualei legislaturi, cuprinde, printre altele, legea bugetului pe 2009, reglementarea siguranţei digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, legea locuinţei, legea privind asistentul maternal, legea privind instituţiile financiare nebancare sau legea turismului.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor figurează patru proiecte pentru care termenul de adoptare expiră la sfârşitul primei săptămâni a noii sesiuni: o propunere pentru modificarea Legii Statutului aleşilor locali, două propuneri pentru modificarea Legii administraţiei publice locale şi o Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

De asemenea, la comisiile de specialitate ale Camerei există nu mai puţin de 234 de iniţiative legislative pentru care a expirat termenul de adoptare, cele mai multe aflându-se pe ordinea de zi a Comisiei juridice – 56, a Comisiei de buget-finanţe – 41, a Comisiei pentru industrii – 44 şi a Comisiei pentru administraţie – 30.

La Biroul Permanent al Senatului au fost depuse şi câteva iniţiative legislative inedite, cum ar fi cea a PRM care vizează pedepsirea preşedintelui ţării pentru "abuz în serviciu" în cazurile în care acesta promulgă legi neconstituţionale sau tergiversează "în mod nejustificat" promulgarea unei legi constituţionale.
O altă propunere din aceeaşi categorie o constituie o iniţiativă tot a PRM, care prevede că Ministerul Educaţiei va asigura, gratuit, pentru elevii din clasele II-VII, un manual care cuprinde Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi Ioan, precum şi Faptele apostolilor, adaptate în versuri.

Florin Ciolac, Liviu Dădăcuş; florin.ciolac@mediafax.ro; liviu.dadacus@mediafax.ro