FOCUS: Oficialii europeni ne văd veseli şi inteligenţi, dar traşi in jos de politicienii locali

Graham Watson, liderul ALDE din Parlamentul European, spune că a avut "onoarea de a vizita România de zece ori", de cele mai multe ori în ocazii oficiale. Îşi aminteşte că s-a simţit minunat la Timişoara, în balconul Operei, de unde a început Revoluţia şi povesteşte cu plăcere despre proiectele de dezvoltare în care este implicat, în zona Sibiului.

"Cred că România, din punct de vedere geografic, este un stat sud european, dar din multe puncte de vedere, ca mentalitate nu este aşa", crede liderul ALDE, apreciind că ceea ce îi diferenţiază pe români este faptul că muncesc mai mult. Totuşi, rezultatele nu se văd, "pentru că au fost pierduţi circa cinci ani". Dar, conchide liderul ALDE, românii sunt "ambiţioşi, foarte muncitori şi ospitalieri".

Jan Marinus Wiersma, unul dintre liderii PSE (socialiştii europeni), care a avut de-a lungul timpului o voce puternică în privinţa României, îi caracterizează pe români drept oameni veseli, fericiţi şi entuziaşti pe a căror prietenie, odată câştigată, te boţi baza. Colegul său de grup parlamentar, Hannes Swoboda, adaugă că românii sunt la fel ca peste tot - prietenoşi şi dornici să ajute străinii. Nu poate indica o anume trăsătură definitorie, dar îşi aminteşte de amabilitatea şoferului pe care l-a avut pe durata unei vizite în România - un tânăr care îl sfătuia în privinţa străzilor, a oraşelor, a restaurantelor.

Markus Ferber, membru a grupului PPE-DE, ştie despre români că sunt "oameni drăguţi" pe care, "per total îi place". Eurodeputatul îi consideră pe români oameni drăguţi, pe care te poţi baza "şi care nu joacă jocuri asemenea altor popoare din sudul Europei, care sunt prietenoase, dar nu de nădejde". Ar veni din nou în vizită în România. Ferber a fost deja în Transilvania si Bucovina, zone pe care le crede esenţiale pentru cei care sunt în căutarea rădăcinilor culturale ale Europei.

Francisco Millan Mon, europarlamentar popular şi fost raportor din partea PPE la raportul Moscovici îi vede pe români ca foarte apropiaţi de spanioli, deschişi, veseli şi cu mult talent la limbile străine. Millan Mon a fost în România unde s-a simţit bine şi a cumpărat, pentru soţia sa, ouă încondeiate şi bijuteriii de sticlă. Este încântat de patrimoniul cultural al României, subiect menţionat, de altfel cu precădere de ceilalţi patru europarlamentari citaţi.

Pe de altă parte, cu excepţia lui Jan Marinus Wiersma, care mărturiseşte că are o casă de vacanţă în Franţa, cam toţi europarlamentarii declară cu zâmbetul pe buze că ar petrece o vacanţă în România.

Graham Watson declară că ar prefera ca destinaţie zona montană şi Delta. Watson glumeşte şi precizează că, fiind scoţian, ar aduce cu el whisky şi curiozitate. La plecare, ar lua cu el "caviar" pentru că, "probabil ilegal", se poate cumpara aşa ceva de bună calitate. Gândindu-se la România adaugă pe un ton serios că speră ca, pe parcursul dezvoltării ţării, să se va acorda mai multă atenţie păstrării patrimoniului cultural şi accentuează asupra necesităţii de a înţelege nevoia acceptării unui timp pentru dezvoltare.

Eurodeputatul PSE Hannes Swoboda povesteşte că a venit de multe ori în România - prima oară cu doi ani înaintea Revoluţiei - a petrecut vacanţe în România, situaţie pe care ar vrea să o repete. Îşi mărturiseşte admiraţia şi uimirea provocată de schimbările petrecute în anii care au trecut de la prima sa vizită, desfăşurată "într-o epocă deprimantă". Socialistul european crede că, în condiţiile "unui regim precum cel al lui Ceauşescu, ceva rămâne în urmă multă vreme" şi e necesar timp pentru adaptare.

Totuşi, europarlamentarii nu par să îşi amintească prea multe nume asociate cu România, cu excepţia celor ale politicienilor. "Primul Năstase de care am auzit nu a fost Adrian Năstase, ci jucătorul de tenis Ilie Năstase", spune Watson, care menţionează printre personajele româneşti cunoscute, cu excepţia politicienilor, pe Nadia Comăneci şi Dracula. "Dar şi baroneasa Emma Nicholson, pentru că a fost interesată foarte mult timp de România", adaugă el râzând.

Hannes Swoboda recunoaşte că nu prea se pricepe la nume, dar ştie despre contribuţia românilor în literatură, în timp ce Francisco Millan Mon îi menţionează la categoria nume reprezentative pe Eugen Ionescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu şi Constantin Brâncoveanu.

Dar sunt românii europeni veritabili ?

În opinia lui Swoboda sunt "mai europeni" decât alţii, iar uneori "sunt nevoiţi să lupte pentru a fi europeni". Pe de altă parte, eurodeputatul socialist menţionează zona geografică specială în care se află România şi crede că "unii" au tendinţa de a crede că ceea ce se află la distanţă este mai puţin european.

Oficialul admite că există "o lipsă de modernizare, o lipsă de integrare" care necesită timp şi efort şi se pronunţă pentru "susţinerea acelor forţe care lucrează pentru modernizare, dar cu respectarea sensibilităţii oamenilor". Swoboda crede că sensibilitatea românilor este importantă şi crede în proiecte pe termen lung, bazate pe mesaje sincere menite să convingă oamenii de nevoia de schimbare, dar care să nu fie asociată cu constrângerile din exterior. Mai mult, sugerează ideea creării unei identităţi româneşti într-o Europă modernă şi susţine că românii nu au încă suficientă creativitate pentru a veni cu proiecte care să îi impună.

"Am crezut că vor veni mai multe idei (din România, n.red.)... Poate că e prea devreme şi poate că vă imaginaţi că nu sunteţi suficient de puternici din punct de vedere economic", adaugă europarlamentarul, care crede că posibilă cauză ar fi sistemul politic marcat de lupte interne, care ocupă timpul necesar apariţiei ideilor.

Markus Ferber susţine la rândul său că "unul dintre lucrurile uitate în partea occidentală a Uniunii Europene este acela că România este, în cele din urmă, o ţară cu adevărat europeană, care trebuie luată în calcul cu toate problemele sale, iar românii sunt mai europeni decât alţii". Ferber, a cărui voce a fost, de-a lungul timpului, critică faţă de aderarea României la UE diferenţiază însă "ţara de statul oficial, care are nişte probleme".

De altfel, luptele politice interne le sunt cunoscute tuturor celor cinci europarlamentari care par aproape uimiţi că nu li se cere o părere şi pe această temă, despre care însă, inevitabil, aduc vorba. Socialistul Jan Marinus Wiersma admite că există un dezinteres al românilor faţă de politică, dar precizează că este o reacţie normală a societăţii în momentul în care politicienii devin prea interesaţi de luptele dintre ei.

Markus Ferber, în schimb, crede că una dintre principalele probleme este faptul că cei care aveau funcţii de răspundere înainte de anii '90 sunt încă activi şi adaugă că, atâta timp cât există o imensă confruntare între premier şi preşedinte, nu se pot face multe lucruri. Ferber vorbeşte, oarecum în glumă, de o "cohabitation speciale" în politica românească şi spune că Tăriceanu şi Băsescu sunt "într-un fel de divorţ cu proceduri dificile".

Graham Watson susţine că "temperatura pe scena politică este un pic prea ridicată" şi adaugă că probabil politicienii "ar trebui să aibă mai mult respect unul pentru celălalt şi pentru rolurile lor".

"Nu poţi avea un preşedinte care crede că preşedintele are toată puterea, peste toată lumea. Există o Constituţie care stabileşte clar rolul preşedintelui şi rolul primului -ministru", comentează Watson, în opinia căruia "dacă Italia i-a supravieţuit lui Berlusconi, iar Franţa îi va supravieţui lui Sarkozy, România îi va supravieţui lui Băsescu".

Liderul ALDE se declară convins că există tentaţia de imixtiune a politicului în justiţie şi apreciază drept potrivită înlocuirea în număr cât mai mare a persoanelor formate în perioada comunistă cu tineri. "De asta guvernul lui Năstase trebuia înlăturat, pentru a permite reforme reale. ..pentru că guvernul Năstase era într-adevăr corupt, tot clanul Iliescu şi aşa mai departe...", comentează Watson.

Liderul liberalilor europeni îl susţine, în mod evident, pe Călin Popescu Tăriceanu declarându-se categoric convins că "în pofida tuturor acuzaţiilor (Tăriceanu) e curat". "Cred că e păcat că n-o aveţi pe Norica Nicolai ministru al Justiţiei. Ar face o treabă bună", regretă Watson care găseşte, de asemenea, cuvinte de laudă pentru "colega" din România, Renate Weber.

(Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Miruna Badea; miruna.badea@mediafax.ro)