FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce

România a fost primul primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei faţă de URSS, pe 27 august 1991.

Potrivit Declaraţiei de Independenţă, Parlamentul Republicii Moldova a luat act "de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională «Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia» prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991".

În declaraţia Guvernului României din 1991 se arată că "Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor şi intereselor poporului român".

Totodată, în declaraţia Parlamentului României, din 3 septembrie 1991, se subliniază că decizia Parlamentului Moldovei consacră aspiraţia profundă de libertate şi independenţă a românilor de dincolo de Prut. "Proclamarea independenţei Moldovei încununează anii îndelungaţi şi grei de luptă a fraţilor noştri moldoveni pentru apărarea identităţii naţionale, a limbii şi culturii lor româneşti. În noile condiţii create de declararea independenţei, se deschid perspective favorabile dezvoltării colaborării şi legăturilor multiple dintre cele două state vecine, ce descind din trunchiul unic al poporului român, aşa cum acesta s-a format istoriceşte", se mai arată în document.

Între 1991 şi 1994, raporturile dintre cele două state au cunoscut o perioadă idilică, simbolizată prin "podurile de flori" care uneau cele două maluri ale Prutului. La nivel politic, oficialii de la Chişinău excelau în declaraţii şi gesturi măgulitoare la adresa Bucureştiului. Cuvintele "să ne ţinem de neamuri!", cu care preşedintele moldovean de atunci Mircea Snegur şi-a încheiat discursul din februarie 1991, din Parlamentul României, a fost primit cu entuziasm de auditoriu.

De altfel, Snegur a excelat în declaraţii ce susţineau ideea unirii Republicii Moldova cu România. Într-un interviu apărut în ziarul "Le Figaro", la 27 august 1991, el afirma: "Independenţa (Republicii Moldova - n.r.) este, desigur, o perioada temporară. Mai întâi vor exista două state româneşti, dar lucrul acesta nu va dura mult. Repet încă o dată faptul că independenţa Moldovei Sovietice constituie o etapă, nu un scop".

În 1992 au fost începute negocieri între România şi Republica Moldova pentru încheierea unui tratat politic de bază, demers care nu a fost materializat nici până în prezent. Timp de 18 ani, părţile au încercat să ajungă la un acord asupra denumirii documentului şi a limbii în care acesta să fie redactat. Autorităţile de la Bucureşti au insistat ca tratatul să se numească "de fraternitate", motivând că documentul trebuie să oglindească relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova. Experţii români au cerut, de asemenea, ca tratatul să fie redactat în limba română, în timp ce Chişinăul susţinea că limba oficială a Republicii Moldova este "limba moldovenească".

Evenimentele anului 1994 au marcat, în mod evident, sfârşitul primei etape a relaţiilor bilaterale, perioadă care poate fi caracterizată drept "romantică".

Rezultatele sondajulului sociologic "La sfat cu poporul" organizat în Republica Moldova în conformitate cu decretul preşedintelui Mircea Snegur au arătat fără echivoc faptul că majoritatea populaţiei din stânga Prutului nu agreează ideea unirii cu România.

Peste 90% din cetăţenii cu drept de opţiune politică, prezenţi la urne în ziua de 6 martie, au răspuns afirmativ la întrebarea: "Sunteţi pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca stat independent, unitar şi indivizibil, în frontierele de la data proclamării suveranităţii ei, 23 iunie 1990, care să promoveze o politică de neutralitate, să întreţină relaţii de colaborare reciproc avantajoase cu toate ţările lumii, să garanteze tuturor cetăţenilor săi drepturi egale în conformitate cu normele de drept internaţional?".

Al doilea eveniment notabil a fost intrarea în vigoare, la 27 august 1994, a Constituţiei Republicii Moldova. Noul act fundamental prevedea la articolul 13 că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine".

Ambele decizii ale Chişinăului au fost criticate dur de către Bucureşti. La 1 august 1994, Guvernul României a emis o Declaraţie cu privire la votarea în Parlamentul Moldovei şi promulgarea prin decret prezidential, la 29 iulie 1994, a noii Constituţii a statului moldovean. Declaraţia Guvernului României atrăgea atenţia asupra faptului că "erodarea caracterului de limbă naţională" poate avea "consecinţe grave asupra independenţei Republicii Moldova". Mai mult, însuşi şeful statului român de la acea vreme, Ion Iliescu, susţinea, în luna octombrie a aceluiaşi an, că "Republica Moldova şi-a căpătat independenţa faţă de imperiul sovietic şi nu faţă de România".

Premierul moldovean Andrei Sangheli' lider al Partidului Democrat Agrar' condiţiona, la 20 iulie 1994, o reală colaborare de acceptarea faptului că România şi Moldova sunt doar două state "şi nu două state româneşti". Cu toate acestea, la 18 noiembrie 1994, preşedintele Iliescu îşi exprima speranţa că se vor dezvolta "relaţii fireşti, normale, ca între două state româneşti". Recidivând în folosirea sintagmei respinsă de Sangheli, şeful statului român explica această "răcire" în relaţiile bilaterale prin unele formulări din noua Constituţie moldoveană, care "vădesc o anumită încercare de îndepărtare a Republicii Moldova de România".

Odată apusă etapa "romantică" a raporturilor bilaterale, identitatea de limbă şi cultură, originile comune şi tradiţia istorică s-au transformat treptat şi imperceptibil din atuuri ale unor legături privilegiate în subiecte de polemici oficiale şi surse de tensiune.

Pe 29 noiembrie 1995, premierul moldovean Andrei Sangheli declara: "Ţin să amintesc că statul moldovenesc a apărut cu aproape 500 de ani în urmă, deci mult mai devreme decât statul român, care a fost creat în secolul trecut".

O uşoară reîncălzire a relaţiilor bilaterale părea să se producă în anul 1996, odată cu vizita la Chişinău a şefului statului român.

În timpul vizitei lui Ion Iliescu la Chişinău, preşedintele moldovean, Mircea Snegur, declara că aceasta nu este numai una oficială, ci şi una "de suflet". Şeful statului român a fost întâmpinat însă de un grup de moldoveni care au scandat lozinci pro-unioniste.

Relaţiile Bucureşti-Chişinău au continuat însă să se răcească, iar negocierile privind tratatul politic bilateral au stagnat.

În 1998, surse din MAE român declarau că România a renunţat la paragraful din Tratatul politic de bază prin care părţile condamnau moral consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov.

În aprilie 1999, proiectul de tratat bilateral între România şi Republica Moldova insera problema pactului Ribbentrop-Molotov prin referirile la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova şi la declaraţia Guvernului român în acest sens, documente adoptate în 1991, aconform purtătorului de cuvînt al Ministerului român al Afacerilor Externe, Ireny Comaroschi.

După 2000, relaţiile bilaterale s-au răcit considerabil.

La începutul lunii octombrie 2001, premierul român de la acea vreme, Adrian Năstase, şi-a anulat o vizită pe care urma să o efectueze la Chişinău, din cauza discursului rostit de ministrul Justiţiei al Republicii Moldova, Ion Morei, la CEDO de la Strasbourg în procesul intentat Guvernului de la Chişinău de Mitropolia Basarabiei, discurs interpretat de oficialităţile de la Bucureşti ca o ofensă gravă adusă statului român. Potrivit unui comunicat al Guvernului, alocuţiunea lui Ion Morei a cuprins "declaraţii inadmisibile la adresa României şi în totală contradicţie cu caracterul special, privilegiat şi pragmatic al relaţiilor dintre România şi Republica Moldova". "A vorbi într-o asemenea ocazie de expansionismul românesc în Basarabia este o probă de iresponsabilitate care reaminteşte totodată tezele pragmatice ale fostului partid comunist (bolşevic) al fostei Republici Socialiste Sovietice Autonome Moldoveneşti de până în anul 1940!", se menţiona în comunicat.

În ianuarie 2002, Partidul Popular Creştin Democrat din Republica Moldova a organizat manifestaţii de protest faţă de decizia autorităţilor de la Chişinău de a introduce limba rusă ca obiect obligatoriu de studiu în şcoli şi faţă de iniţiativa Parlamentului de a propune modificarea Constituţiei pentru a oficializa limba rusă ca limbă de stat. Premierul Adrian Năstase a declarat că ideea de a introduce ca obligatorie în şcolile din Republica Moldova limba uneia dintre minorităţile acestui stat poate fi pusă în discuţie, în condiţiile în care populaţia ţării vecine este formată în majoritate din români.

În martie 2002, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat autorităţile de la Bucureşti că, în spatele manifestaţiilor de la Chişinău, care durau deja de două luni, "în afară de interesele mafiote şi ale structurilor corupte, se află interesele unei ţări vecine - România", relata BASA-press. Într-un interviu acordat Agenţiei Infotag, publicat de presa de la Chişinău, Voronin a declarat că "interesele naţionaliste şi unioniste" au fost promovate pe parcursul celor 10 ani de dezvoltare independentă a Republicii Moldova. "Se desfăşoară aprovizionarea deschisă a adepţilor ideilor unioniste cu literatură, cu bani pentru editarea unui mare număr de tipărituri sub formă de ziare şi reviste", acuza şeful statului moldovean. Preşedintele Voronin a afirmat atunci că studenţilor moldoveni instruiţi gratuit în România li se "insuflă, pe perioada studiilor, mai mult spiritul românesc decât cunoştinţe", în aceasta constând, în opinia sa, "intervenţia ideologică venită din partea României".

Tot în martie 2002, ambasadorul României la Chişinău, Adrian Bălănescu, a fost chemat la MAE din Republica Moldova unde i s-a adus la cunoştinţă că ataşatul militar al României, Ion Ungureanu, a fost declarat persona non grata. La rândul lor, autorităţile de la Bucureşti l-au declarat persona non-grata pe ministrul-consilier la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti, Iacob Popovici.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, în aprilie 2002, la Strasbourg, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), că România nu s-a amestecat în treburile interne ale Republicii Moldova şi nu are nicio legătură cu manifestaţiile de la Chişinău. "Nu avem nicio legătură cu manifestanţii sau cu instigatorii de la Chişinău şi considerăm pură provocare afirmaţiile potrivit cărora noi i-am ajuta", a declarat preşedintele Iliescu, răspunzând unei interpelări în plenul APCE.

În august 2003, preşedintele Ion Iliescu a declarat, după întâlnirea cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, că proiectul Tratatului de bază moldo-român propus de Republica Moldova este considerat inacceptabil de România. Preşedintele Iliescu a precizat că partea moldoveană a adus o serie de modificări de substanţă la tratatul parafat de cele două ţări, care nu pot fi acceptate de partea română. Şeful statului a menţionat atunci că România nu are nimic împotriva încheierii unui tratat cu Republica Moldova şi că experţii din cele două ţări trebuie să negocieze pentru a vedea dacă se poate ajunge la un document acceptabil pentru ambele părţi.

O lună mai târziu, în septembrie 2003, premierul Adrian Năstase a declarat într-o întâlnire cu ambasadorii şi consulii generali ai României că Bucureştiul se va angaja din nou în dezvoltarea relaţiilor cu Republica Moldova în momentul în care la Chişinău va exista mai multă disponibilitate pentru aceste legături. El a precizat că România nu este interesată să încheie un tratat de bază cu Republica Moldova în contextul actual. "Nu avem de ce să încheiem acum un tratat de bază cu Moldova. Am recunoscut independenţa Moldovei şi respectăm principiile dreptului internaţional în relaţiile bilaterale. Dacă am fi dorit să dăm un semnal special printr-un acord de fraternitate sau parteneriat, cum am propus în 1991 sau 1992, ar fi avut sens. Dar un acord care nu are niciun fel de conţinut şi nu face decât să repete stereotipurile din acordurile de dinainte de 1989 nu are niciun rost", a spus Năstase. Premierul a amintit că, după o perioadă de apropiere între cele două ţări, "cu o dimensiune emoţională", de la începutul anilor '90, relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova au devenit tensionate, ca urmare a unor dificultăţi economice, opţiuni politice şi a problemei Transnistriei. El a afirmat că România doreşte să trateze relaţiile cu Republica Moldova într-un mod pozitiv, dar a arătat că este necesar să fie eliminate unele suspiciuni ale administraţiei de la Chişinău faţă de România.

În decembrie 2003, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a susţinut că "România a rămas unicul imperiu în Europa, constituit din Moldova, Dobrogea şi Transilvania" şi că ţara sa va apela la comunitatea internaţională dacă nu va "scăpa" de "ajutorul" rudelor de peste Prut. "Românii ba se vor fraţi, ba spun că ne vor acorda ajutor în Europa. Dar noi niciodată nu i-am rugat să ne ajute. Dacă nu vor înceta să aibă asemenea atitudine, problema relaţiilor moldo-române va ieşi din hotarele noastre. Vom ruga comunitatea internaţională să intervină. Altă cale de a scăpa de aceste rude nu avem", a spus Voronin.

În replică, Ion Iliescu a catalogat declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin drept un atac nedemn la adresa României, reprezentând o reluare a tezelor staliniste ale anilor '30. "În delirul său antiromânesc, el îşi permite să declare că România este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea şi Transilvania...Este o declaraţie inadmisibilă, iresponsabilă şi descalificantă pentru un om politic!", a comentat Iliescu.

În 2004, preşedinţii României şi Republicii Moldova, Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, au convenit, la Mamaia, să ia măsuri pentru relansarea relaţiilor dintre cele două ţări, caracterizate printr-o răcire accentuată. La finalul întrevederii, purtătorul de cuvânt al şefului statului român, consilierul prezidenţial Corina Creţu, a declarat că Ion Iliescu i-a spus lui Vladimir Voronin că România nu înţelege "campania antiromânească" declanşată în ultima perioadă în Republica Moldova, atât de mediile de informare, cât şi de afirmaţiile unor oficiali de la Chişinău. Preşedintele Republicii Moldova a precizat, potrivit Corinei Creţu, că această campanie nu există şi s-a arătat însă deranjat de unele afirmaţii făcute de-a lungul timpului de Iliescu, potrivit căruia România şi R.Moldova sunt "două state româneşti" şi că cetăţenii lor vorbesc limba română.

La începutul lunii iulie 2004 relaţiile bilaterale au intrat din nou în impas, şeful statului moldovean refuzând să participe la manifestările oficiale de la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, deşi a fost invitat de şeful statului român de la acea vreme, Ion Iliescu. Voronin a făcut, însă, în noiembrie 2004, o vizită privată la Putna, unde a depus o coroană de flori la mormântul lui Ştefan cel Mare.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale din România de către Traian Băsescu, relaţia României cu Republica Moldova a evoluat de la o aparentă deschidere între cele două ţări în anul 2005 spre o deteriorare accentuată până la finele lui 2008 şi chiar o îngheţare în 2009, cel puţin până la înfrângerea în alegeri a regimului Voronin. În tot acest timp însă, România a susţinut că locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Băsescu şi Tăriceanu, alături de toţi miniştrii de Externe care s-au succedat la Bucureşti, au invocat în repetate rânduri necesitatea includerii Moldovei în grupul ţărilor din Balcanii de Vest în perspectiva extinderii UE şi neabandonarea statului vecin. Pe de altă parte, Băsescu s-a comportat faţă de românii din Moldova ca faţă de un bazin electoral important, cu toate implicaţiile pozitive şi negative.

Una dintre primele vizite făcute de preşedintele Traian Băsescu în mandatul său a fost la Chişinău, ocazie cu care a părut că relaţiile bilaterale, care intraseră într-un regres, pot fi reluate şi dezvoltate, în paralel cu deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Vladimir Voronin chiar i-a trimis, în răspuns, "fratelui" său de peste Prut 11.000 de sticle de vin.

Băsescu declara, în iulie 2006, la dejunul oferit elevilor olimpici la istorie din Republica Moldova, că România a oferit ţării vecine varianta de a intra împreună în UE şi că, deşi am rămas singurul popor încă separat, reîntregirea se va realiza în interiorul UE. "Este, însă, opţiunea autorităţilor de la Chişinău şi a poporului Republicii Moldova ce ar trebui să facă", declara Băsescu. În replică, Voronin a declarat, cu ocazia bilanţului anului politic 2006, că România nu a propus oficial Republicii Moldova să adere împreună la UE, dar a evitat să nege că ar fi avut loc discuţii pe această temă.

Băsescu şi Voronin s-au mai întâlnit la Chişinău, la 16 ianuarie 2007, când au hotărât crearea a două consulate româneşti temporare în Republica Moldova în oraşele Bălţi şi Cahul. Referindu-se la problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor să călătorească în România, Vladimir Voronin a declarat că "situaţia nu este normală şi trebuie deblocată". "În legătură cu solicitarea de cetăţenie am convenit, împreună cu preşedintele Voronin, că românii şi moldovenii au dreptul la opţiuni mai ales că cele două state aprobă, prin Constituţie, dubla cetăţenie", spunea Băsescu. Preşedintele Băsescu fusese întâmpinat la Chişinău, atât la Preşedinţie, cât şi la secţia consulară şi la Ambasada României, de grupuri de cetăţeni moldoveni pe care i-a asigurat de rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor şi de cetăţenia română. El a susţinut simplificarea acordării cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o în contexte politice, şi pentru familiile acestora. Demersurile legislative au fost finalizate abia în 2009, în timpul campaniei pentru prezidenţialele de la Bucureşti.

Relaţiile au început însă să se degradeze, Voronin acuzând România că încearcă să elimine fosta republică sovietică prin umilirea limbii şi culturii acesteia şi prin oferirea de cetăţenie română în masă moldovenilor. El preciza că relaţiile cu Rusia, afectate de acuzaţiile potrivit cărora Kremlinul a susţinut rebeliunea de durată din estul Republicii Moldova, s-au îmbunătăţit, ceea ce înseamnă că perspectivele de rezolvare a conflictului din regiunea transnistreană s-au îmbunătăţit. "În secolul XX, România a avut un interes constant pentru pământul nostru, teritoriul nostru. Din cauza acestui interes, acum duc o politică naţionalistă şi «unionistă». Are loc o intervenţie împotriva statalităţii Moldovei, a poporului ei, a istoriei şi a limbii", spunea el. De asemenea, Voronin susţinea că autorităţile de la Bucureşti l-au convins pe fostul preşedinte moldovean Mircea Snegur să înceapă războiul cu Transnistria. "Bucureştiul nu recunoaşte existenţa moldovenilor în România. Asta înseamnă că autorităţile române nu recunosc nici limba şi nici naţiunea moldovenească", susţinea Voronin.

Autorităţile de la Chişinău au anunţat, în decembrie 2007, că doi diplomaţi ai ambasadei României au fost declaraţi persona non grata pentru incompatibilitatea activităţii lor cu statutul diplomatic deţinut, aceştia trebuind să părăsească ţara în 24 de ore. În replică, preşedintele Băsescu le-a propus prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu şi ministrului de Externe Adrian Cioroianu să nu expulzeze diplomaţi moldoveni ca răspuns la gestul Chişinăului, argumentând că România are relaţii speciale cu Republica Moldova. Băsescu le spunea diplomaţilor români, pe 23 decembrie 2008, referitor la Moldova, că România a făcut tot ce putea şi că "e rândul să mai vrea şi Chişinăul". "Moldova rămâne marea noastră grijă, dar aş spune că practic am făcut tot ce ţinea de noi şi din punct de vedere diplomatic, şi din punct de vedere al susţinerii la UE. Mai trebuie să vrea şi Chişinăul. Dar perseverăm", spunea Băsescu.

În primăvara anului 2009, au avut loc alegeri legislative, al căror rezultat a fost contestat prin manifestări de amploare la Chişinău, reprimate de autorităţi, fapt reflectat de presa din România şi din Europa. Voronin a acuzat dur România de revizionism sau şovinism şi că se implică în destabilizarea ţării şi în manifestaţiile de la Chişinău. În replică, Traian Băsescu declara că România va respinge oricând acuzaţii potrivit cărora ar fi fost implicată în revoltele de după alegerile din aprilie din Republica Moldova sau că va fi implicată în treburile interne ale acestui stat. "Ce vă pot spune cu certitudine este că noi am mai văzut aceste întâmplări. Le-am văzut la Bucureşti în decembrie 1989, când, tot aşa, un conducător comunist nu şi-a înţeles propriul popor şi mai ales n-a înţeles tânăra generaţie şi poate domnul Voronin se uită la filmele din decembrie 1989 de la Bucureşti. O să vadă că pe stradă erau tinerii care vroiau libertate. Tinerii care vroiau spre Europa. Nu erau cei care îl votau pe Ceauşescu", spunea Băsescu, subliniind că autorităţile de la Bucureşti nu sunt intimidate de "acţiunea brutală" a Chişinăului.

Când s-a pus problema reluării alegerilor de la Chişinău, Băsescu s-a pronunţat în favoarea forţelor democratice. Atitudinea lui Băsescu, ca şi cele ale altor politicieni de la Bucureşti, au fost condamnate de R.Moldova, considerând că este vorba despre ingerinţe în afacerile interne. "Autorităţile Republicii Moldova constată cu profundă îngrijorare intensificarea amestecului în afacerile interne ale Republicii Moldova de către statul vecin România. În pofida faptului că, din cauza declaraţiilor şi acţiunilor autorităţilor româneşti, relaţiile moldo-române au fost deteriorate considerabil, Republica Moldova a încercat să utilizeze toate căile posibile pentru a preveni tensionarea în continuare a acestor relaţii", susţinea Guvernul moldovean. Voronin s-a lansat în noi acuzaţii la adresa autorităţilor române, afirmând că este imposibil să ia decizii împreună cu regimul de la Bucureşti.

În 8 aprilie 2009, ambasadorul României la Chişinău a fost declarat persona non grata de preşedintele moldovean de la acea vreme Vladimir Voronin şi a avut la dispoziţie 24 de ore pentru a părăsi Republica Moldova. În aceeaşi zi, România a făcut o nouă propunere de ambasador, care a fost însă respinsă de Chişinău, astfel că postul a rămas vacant.

În octombrie 2009, într-un interviu, Băsescu a vorbit despre o "mână de ajutor" acordată lui Voronin, în 2005, pentru a ajunge preşedinte. Ulterior, el şi-a nuanţat declaraţia, precizând că "ajutorul" acordat lui Voronin a fost "consonant" cu cel din partea altor state europene, menţionând că nu doar el, ci mai mulţi lideri europeni au fost păcăliţi de promisiunile comunistului de la Chişinău.

După schimbarea puterii de la Chişinău, autorităţile din cele două ţări s-au arătat optimiste în privinţa relansării relaţiilor bilaterale şi a numirii unui ambasador în Republica Moldova.

În noiembrie 2009, după o întâlnire cu ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, ministrul interimar de Externe Cătălin Predoiu declara "se va ajunge în curând la o propunere concretă" în privinţa ambasadorului. De altfel, Leancă spunea tot atunci că au fost anulate notele prin care mai mulţi diplomaţi români au fost declaraţi persona non grata. "Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a luat decizia de a declara nule şi de a revoca notele prin care mai mulţi diplomaţi ai României în Republica Moldova, inclusiv ambasadorul Filip Teodorescu, au fost declaraţi anteror persona non grata", declara Leancă, precizând că este vorba despre "nişte gesturi pozitive reparatorii".

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, în 6 ianuarie 2010, că speră să facă o deplasare în Republica Moldova la sfârşitul lunii ianuarie, adăugând că doreşte ca până atunci să avanseze şi propunerea pentru un nou ambasador al României la Chişinău.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat, în 12 ianuarie, într-o emisiune televizată, că un nou ambasador român la Chişinău ar putea fi numit înainte de vizita preşedintelui Traian Băsescu.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că susţinerea Republicii Moldova în procesul de apropiere la Uniunea Europeană reprezintă "proiectul de suflet" al României, precizând că de aceea prima sa vizită în noul mandat va fi la Chişinău. Şeful statului a declarat că "solidaritatea" va defini relaţia României cu Republica Moldova, menţionând că este vorba despre susţinerea acestei ţări în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. "După o perioadă în care bunăvoinţa noastră a fost pusă la încercare, există acum premisele pentru reconstruirea unei relaţii bazate pe încredere, solidaritate şi năzuinţe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să îl valorificăm în interes reciproc", a declarat Traian Băsescu. "Cu toţii cunoaşteţi relaţia specială dintre România şi vecinul său din est. Ne leagă o istorie comună, avem aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură. Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar această realitate face din susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet", a mai spus Băsescu.

Vineri, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română, pe baza argumentelor clare, de ordin ştiinţific. "Dacă mai era nevoie de clarificare, voi afirma că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific. (…) Din nefericire, fanteziile de sorginte bolşevică despre identitatea istorică şi lingvistică a Basarabiei îşi găsesc încă destui adepţi", a afirmat Banconschi.

Tot vineri, Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat că autorităţile române l-au propus pe diplomatul Marius Lazurca pentru postul de ambasador la Chişinău.

În aceeaşi zi, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a dat agrementul pentru numirea noului ambasador.

Apropiata vizită oficială la Chişinău a preşedintelui Traian Băsescu reprezintă un semn al normalizării relaţiilor bilaterale.

(Material realizat de Gabriel Pecheanu; gabriel.pecheanu@mediafax.ro)