FOCUS: Rezultatele românilor de la Beijing, cele mai slabe din ultimii 56 de ani

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Octavian Morariu, a declarat că participarea românească la competiţia din China a fost una onorabilă, iar delegaţia se întoarce acasă cu capul sus. "A fost o participare onorabilă. România pleacă acasă cu capul sus. Am reuşit să depăşim Polonia, care a avut o delegaţie de peste două sute de sportivi, pe când noi am fost numai 102. Nu ne-am făcut de râs. Nu mă aşteptam să obţinem atâtea medalii de aur. Mă aşteptam la mai multe medalii, dar nu la atât de mult aur. Nu mă aşteptam ca Diţă Tomescu să ia aur, dar o medalie de la maraton tot aşteptam. Marile mâhniri sunt echipa de handbal şi gimnastul Marian Drăgulescu. Sunt foarte amărât şi pentru Camelia Potec, care ar fi meritat o medalie după ce a participat la trei finale şi a fost atât de aproape", a spus Morariu la finalul Jocurilor Olimpice de la Beijing.

Într-o ediţie a Olimpiadei care a fost dominată cu autoritate de cele trei mari forţe, China, SUA şi Rusia, România a reuşit să-şi păstreze tradiţia la unele discipline, dar a şi produs unele surprize.

Prima medalie obţinută de un sportiv român a fost şi una dintre cele mai răsunătoare, judoka Alina Dumitru reuşind să câştige titlul de campioană olimpică la categoria 48 de kilograme, după ce a învins-o pe cubaneza Yanet Bermoy în finală. Performanţa româncei a adus primul aur olimpic pentru judo-ul din România, care adunase până în acest an doar trei medalii de bronz la Jocurile Olimpice: Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, în 1984, apoi Simona Richter, în 2000, urcaseră pe ultima treaptă a podiumului. Succesul Alinei Dumitru este cu atât mai răsunător cu cât în semifinalele competiţiei a trecut de celebra japoneză Tani Ryoko, sportivă care nu mai pierduse nicio partidă de 16 ani.

Judoka din România a înregistrat cea mai mare performanţă a carierei sale, iar după ce îşi trecuse în palmares cinci titluri europene, o medalie de bronz la Campionatul European şi două la Campionatul Mondial, şi-a propus pentru anul ce urmează cucerirea titlului mondial.

A doua ispravă a României la Beijing a venit de acolo de unde puţină lume mai credea. Atleta Constantina Diţă Tomescu a uimit întreaga asistenţă de pe arena "Cuib de pasăre", sosind prima la proba de maraton. În vârstă de 38 de ani, românca a făcut o cursă extraordinară în condiţiile unei umidităţi extrem de ridicate, însă nu s-a lasat până nu a cucerit primul aur olimpic din cariera sa. În aceeaşi probă, medaliata cu bronz de la Olimpiada din 2000, de la Sydney, Lidia Şimon, s-a clasat pe locul 8, în vreme ce Luminiţa Talpoş a sosit pe poziţia 18.

La canotaj, evoluţia României nu a mai fost aşa cum era de aşteptat, iar dacă la proba de două rame, Viorica Susanu şi Georgeta Andrunache şi-au adjudecat titlul de campioane olimpice, la porba de 8 plus 1 lucrurile nu au mai stat la fel de bine pentru echipajul tricolor. Reprezentantele României au ratat cel de-al treilea titlu olimpic consecutiv, fiind întrecute de Statele Unite şi de Olanda. Constanţa Burcică, Viorica Susanu, Rodica Şerban, Eniko Barabaş, Simona Muşat, Ioana Papuc, Georgeta Andrunache, Doina Ignat şi Elena Georgescu sunt cele 9 canotoare care au adus bronzul pentru România la proba de 8 plus 1.

Gimnastica nu a mai avut nici ea rezultatele aşteptate, iar dacă la băieţi dezamăgirea a fost foarte mare, fetele, au obţinut doar două medalii, însă au fost cele pe care le-au promis la plecarea de la Bucureşti. Cu o echipă fără experienţă şi cu 4 sportive sub 18 ani în lot, România s-a întors de la Beijing cu medalia de bronz cucerită în proba pe echipe. Dacă pentru prima poziţie s-au întrecut aceleaşi echipe, Statele Unite şi China, reprezentativa ţării gazdă cucerind aurul, România a purtat lupta pentru supremaţie în Europa, cu Rusia, reuşind să se claseze până la urmă pe ultima treaptă a podiumului. Conduse de antrenorul Nicolae Forminte, Sandra Izbaşa, Steliana Nistor, Anamaria Tămârjan, Andreea Grigore, Gabriela Drăgoi şi Andreea Acatrinei au adus medalia de bronz pentru România. Succesele de la gimnastică nu s-au oprit aici, iar la individual compus, Sandra Izbaşa şi-a adjudecat aurul la sol, obţinând şi cea mai mare notă la această probă, de la Beijing, 15,650.

La scrimă, eficienţa sportivilor care au reprezentat România a fost remarcabilă, iar cei doi sportivi români cotaţi cu şanse la medalii şi-au făcut datoria. Mihai Covaliu, campionul olimpic de la Sydney a câştigat bronzul la proba de sabie, iar Ana Maria Brânză a adus prima medalie din istorie la aceeaşi probă, argintul.

În fruntea listei celor care nu au reuşit să-şi confirme statutul de favoriţi ai competiţiilor la care au participat se află gimnastul Marian Drăgulescu. Considerat unul dintre pretendenţii la cel puţin o medalie în probele individuale, românul a ratat podiumul atât la sol, cât şi la sărituri. De asemenea, la proba pe echipe, România nu a făcut faţă ritmului impus de chinezi, cei care aveau să obţină aurul, clasându-se abia pe poziţia a şaptea.

Înotul a devenit şi el o probă zgârcită cu metalele preţioase pentru România, un sport la care s-a obţinut câte un aur la ultimele două ediţii ale Jocurilor Olimpice. După titlul Dianei Mocanu de la Sydney şi cel al Cameliei Potec de la Atena, Beijingul i-a refuzat celei din urmă până şi un bronz la proba de 800 de metri, acolo unde fusese pe podium cu câţiva centimetri înaintea finalului.

O alta medalie pierdută la limită a fost cea de la proba de 1.000 de metri dublu, de la kaiac-canoe, unde Ciprian Popa şi Nicolae Flocea au ratat bronzul pentru numai 8,4 sutimi de secundă. Proba a fost câştigată de Belarus, iar argintul a fost obţinut de Germania, în timp ce ungurii le-au furat visul românilor de a cuceri o medalie la Beijing.

Probabil cea mai mare decepţie a sportului românesc de la această Olimpiadã a reprezentat-o ratarea unei medalii a naţionalei feminine de handbal, cotată cu şansa a treia la Beijing. Echipa pregătită de Gheorghe Tadici arătase o formă extraordinară în turneele jucate înaintea competiţiei din China, iar generaţia care câştigase argintul la Campionatul Mondial din Rusia (2005) şi care terminase pe locul al patrulea la mondialele din Franţa (2007) se pregătea să obţină şi prima medalie olimpică. După ce au câştigat categoric primele partide din grupă, 34-20 cu Kazahstan, 34-26 cu Franta, şi 28-23 cu Angola, a venit şi meciul care avea să schimbe tot parcursul României la Beijing. Înfrângerea la limită cu Norvegia, 23-24, a trimis echipa lui Tadici pe locul al doilea în grupă, iar adversarul care a ieşit în cale în faza următoare a fost Ungaria. Trebuie menţionat că unguroaicele nu câştigaseră deloc în faţa României în ultimele şapte meciuri, însă la Beijing lucrurile au stat complet diferit. "Tricolorele" au făcut cea mai slabă partidă din ultima perioadă şi au pierdut lamentabil, cu 30-34. Cu moralul la pământ, elevele lui Tadici au ratat şi meciul pentru locurile 5-8, după o înfrângere în faţa Franţei, scor 34-36 (după prelungiri), reuşind doar o clasare pe poziţia a şaptea, în urma victoriei cu 34-30 în faţa Suediei.

Cu un total de opt medalii cucerite la Beijing (4 de aur, una de argint şi 3 de bronz), România s-a clasat pe locul 17 în ierarhia pe ţări. Aşa cum era de aşteptat, China s-a pregătit intens pentru această Olimpiadă, însă cel mai mare număr de medalii a fost câştigat de Statele Unite ale Americii (110). Totuşi, China s-a clasat pe primul loc, având mult mai multe medalii de aur (51, dintr-un total de 100 de medalii).

Olimpiada de la Beijing a fost un eveniment sportiv care s-a remarcat printr-o organizare grandioasă. La fel cum este şi această ţară, locuită de 1,3 miliarde de oameni, capitala Chinei a uimit prin amploarea proiectelor, pregătirilor şi a sumelor uriaşe rezervate pentru Olimpiada din 2008. Potrivit istoricilor, oraşul Beijing nu a mai suferit o asemenea operaţiune de reconstrucţie de sute de ani. Chinezii au pregătit pentru aceastã ediţie a Jocurilor Olimpice nu mai puţin de 37 de arene diferite, dintre care 12 au fost construite de la zero. De asemenea, infrastructura a fost modernizată, fiind construiţi încă 40 de kilometri la reţeaua de metrou şi au fost ridicate hoteluri. Cheltuielile au ajuns la aproape 40 de miliarde de dolari.

Beijingul nu a impresionat doar prin mobilizarea exemplară a autorităţilor, ci şi prin rezultatele remarcabile ale unor sportivi care au scris pagini întregi de istorie. Vedeta acestor Jocuri Olimpice a fost americanul Michael Phelps, care a venit la Beijing cu gândul de a cuceri cele mai multe medalii câştigate vreodată de un singur sportiv la o ediţie a JO. Rezultatul a fost unul năucitor: opt probe, opt medalii de aur şi şapte recorduri mondiale pentru înotătorul de 23 de ani. La probele de 400 m mixt, 200 m liber, 200 m future, 200 m mixt, 100 m future, 4x100 m liber, 4x200 m liber şi 4x100 m mixt, adversarii se gândeau încă dinaintea startului doar la medalia de argint. Michael Phelps a reuşit să-l depăşească pe compatriotul său, Mark Spitz, la numărul de medalii cucerite la o singură ediţie a Olimpiadei, care adunase şapte medalii de aur la JO de la Munchen, din 1972.

De asemenea, la atletism s-au înregistrat trei recorduri mondiale ale jamaicanului Usain Bolt, care a obţinut aurul la probele de 100 m (9,69 secunde), 200 m (19,30) şi de 4x100 (37,10).

(Daniel Ormuz, daniel.ormuz@mediafax.ro)