FOCUS: Show electro-pop în stilul anilor '80-'90, cu Pet Shop Boys, la Bucureşti

Concertul de la Bucureşti a început în jurul orei 20.00, când în Sala Palatului se strânseseră aproximativ 3.000 de oameni, care, desigur, nu au ocupat toate locurile disponibile. Una din explicaţiile acestei situaţii a fost, cu siguranţă, preţul biletelor - cel mai ieftin, 100 de lei, şi cel mai scump, 500 de lei.

Show-ul pe care britanicii l-au prezentat a fost unul foarte consistent, care chiar dacă promova cel mai recent album al trupei - "Fundamental" - a curprins şi piese lansate în urmă cu peste 20 de ani, precum "West End Girls" (1985) sau "It's a Sin" (1987).

În deschiderea concertului, primii şi-au făcut intrarea pe scenă dansatorii trupei, urmaţi de cei doi solişti, însă greu puteau fi aceştia deosebiţi, deoarece atât Neil, cât şi Chris păreau a avea fiecare câte două sosii, dansatorii fiind îmbrăcaţi la fel ca şi cântăreţii - în costum negru cu joben (Neil) şi hanorac galben fosforescent (Chris).

"Salut Bucureşti. Noi suntem Pet Shop Boys. Bine aţi venit la ultimul nostru concert din turneul Fundamental - o seară dedicată muzicii electronice", s-a adresat Neil celor din public.

Astfel şi-au început muzicienii "călătoria", cu o oprire în "Suburbia" (1986), introducând spectatorii în atmosfera anilor disco, cu neoane colorate care au cântărit mult în partea de vizual a spectacolului. A urmat apoi "Can You Forgive Her" (1993) şi "Minimal" (2006), piesă pentru care tehnicienii au pus la bătaie întreg arsenalul de lumini, sincronizându-se cu versurile piesei. La rândul lor, nici spectatorii nu s-au lăsat mai prejos şi, chiar dacă Sala Palatului nu a fost nici pe departe un loc potrivit pentru concertul Pet Shop Boys, mulţi dintre cei aflaţi în public au rămas în picioare, dansând pe toată durata concertului.

Piesa "Rent" (1987) a fost încă o întoarcere în prima decadă de carieră a formaţiei, iar "Integral" (2006) a reprezentat o porţie din muzica nouă a celor doi Pet Shop Boys. Au mai urmat în concert hituri care au dominat topurile în anii '80-'90: "Paninaro" (1995) sau "Always On My Mind" (1988), care a provocat o explozie de aplauze în rândul publicului.

Pentru finalul spectacolului, cei doi au păstrat cântecul "Home and Dry" (2002), interpretat doar la chitară acustică şi clape, cu backing vocals. De asemenea, nu a lipsit nici piesa-imn "Go West" (1993), cântată alături de toţi cei din public. Piesa cu care show-ul de la Bucureşti a fost încheiat, "Being Boring", a fost dedicată de cei de la Pet Shop Boys lui Dainton Connell, asistent al lor, dar şi un vechi prieten, care a fost omorât într-un accident, la începutul lunii octombrie.

"Sunteţi un public minunat", a spus Neil Tennans în finalul concertului.

Dinamica trupei Pet Shop Boys este strâns legată de personalităţile celor doi muzicieni - Neil este perceput ca fiind intelectualul erudit şi elocvent, în vreme ce Lowe, văzut aprope exclusiv purtând şapcă şi ochelari de soare (încă de la mijlocul anilor '80), pare că este mult mai reţinut, dar şi mai relaxat.

Chiar dacă la începutul carierei lor criticii le reproşau lipsa unui show activ, precum cel al unor trupe precum Wham!, din 1989, concertele Pet Shop Boys au fost influenţate vizibil de producţiile de teatru şi operă, cuprinzând coregrafii complexe, scenografii elaborate şi multe schimbări de costume. Pentru turneul "Fundamental", prezentat şi la Bucureşti, scenografia aparţine designerului de teatru Es Devlin, iar coregrafia, lui Hakeem Onibudo.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

(Cristina Mazilu; cristina.mazilu@mediafax.ro)