FOCUS:Taxa fast food, între statistici sumbre,vaccin, plăcintă dobrogeană şi grăsimea din mezeluri

Ministerul Sănătăţii a organizat, joi, o dezbatere publică privind instituirea unei contribuţii care să descurajeze consumul alimentelor cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr, cu aditivi alimentari. Dezbaterea a fost solicitată de către Romalimenta, Rompan şi Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui.

Discuţiile, începute într-o notă liniştită, cu statistici sumbre privind creşterea numărului de copii obezi şi supraponderali, decesele în rândul adulţilor cauzate de bolile asociate alimentaţiei nesănătoase, au ajuns la o posibilă dispariţie a plăcintei dobrogene şi a celebrelor poale-n brâu, la un iminent conflict cu americanii, patroni ai marilor lanţuri fast food, la vaccinarea împotriva cancerului de col uterin şi aditivii alimentari, în final încheindu-se nostalgic, cu gândul la vremurile când grăsimea animală era folosită numai la săpun, iar azi are un loc de cinste în mezelurile de toate felurile şi în cârnaţi.

Toţi vorbitorii păreau interesaţi de sănătatea românilor, mai mult chiar, marii producători de alimente au amintit de sutele de mii de euro pe care îi plătesc pentru susţinerea unor programe privind alimentaţia sănătoasă.

Cu certitudine, Ministerul Sănătăţii are nevoie de bani şi poate o nouă taxă ar putea aduce ceva sume la buget, aşa cum s-a întâmplat în cazul taxei pe viciu iniţiate de fostul ministru liberal Eugen Nicolăescu.

Dar unde ajung aceşti bani? Se întorc oare la programele de sănătate, aşa cum s-ar dori? Greu de crezut, în condiţiile în care autorităţile au recunoscut că, la sfârşitul lui 2009, taxa pe viciu nu a mai ajuns la Sănătate.

În ce măsură o nouă taxă va descuraja consumul alimentelor nesănătoase? La fel de greu de spus, în condiţiile în care copiii nu sunt educaţi de părinţi în acest sens, iar la şcoală nici atât.

Mai mult, produsele de tip fast food sunt avizate de autorităţi. "Dacă sunt nesănătoase, de ce au autorizaţie de punere pe piaţă, de ce sunt găsite în magazine, de ce nu există un control al pieţei de alimente contrafăcute şi este mai importantă acum o nouă taxă?", au întrebat producătorii, care sunt convinşi că această nouă taxă încurajează evaziunea fiscală şi creşte numărul şomerilor din industria alimentară.

Reprezentanţii Romalimenta au spus un nu hotărât taxei pe fast food. Mai mult, s-au temut că taxa va viza produsele care au aditivi alimentari. În condiţiile în care românii dau mai mult de jumătate din bani pe mâncare, taxa acesta îi va face să mănânce alimente ieftine şi implicit proaste, au fost de părere reprezentanţii producătorilor.

Şi patiserii se tem de taxa pe fast food, care ar putea afecta producţia de plăcintă dobrogeană şi, mai ales, ne-ar putea pune "în conflict cu americanii, patroni ai marilor lanţuri fast food".

Silvia Bucur, un reprezentat al societăţii civile, a fost de părere că în locul taxei pe alimente s-ar putea crea alianţe care să militeze pentru alimentaţia sănătoasă, mai ales la copiii de 9-12 ani, vârstă la care se deprind obiceiurile alimentare.

"Nicăieri în Europa nu există taxă pe alimente nesănătoase, pentru că nimeni nu autorizează aşa ceva", a mai spus Bucur.

Un alt reprezentat al societăţii civile nu ar fi de acord cu taxarea produsului finit, ci doar a aditivilor.

Alţii au anunţat că se opun vaccinării, mai ales a celei împotriva cancerului de col uterin, iar reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane susţin programele de educaţie, nu şi taxa pe fast food.

Dincolo de discuţii, lucrurile par foarte clare. Legislaţia din România permite ca în mezeluri să existe o cantitate mare de grăsimi, dublu decât ar fi necesar.

"Înainte vremuri, din grăsimea animală, total nesănătoasă, se făcea săpun. Acum, fabricantul nu vrea să piardă nimic. O pun în mezeluri. Grăsimea animală ne aduce doar calorii foarte multe şi noi nu avem nevoie de calorii, pentru că suntem sedentari. Toate mezelurile au în compoziţie o cantitate mare de grăsimi. De exemplu, parizerul are 10 la sută proteine şi 20 la sută grăsimi. La fel şi cârnaţii. Nu este normal ca în alimente să fie cantitate mai mare de găsime şi mai mică de proteine. Poate industria alimentară ar trebui să scoată pe piaţă şi produse dietetice, cu concentraţie mai mică de grăsime", a spus profesorul Sebastian Dumitrache, de la Institutul de Sănătate Publică.

Şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Streinu-Cercel este de părere că trebuie să reînvăţăm să ne hrănim, fără alimente care "umflă abdomenul şi nu au nicio valoare nutritivă".

"Nu ne propunem să taxăm carnea şi produsele din carne, brânza, laptele sau ouăle, nici pizza sau shaorma. Comisia de nutriţie a Ministerului Sănătăţii va gândi ce se poate face cu alimentele cu grăsime mare, dulciuri hiperconcentrate şi băuturi carbogazoase, altele decât apele minerale sau sucurile naturale", a subliniat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, precizând că trebuie analizate cel puţin 40.000 de produse.

Autorităţile vor taxa pentru că ar descurajeze consumul alimentelor nesănătoase, cei din industria alimentară spun că aceasta va duce la creşterea preţurilor la alimente şi la disponibilizarea unor angajaţi din domeniu.

Taxa pe fast food s-ar încadra pe ideea că cine vrea să mănânce nesănătos plăteşte în plus pentru sănătate. Cum însă multe alimente sunt din categoria celor taxabile pentru conţinutul lor, producătorii nu o văd cu ochi buni. Mai rămâne şi întrebarea dacă banii ce vor fi încasaţi din această taxare ajung în final la cei care se îmbolnăvesc şi au nevoie de îngrijire medicală.

Fiind o taxă foarte contestată de cei din industria alimentară, s-ar putea ca, în final, ea să nu fie aprobată. Cu certitudine, însă, pornind de la discuţiile de joi, autorităţile ar trebui să gândească o strategie prin care grăsimile nesănătoase să se întoarcă în industria cosmetică, iar alimentele să aibă mai multe ingrediente bune pentru organism.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)