FOCUS: Un an de frământări în Biserica Ortodoxă, după moartea Patriarhului Teoctist

Lupta între aripa "tradiţionalistă" (reprezentată de ÎPS Bartolomeu, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului) şi cea "modernistă" (reprezentată de ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi locţiitor de patriarh) a fost previzibilă.În cele din urmă, nu fără emoţii, Sfântul Sinod i-a desemnat pe ÎPS Daniel în funcţia de patriarh al BOR, acesta devenind cel de al şaselea patriarh al românilor.

Agitaţia de la Sibiu, criza rusă şi Patimile după CNSAS

Doar că desemnarea noului patriarh nu a însemnat şi rezolvarea automată a frământărilor prin carea trecea BOR.

Un exemplu a fost Adunarea Ecumenică de la Sibiu, eveniment în care aripa tradiţionalistă a BOR a văzut o încălcare gravă a canoanelor Bisericii, în timp ce aripa modernistă, în fapt cei care respectă poziţia oficială faţă de ecumenism a Bisericii naţionale, au considerat o asemenea întrunire drept normală şi un prilej de a face cunoscută ortodoxia şi altora.

De asemenea, una dintre problemele ce nu au putut fi rezolvate de ierarhii ortodocşi români a fost aplanarea conflictului cu Biserica Rusă cu privire la reactivarea a trei episcopii româneşti pe teritoriul Republicii Moldova. Noua criză a făcut ca relaţiile dintre cele două Biserici, reluate cu greu după insistenţele patriarhului Teoctist, să se deterioreze rapid sub păstorirea PF Daniel.

Trecând în registrul strict intern, în anul care a trecut clericii BOR care au colaborat cu Securitatea, în special ierarhii, au fost ţinta dezvăluirilor "pe surse" din partea Consiliui Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Activitatea CNSAS a fost mai intensă în perioada alegerilor noului patriarh, motiv de comentarii ale BOR la adresa activităţii instituţiei.

Printre figurile cele mai cunoscute de clerici "deconspiraţi" în 2007 că au făcut poliţie politică s-au numărat IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia.

Un caz interesant a fost cel al Episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, despre care surse din CNSAS susţineau că ar apărea în arhivele fostei Securităţi cu numele de cod "Crin", "Casius" şi "Casio", în tinereţe el fiind colaborator al DIE şi participant la misiuni în străinătate. Câteva luni mai târziu, tot surse CNSAS, declarau că ierarhul nu a fost colaborator al Securităţii, decizia fiind luată de Colegiul CNSAS, cu majoritate de voturi.

Referitor la CNSAS, episcopul vicar patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu susţinea, la sfârşitul lunii octombrie, în numele Sfântului Sinod, că apreciază activitatea unor membri ai Colegiului ca fiind "în vădită contradicţie cu legea şi principiile deontologice ale statutului de membru în Colegiu" şi reproşa instituţiei "metoda defectuoasă de lucru privind activitatea unor clerici ortodocşi din perioada dictaturii comuniste".

Ierarhul amintea de Comisia de istorici a Bisericii Ortodoxe Române - înfiinţată prin hotărârea luată în şedinţa Sfântului Sinod din luna februarie 2007, care va continua studiul privind persecutarea şi suferinţa Bisericii Ortodoxe Române în perioada dictaturii comuniste, urmând ca acesta să elucideze toate aspectele legate de situaţia Bisericii Ortodoxe Române în anii comunismului.

Continuitate, consolidare, dar fără excluderea deschiderilor

Însă, dincolo de perturbări interne şi atacuri inerente din exterior în viaţa BOR s-au înregistrat elemente importante de continuitate şi consolidare, fără ca deschiderile să fie excluse.

Cum era de aşteptat, BOR a continuat demersurile pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, unul din proiectele încă nerealizate ale ierarhilor români, în acest sens, noul patriarh sfinţind o piatră de temelie pe Dealul Arsenalului din Bucureşti. Noua sfinţire a pietrei de temelie a viitoarei catedrale, ce ar urma să poarte hramurile Sfântul Andrei şi Înălţarea Domnului, a avut loc după mai bine de opt ani de când, la data de 5 februarie 1999, PF Teoctist a ridicat o cruce de temelie, pentru acelaşi edificiu, în Piaţa Unirii. Iniţiativa nu a trecut neobservată, mai ales de unele ONG-uri, care au protestat faţă de noul demers, susţinând că atribuirea terenului pentru noua construcţie, precum şi sprijinul financiar din partea statului, pentru acest edificiu, ar fi ilegale.

La sfârşitul lunii noiembrie, a fost definitivat Statul Bisericii Ortodoxe Române, noua formă a documentului acordând o putere mai mare credincioşilor şi structurilor bisericeşti locale. Astfel, episcopii nu vor mai fi aleşi de Colegiul Electoral Bisericesc, ci de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea sinodului mitropolitan, în consultare cu Adunarea Eparhială a eparhiei vacante, patriarhul va fi ales de Sfântul Sinod din propunerile făcute la consultarea acestei structuri cu Adunarea Naţională Bisericească şi cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi le este permis accesul în Adunarea Parohială şi femeilor. Potrivit noului statut de funcţionare al BOR, dispare Colegiul Electoral Bisericesc ca for electiv, măsura fiind criticată public de IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, unul dintre contracandidaţii PF Daniel la funcţia de patriarh.

Patriarhul a creat, în 27 octombrie, pentru prima dată în existenţa Bisericii Ortodoxe Române, un grup de presă, constituit la nivel naţional din postul de televiziune Trinitas şi cel de radio cu acelaşi nume. A continuat activitatea ziarului Cotidianul Lumina, şi a finalizat organizarea grupului prin realizarea Agenţiei de ştiri Basilica.

Nelinişti de an nou

Timpul care a trecut din 2008 nu s-a scurs în linişte pentru noul patriarh.

Un ONG a solicitat insistent scoaterea icoanelor din şcoli şi a ridicat obiecţii faţă de predarea disicplineri religiei în unităţile de învăţământ. Patriarhul Daniel a pledat pentru păstrarea orei de Religie şi în liceu, dar a respins orice formă de presiune prin care elevii să fie obligaţi să urmeze aceste ore sau să participe la slujbe şi manifestări religioase.

Schimbul de replici între tradiţionalişti şi modernişti a continuat şi în 2008, prin mesaje contradictorii între Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu şi Patriarhia Română

IPS Bartolomeu susţinea că prezenţa unui text apocrif în ultima versiune a statutului bisericesc, text care nu a fost supus aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reduce autonomia eparhiilor, dând drept Patriarhului să înfiinţeze stavropighii patriarhale şi a le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie Patriarhală. Discuţii aprinse, între IPS Bartolomeu Anania şi Patriarhie au fost legate şi de participarea preoţilor la alegeri ca independenţi pentru funcţiile de consilier local sau consilier judeţean cu aprobarea ierarhului superior.

Apoi, în martie, Sfântul Sinod alegea, spre surpriza unor ierarhi ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei pe IPS Teofan, deşi favorit al Patriarhului ar fi fost potrivit surselor oficiale, PS Casian.

Tot atunci Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) i-a ales şi cei şapte episcopi pentru scaunele vacante ale episcopiilor din ţară şi străinătate şi s-a pronunţat împotriva acordului prezumat, în schimb a spus că încurajează donarea voluntară de organe şi introducerea cardului de donator.

Accidentul din martie - scurt circuit în activitatea patriarhului şi prilej de speculaţii

Un accident nefericit l-a imobilizat, în 30 martie (la nouă luni de la trecerea la cele veşnice ale lui PF Teoctist) pe Patriarhul Daniel la pat.

Primul eveniment major pe care l-a ratat din cauza sănătăţii a fost summitul NATO, când ar fi avut oportunitatea de a fi prezentat mai multor şefi de state şi de guverne, în cadrul dineului oficial pe oferit de preşedintele Traian Băsescu în 2 aprilie, dar şi alte întâlniri de rang înalt, una cu prima doamnă a Americii.

PF Daniel nu a mai putut oficia slujba de Înviere, prima în calitate de Patriarh.

Starea de sănătate a patriarhului a dat naştere la o serie de speculaţii asupra instalării IPS Teofan ca Mitropolit al Moldovei, anunţată pentru Duminica Tomii, prima după Paşti. Au fost atunci multe zvonuri, printre care cel mai frecvent era cel potrivit căruia, Patriahul ar amâna special instalarea lui IPS Teofan şi mai mult, i-ar cere chiar să renunţe la postul câştigat. Zvonurile au luat sfârşit atunci cât Biroul de presă a anunţat că întronizarea va avea loc duminică 8 iunie şi că la ceremonie va fi prezent, însuşi Patriarhul.

"Revoluţia" sindicală şi rătăcirile mitropolitului Corneanu

De parcă momentele dificile nu erau suficiente, câţiva preoţi din Oltenia au anunţat înfiinţarea primului sindicat al preoţilor. Patriarhia a reacţiont vehement, cerând ca fiecare ierarh să se întâlnească cu preoţii din eparhia lui care au aderat la această formă de manifestare străină de spiritul Evangheliei, al canoanelor, şi aflată în contradicţie cu prevederile Statutului Bisericii Ortodoxe Române, chemându-i să revină în rânduială.

Demersul preoţilor a fost considerat de toţi membrii Sinodului ca fiind "în contradicţie cu Sfintele Canoane şi cu prevederile Statutului pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisercii Ortodoxe Român, iar instanţa a respins dorinţa preoţilor de a avea un sindicat.

Mai mult, în iulie, Sfântul Sinod şi-a clarificat şi accentuată poziţia privind organizarea preoţilor în sindicate. "Preotul nu este angajatul laic al unei societăţi comerciale, ci este învestit de ierarhul său cu responsabilitatea unei misiuni sfinte care are ca scop mântuirea şi slujirea comunităţii de credincioşi pe care o păstoreşte. El nu poate face grevă, lăsând copiii nebotezaţi, mirii necununaţi, bolnavii nespovediţi, morţii neîngropaţi şi credincioşii neîmpărtăşiţi pentru că are salariul prea mic'', potrivit înalţilor ierarhi.

La fel de "original", dar din altă dimensiune şi cu semnificaţii mai adânci, Mitropolitul Banatului, ÎPS Nicolae, a cerut în 25 mai la slujba de sfinţire a bisericii greco-catolice din Timişoara, cu hramul "Sfânta Maria - Regina Păcii şi a Unităţii" să fie împărtăşit după rânduiala greco-catolică, spre surprinderea şi indignarea multor ortodocşi şi spre bucuria catolicilor.

Biroul de presă al Patriarhiei preciza atunci că nu are date concrete în legătură cu acest eveniment, dar că ÎPS Nicolae va fi chemat la şedinţa Sfântului Sinod pentru a oferi explicaţii.

Vara clarificărilor

În cele din urmă vara a adus unele clarificări şi limpeziri, uneori prin decizii curajoase, nu lipsite de riscuri.

La jumătatea lunii iunie, instanţa supremă s-a pronunţat pentru menţinerea icoanelor în şcoli. Această hotărâre a fost bine primită de conducerea BOR care a spus că decizia este firească şi în concordanţă cu spiritul european.

Cazul mitropolitului Nicolae a fost analizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în şedinţa din 9 iulie. Atunci s-a hotărât, cu o singură excepţie şi anume IPS Bartolomeu, ca Mitropolitul Nicolae să fie iertat. La fel şi episcopul Oradiei, PS Sofronie Episcopul, care a slujit agheasma mare împreună cu un ierarh greco-catolic.

Dar, din 9 iulie, niciun ierarh, preot, diacon, monah sau credincios mirean din BOR nu se mai poate împărtăşi în altă biserică creştină, în caz contrar fiind sancţionaţi canonic."Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi care au produs tulburare în Biserică", dar a luat act imediat "de regretul şi pocăinţa acestora pe care le-a primit ca prim semn de îndreptare", se arăta în decizia Sfântului Sinod.

Decizi a Sfâtului Sinod a fost oarecum temerară în condiţiile în care capii mai multor biserici ortodoxe s-au arătat vădit nemulţumiţi de gestul ierarhului.

Însă, pentru tendinţa spre modernizare a bisericii promovată în repetate rânduri de PF Daniel, caterisirea Mitropolitului Nicolae ar fi putut stârni revoltă, mai ales că în apărarea acestuia din urmă s-au propunţat mai multe organizaţii importante dinTimişoara şi intelectuali din toată ţara.

În 22 iulie, Patriarhul a aniversat împlinirea vârstei de 57 ani, într-o ceremonie restrânsă, cea cu mai mult fast urmând să aibă loc în septembrie, la împlinirea unui an de Patriarhat.

Până atunci, pe 30 iulie, Patriarhul Daniel va săvârşi parastasul de un an al predecesorului său, PF Teoctist.

Din "mandatul Teoctist", actualul patriarh a moştenit şi gestionează o serie de turbulenţe, la acestea adăugându-se şi "zestrea" proprie de situaţii mai mult sau mai puţin critice. Poate şi de aceea este privit de mireni şi chiar de clerici în feluri aproape opuse: unii sunt convinşi că este un dur, oarecum singuratic, care lucreaza sfătuit doar de o mână de apropiaţi - pentru alţii este, fără echivoc, "Domnul şi stăpânul". Rămâne ca timpul şi felul în care îşi va folosi abilităţile în poziţia de cea mai reprezentativă figură o ortodoxiei române să decidă care imagine a Patriarhului Daniel se va impune.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)