FOCUS: Un deputat din trei a renunţat la mandat sau a părăsit partidul care l-a promovat

În procentul celor rămaşi în Parlament până la sfârşitul mandatului alături de colegii lor (61,1 la sută) nu intră deputaţii grupului minorităţilor naţionale, grup care are cel mai mare grad de stabilitate şi în care fiecare membru reprezintă o minoritate naţională.

În urma alegerilor parlamentare din 2004, BEC a repartizat un număr de 314 mandate, dintre care 243 au fost acordate la nivelul circumscripţiei electorale, iar 71 la nivel de ţară. La aceste mandate s-au adăugat 18 mandate atribuite organizaţiilor cetăţenilor minorităţilor naţionale.

Potrivit voturilor valabil exprimate la alegerile parlamentare, Uniunea Naţională PSD+PUR a primit 132 de mandate, 19 atribuite candidaţilor PUR-SL, restul de 113 revenind candidaţilor PSD.

Grupul PSD numără în prezent 105 deputaţi, cu 8 mai puţin decât imediat după ultimele alegeri parlamentare, un număr de 83 de social-democraţi păstrându-şi locul în Senat (circa 73 la sută din numărul iniţial de deputaţi PSD). Un număr de 22 de parlamentari PSD au părăsit fie grupul parlamentar, intrând în alte partide, fie Parlamentul.

Astfel, deputatul Constantin Tudor, ales în circumscripţia electorală Călăraşi pe listele Uniunii Naţionale PSD-PUR, a trecut, după numai două luni de la intrarea în Parlament, din PSD în PUR, unde a activat până în luna iunie 2007, când a optat să treacă în băncile PDL.

Prima sa intervenţie după depunerea jurământului a fost anunţul privind demisia din PSD ca urmare a faptului că, începând din 1 februarie, îşi pierduse calitatea de membru al PSD. El a susţinut că demisia sa nu avea nici o legătură cu dezbaterile care aveau în partid. "Este o decizie personală, care ţine mai degrabă de anumite atitudini comportamentale, la nivelul organizaţiei judeţene PSD", a declarat Tudor, care a mai arătat că, în cei 11 ani cât a fost membru, s-a realizat "în plan politic şi profesional".

"Un partid este ca şi o familie, când doi soţi nu-şi mai vorbesc şi, mai grav, dorm în camere separate, divorţul este inevitabil. Şi atunci, cineva trebuie să aibă curaj. Mi l-am asumat eu şi vă spun că nu mi-a fost deloc uşor", şi-a argumentat deputatul demisia.

Cu acelaşi prilej, el a anunţat că a devenit membru PUR, Constantin Tudor fiind de părere că "puseul moral este mai mic" în ceea ce priveşte plecarea de la un partid la altul, deoarece PSD şi PUR participaseră în alegeri cu liste comune. Deputatul a mai arătat că, deoarece au existat liste comune, nu a ştiut niciodată câţi membri şi simpatizanţi PSD şi câţi ai PUR l-au votat personal.

În anul 2007, parlamentarul face o singură declaraţie în plenul Parlamentului – prin care îşi anunţă afilierea la PDL.

Deputatul PSD Traian Dobre, ales parlamentar în circumscripţia electorală Iaşi pe listele Uniunii PSD+PUR, schimbă, după numai cinci luni, partidul, el demisionând din PSD şi optând, din mai 2005, să facă parte, ca independent, din grupul PNL.

Mihai Mălaimare, ales pe listele Uniunii în judeţul Botoşani, a părăsit grupul PSD la câteva zile după ce a demisionat din partid, mulţumindu-le foştilor colegi de partid pentru anii pe care i-a petrecut "în stânga" şi a trecut în grupul liberal.

Petre Lificiu, ales pe listele Uniunii în circumscripţia electorală Galaţi, a votat din băncile rezervate social-democraţilor doar o jumătate de an din cei patru ani de legislatură, din iunie 2005 deputatul anunţându-şi demisia şi că va activa în continuare ca parlamentar al Partidului Ecologist Român, după ce a fost ales preşedinte al acestei formaţiuni politice.

"Am luat hotărârea de a mă înscrie în Partidul Ecologist Român fără resentimente faţă de colegii din PSD, urmărind numai ceea ce am considerat întotdeauna că este drumul cel mai important pe care ştiu să merg şi constituie o doctrină politică onestă şi generoasă, dar în acelaşi timp indispensabilă pentru dezvoltarea unei ţări civilizate", arăta, la acea vreme, Lificiu.

El a anunţat, de asemenea, că va acţiona în continuare în Parlamentul României ca deputat al Partidul Ecologist Român, anunţ corectat de preşedintele de şedinţă, care l-a atenţionat că acest lucru nu este posibil, deoarece PER nu a obţinut mandate la scrutinul din 2004.

Lificiu şi-a păstrat convingerile politice mai puţin de şase luni, deoarece el a trecut în tabăra democrat-liberalilor în noiembrie 2005. În cei patru ani de mandat, Lificiu a avut 13 intervenţii în plenul Camerei, cu o durată totală de circa 30 de minute, una dintre intervenţii fiind motivată de depunerea jurământului de credinţă, alte două fiind anunţuri referitoare la schimbarea apartenenţei sale politice.

Deputatul PSD Dorina Mihăilescu, aleasă deputat în judeţul Prahova, şi-a dat demisia din Parlament în iunie 2005 şi a fost înlocuită de supleantul Constantin Marin. În cele şase luni de exercitare a mandatului cu care a fost învestită prin vot, Dorina Mihăilescu figurează, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, cu o singură intervenţie în plen, cu ocazia depunerii jurământului, luare de cuvânt cu o durată de 31 de secunde.

Mihăilescu a renunţat la statutul de parlamentar pentru a putea fi numită vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, mandatul său în această funcţie fiind de 5 ani.

Deputatul social-democrat Mihai Tănăsescu, ales parlamentar de Argeş, a renunţat la mandatul acordat în urma alegerilor parlamentare de la sfârşitul anului 2004, după circa doi ani, el preferând calitatea de reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional, funcţie incompatibilă cu calitatea de parlamentar.

Parlamentarul Eugen Bejinariu a demisionat din grupul PSD în martie 2006, dar a rezistat ca independent doar trei luni, el revenind alături de social-democraţi în luna iunie a aceluiaşi an. În aceeaşi zi cu Bejinariu a mai părăsit grupul PSD din Camera Deputaţilor şi Zamfir Dumitrescu.

Deputatul PSD de Vaslui Ion Giurescu a renunţat, în iunie 2006, la mandatul acordat de cetăţeni pentru a putea fi numit vicepreşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private. El a fost înlocuit de supleantul Irinel Ion Stativă.

Deputatul PSD Marin Diaconescu, ales pe listele Uniunii în judeţul Olt, a plecat din grupul social-democraţilor în martie 2006, anunţând că va activa în continuare ca independent.

Diaconescu a explicat că a luat această decizie deoarece a constatat că "nu se vrea a se face ordine în PSD". "M-am săturat, practic, ca unii să fure şi noi să fim făcuţi hoţi. Unii să aibă probleme pe la Parchet şi noi să stăm în sala Parlamentului şi să votăm legi. (…) Nu se vrea, nu se poate, atunci rămâne să-şi ducă crucea în continuare. Eu nu pot să fac parte dintr-un partid cu Miron Mitrea, cu Hrebenciuc, cu Oprişan şi cu alţii", clama, atunci, deputatul.

Diaconescu nu a rămas, însă, în postura de independent mult timp, astfel că, după două luni, a anunţat că a intrat în PRM. Parlamentarul a rămas în PRM până în decembrie 2007, după care a ales, "din motive exclusiv obiective", să mai fie încă o dată independent, doar pentru nouă luni. Spre final de mandat, Diaconescu a revenit, din septembrie 2008, la partidul condus de Corneliu Vadim Tudor.

Din cele 31 de minute pe care deputatul şi le-a alocat intervenţiilor în plen în cei patru ani de mandat, aproape trei minute au fost folosite exclusiv pentru anunţurile privind mutarea de la un partid la altul.

Mugurel Liviu Sârbu, ales pe listele Uniunii în judeţul Alba, s-a declarat independent din aprilie 2006, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a trecut în grupul PDL. În iunie 2008, el a decis să demisioneze din Parlament, după ce, în calitate de candat al partidului condus de Emil Boc, a câştigat fotoliul de primar al municipiului Sebeş în urma alegerilor locale din 1 iunie 2008, el fiind înlocuit de supleantul de pe listele PSD+PUR, Radu Eugeniu Coclici.

În toată activitatea sa parlamentară, deputatul Sârbu a avut doar trei intervenţii în plenul Camerei, însumând 48 de secunde, una pentru depunerea jurământului, una pentru a se declara independent şi una pentru a-şi declara afilierea la grupul democrat-liberal.

Un alt membru al grupului deputaţilor PSD care a părăsit acestă formaţiune politică a fost Teodor Niţulescu, deputat de Teleorman. El a activat ca independent afliat grupului PRM în perioada iunie- octombrie 2006, după care a revenit în PSD, unde a stat un an, din septembrie 2007 el anunţându-şi apoi apartenenţa la grupul conservator.

Din cele şase intervenţii în plenul Camerei din care face parte, totalizând circa două minute, parlamentarul Niţulescu a avut doar două scurte declaraţii, una legată de dezbaterea unui proiect de lege privind întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii şi una privind Legea bibliotecilor, care au durat circa un minut. Restul timpului folosit de deputat în exercitarea mandatului a fost rezervat depunerii jurământului şi anunţurilor referitoare la mutarea de la un grup politic la altul.

Deputatul PSD de Hunedoara Ioan Timiş a ales să fie independent din iunie 2006 până în luna septembrie a aceluiaşi an, când s-a alăturat grupului liberal din această Cameră legislativă.

Un alt deputat social-democrat care a decis să părăsească "barca" social-democrată a fost Dan Ioan Popescu, el declarându-se, cu această ocazie, independent. "Nu consider că am fost pus pe lista de parlamentar al PSD pentru a avea mustrări de conştiinţă că-mi desfăşor în continuare activitatea ca parlamentar", a subliniat, cu acel prilej, deputatul.

Dan Ioan Popescu a experimentat, timp de o lună, în anul 2006, statutul de independent, după care, din luna noiembrie a aceluiaşi an şi-a anunţat afilierea la grupul deputaţilor PC.

Viorel Pupeză, deputat PSD de Bistriţa-Năsăud, a trecut, din aprilie 2008, în "tabăra" conservatorilor şi a anunţat că va candida şi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud din partea acestui partid.

La rândul său, deputatul PSD de Bihor Gheorghe Sârb a rămas în grupul partidului pe listele căruia a întrat în Parlament mai puţin de doi ani din cei patru ai actualei legislaturi. Sârb a trecut, din septembrie 2006, la grupul democrat-liberal.

Aceeaşi opţiune a avut-o şi deputatul PSD de Teleorman Constantin Amarie, care din mai 2007 şi-a anunţat colegii de Cameră că trece în grupul PDL. Motivul a fost exluderea sa din PSD pentru că, după ce s-a "pus de acord cu electoratul din circumscripţie", a semnat o declaraţie politică pentru susţinerea preşedintelui Traian Băsescu.

"Prin forţa împrejurărilor am devenit independent", remarca deputatul, adăugând că se va alătura grupului parlamentar al Partidului Democrat.

La rândul său, Obuf Ovidiu Buhăianu, ales la scrutinul din 2004 pentru desemnarea membrilor Parlamentului deputat PSD de Botoşani, a plecat din grupul său parlamentar, cu un an şi jumătate înainte de expirarea mandatului, optând să intre în PDL.

Rezumând activitatea parlamentară a deputatului Buhăianu, acesta a folosit 25 de secunde pentru a depune jurământul, 14 secunde pentru a-şi anunţa demisia din PSD, 13 secunde pentru a informa că a intrat în PDL şi 17 secunde pentru a invoca o "eroare de redactare" în Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

El a depus trei declaraţii politice scrise la secretariatul de şedinţă, Obuf Buhăianu preferând forma scrisă şi pentru cele 31 de întrebări şi interpelări adresate autorităţilor. Site-ul Camerei îl menţionează ca semnatar, alături de mai mulţi parlamentari, pentru un număr de 19 iniţiative legislative.

Tot pentru PDL a optat şi deputatul PSD de Buzău Viorel Constantinescu, mutarea sa de la un partid la altul presupunând o intervenţie în plen de 14 secunde, din cele aproape două minute în care deputatul a vorbit de la tribuna Parlamentului în cei patru ani de mandat, contabilizarea incluzând şi jumătatea de minut folosită pentru depunerea jurământului de credinţă.

Deputatul PSD Daciana Sârbu a optat, la sfârşitul anului 2007, pentru funcţia de europarlamentar în schimbul celei de membru al Parlamentului României, calitate dobândită în urma alegerilor parlamentare din anul 2004, locul său în Parlament fiind luat de supleantul Ion Burnei. Ea figurează, potrivit datelor făcute publice de Camera Deputaţilor cu doar două intervenţii în plen, una cu ocazia depunerii jurământului şi alta la Legea tineretului, vocea sa putând fi auzită în plenul Camerei, pe perioada mandatului, doar pentru un minut şi 12 secunde. Daciana Sârbu a depus un număr de 46 de întrebări şi interpelări în scris.

La rândul lor, deputaţii social-democraţi Titus Corlăţean (Braşov), Ioan Mircea Paşcu (Satu Mare), Gabriela Creţu (Vaslui), Rovana Plumb (Vâlcea), Adrian Severin (Bucureşti) au fost înlocuiţi, la sfârşitul anului 2007, de supleanţii Ioan Adam, Liviu Alin Rusu, Vasile Butnaru, Vasile Bleotu, respectiv cu Mădălin Voicu.

Deputatul PSD de Giurgiu Dan Iosif a decedat în timpul mandatului, iar, din 19 decembrie 2007, el a fost înlocuit de supleantul Tudor Tănăsescu. De asemenea, în urma decesului deputatului PSD de Constanţa Corneliu Dida în ianuarie 2008, locul său a fost preluat de Lucian Băluţ.

Deputatul PSD de Dolj Ion Sasu a demisionat, "după o îndelungă reflecţie, ca om venit în PSD din Partidul Socialist al Muncii", din partidul pe listele căruia a intrat în Parlament în septembrie 2008 şi a trecut în PRM. "Şi, pentru că, sigur, unii tot privesc cum se mişcă lucrurile, adeseori cu infatuare şi aroganţă, vreau să o spun, fără niciun fel de reţinere, că intenţionez să activez, în continuare, în cadrul Grupului PRM", a declarat el de la tribuna Parlamentului.

Un caz special între cei care au renunţat la mandatul de parlamentar îl reprezintă deputatul Miron Mitrea, ales pe listele Uniunii Naţionale PSD-PUR din judeţul Vrancea, care a demisionat pentru a ieşi din "situaţia neonorantă" de a fi acuzat că se ascunde în spatele imunităţii parlamentare.

El a luat această decizie după ce Camera Deputaţilor s-a pronunţat împotriva începerii urmăririi penale cerute de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două în legătură directă cu infracţiuni de corupţie.

"Gestul meu a fost şi este singura modalitate pe care am găsit-o ca să ies dintr-o situaţie neonorantă, aceea de a mi se reproşa că mă ascund în spatele imunităţii parlamentare şi refuz să mă prezint în faţa procurorilor. De doi ani de zile m-am prezentat... trei ani deja, la fiecare chemare a procurorilor şi am să mă prezint în continuare", sublinia deputatul PSD în septembrie 2008. El a fost înlocuit de supleantul Doru Geany Bălan.

Grupul PRM numără în prezent 22 de membri, dintre care doi proveniţi de la PSD – Marin Diaconescu şi Ion Sasu, cei doi fiind, de altfel, propuşi de acest partid drept candidaţi în două colegii de deputat din Bucureşti - mai puţin de jumătate din numărul de membri pe care îl avea grupul la începutul legislaturii.

După ce PRM a obţinut în alegerile parlamentare din anul 2004 un număr de 48 de mandate de deputat, numărul parlamentarilor a scăzut de la un an la altul, partidul condus de Corneliu Vadim Tudor s-a confruntat cu mai multe valuri de demisii.

Astfel, cei cinci reprezentanţi ai Blocului Naţional Sindical (BNS) - Mircia Giurgiu (Cluj), Olguţa Cocrea (Bacău), Dan Mocănescu Coloros (Constanţa), Costel Ovidenie (Ilfov) şi Ion Stoica - au devenit independenţi la scurt timp după ce au fost validaţi ca membri ai Parlamentului, respectiv din 1 februarie 2005. Ultimul dintre aceştia a ales, în ultimul an de mandat să intre în PDL, el figurând pe perioada acestei legislaturi cu cinci luări de cuvânt în plen, însumând mai puţin de trei minute.

Un traseu sinuos în ceea ce priveşte aparteneţa politică l-a avut şi deputatul PRM de Tulcea Nati Meir, care a devenit independent după cinci luni de la alegerea sa pe listele de partid, pentru ca, după doi ani de independenţă să anunţe afilierea la PDL, însă rămâne neclar dacă aceasta s-a produs. În ultima parte a anului 2007, Nati Meir a exersat din nou statutul de independent. "Vreau să vă anunţ că am băgat astăzi o cerere la Biroul Permanent şi am anunţat acolo că de astăzi nu mai sunt membru al Grupului parlamentar al P.D. şi sunt încă chestiuni acolo foarte interesante, care sunt sigur că o să facă foarte mult valuri în România", afirma el în râsetele colegilor de Parlament.

În data de 13 octombrie, Nati Meir a anunţat că intenţiona să părăsească "definitiv" România şi a trimis conducerii Camerei demisia sa din funcţia de deputat. Ulterior el a adresat Camerei Deputaţilor o nouă cerere prin care renunţa la demisie. El menţiona că a luat această decizie după ce foarte multe persoane din România şi din Israel i-au cerut să nu renunţe la mandatul de deputat.

Nici fostul său şef de partid, Corneliu Vadim Tudor, nu s-a arătat mai decis în legătură cu viitorul politic al lui Nati Meir. Astfel, înainte de stabilirea candidaţilor pentru alegeri, liderul PRM a anunţat că Meir ar putea să revină în PRM şi că la nivelul conducerii partidului se analiza această variantă. Vadim a spus că este dispus să îl ierte pe Nati Meir pentru disputa pe care a avut-o în acest mandat, dar că ar fi "alţii" care nu sunt dispuşi "să treacă peste acest diferend”.

Ulterior, preşedintele PRM a anunţat că Nati Meir va fi candidat PRM pentru alegerile generale, pentru ca, în final, acesta să nu mai figureze printre candidaţii acestui partid la alegerile parlamentare.

Dănuţ Liga, ales deputat în circumscripţia electorală Giurgiu, şi-a dat demisia din PRM la scurt timp după ce a intrat în Parlament, continuându-şi activitatea, din mai 2005 până în februarie 2006, ca independent, apoi s-a afiliat grupului PDL. Pe parcursul celor patru ani de mandat, Liga a vorbit de la microfonul din sala de şedinţă în total o jumătate de oră în primul an de mandat, în ultimii trei ani el figurând cu o singură declaraţie politică, şi aceea depusă în scris la secretariatul de şedinţă.

Un alt doilea val de demisii din grupul PRM a avut loc în iunie 2005, când partidul a pierdut cinci parlamentari. Deputatul Corneliu Ciontu, fost preşedinte al PRM, şi-a anunţat demisia din grupul PRM, remarcând că în viaţa fiecărui om pot apărea momente de cumpănă, de răscruce. "Îi asigur în continuare de tot respectul meu pe aceşti colegi, inclusiv pe cei care m-au denigrat. Aşa este în viaţă, fiecare va trage învăţămintele necesare", afirma parlamentarul.

Deputatul de Bucureşti a activat ca independent până în iunie 2007, când a optat să reprezinte Partidul Conservator.

Deputatul PRM de Arad Bogdan Cantaragiu, care şi-a anunţat demisia în aceeaşi zi cu Ciontu, a rămas independent până în februarie 2006, când a intrat în grupul parlamentar al PDL.

Deputatul PRM de Vrancea Daniel Ionescu îşi anunţa şi el independenţa faţă de grupul PRM. Independenţa sa a durat mai puţin de un an deoarece deputatul a intrat, în martie 2006, în PSD, iar, după un alt an de activitate social-democrată, a trecut la PDL. Toate aceste manevre politice nu au făcut, însă, ca numărul total al intervenţiilor sale în sala de şedinţă să depăşească cifra unsprezece în toţi cei patru ani de mandat.

Deputatul PRM de Prahova William Gabriel Brânză anunţat, într-una din cele şapte declaraţii pe care le-a făcut în actuala legislatură, în iunie 2005, că părăseşte grupul PRM. El a activat ca independent până în februarie 2006, când a intrat în PDL."Vreau să asigur de întreg respectul colegii cu care până astăzi am colaborat, vreau să asigur de întreaga colaborare pe toţi colegii din Parlament şi omul care am fost până ieri rămân şi de astăzi, dar cu alte opinii", dădea asigurări Wiliam Brânză.

Din grupul care a plecat din PRM face parte şi deputatul de Iaşi, Anghel Stanciu. El a rămas independent mai puţin de jumătate de an, din noiembrie 2005, când a trecut în băncile PSD.

Al treilea val de plecări a lovit PRM în 13 iunie 2005 când acest partid a pierdut mai mulţi parlamentari. Liviu Almăşan, deputat PRM de Hunedoara, demisionar în iunie 2005, şi-a păstrat independenţa anunţată până în februarie 2006, când a intrat în PC, peste aproximativ un an. Deputatul a părăsit PC în favoarea PNL. Nici la acest partid Almăşan nu a rămas mai mult de un an, optând să fie, încă o dată, independent, statut la care a renunţat, după câteva luni, pentru a intra, din februarie 2008, în PDL.

Deputatul Almăşan a avut, în cei patru ani de mandat, doar cinci luări de cuvânt în plenul Camerei, dintre care una reprezentând jurământul de credinţă, una demisia din PRM, alta afilierea al PDL şi un "răspuns la unele atacuri apărute împotriva sa atât în presa centrală, cât şi în cea din judeţul Hunedoara”.

Deputatul Alexandru Ciocâlteu, ales pe listele PRM în circumscripţia 30 Olt, a demisionat din această formaţiune politică în iunie 2005, a activat ca independent aproape un an, el aderând, în cele din urmă, la grupul democrat-liberal.

Ales pe listele PRM în judeţul Ialomiţa, deputatul Dan Grigore a părăsit PRM la rândul său partidul, declarându-se independent, statut pe care l-a păstrat timp de aproape un an. "Bunul simţ îmi interzice să mă întorc la izolare politică, la retorica suburbană, la conflictul permanent şi absurd cu întreaga societate. Îmi doresc o activitate politică serioasă, decentă, fără excesele şi calomniile care au izolat partidul pe scena politică românească", afirma el.

"Refuz scandalul şi aleg decenţa, refuz derizoriul şi aleg seriozitatea, refuz izolarea şi aleg dialogul. De aceea, refuz demagogia şi aleg un program politic cu substanţă Sunt Dan Grigore şi vreau să fac politică şi nu figuraţie", susţinea deputatul.

În cei patru ani de mandat, Grigore figurează în evidenţele Camerei Deputaţilor cu 26 de luări de cuvânt, însă niciuna la dezbaterea vreunui proiect de lege, majoritatea reprezentând doar declaraţii politice depuse în scris la secretariatul de şedinţă. După o perioadă de independenţă, Grigore a decis să voteze, în prima parte a anului 2008, timp de cinci luni, din băncile PDL, după care, din iunie 2008, s-a mutat în grupul conservatorilor.

Deputatul PRM de Neamţ Dumitru Puzdrea, care şi-a dat demisia din PRM în aceeaşi zi cu colegii săi, şi-a continuat activitate ca independent timp de aproape un an, după care a intrat, din martie 2006, în PDL.Toate intervenţiile în plen ale lui Puzdrea în actuala legislatură, două la număr, nu depăşesc în total 45 de secunde. Astfel, alesul a vorbit în plen doar de două ori, o dată când a depus jurământul şi a doua oară când şi-a anunţat demisia din grupul parlamentar al PRM.

La începutul anului 2006 şi-a dat demisia din grupul PRM şi deputatul de Suceava Leonida Lari, până în prezent ea figurând ca independent.

Ales deputat în circumscripţia electorală 13 Cluj pe listele PRM, Petru Călian a părăsit acestă formaţiune în februarie 2006, după ce le-a mulţumit "din suflet" colegilor din partid, şi a aderat la grupul PC din Camera Deputaţilor. El a plecat, însă, şi din acest grup, optând, în cele din urmă, pentru democrat-liberali, la grupul cărora este afiliat din octombrie 2007.

Pentru Partidul Conservator a optat şi deputatul PRM de Vaslui Vlad Hogea, el alegând să intre în acest partid în decembrie 2007, după o perioadă de aproape un an în care a fost independent.

Aleasă deputat pe listele PRM din judeţul Dolj, pentru un al doilea mandat, Lia Olguţa Vasilescu a plecat din partid şi din grupul parlamentar în decembrie 2007, ea anunţând cu acest prilej că va face parte din grupul social-democraţilor.

Cel de-al treilea val de plecări din PRM s-a produs în septembrie 2008. Deputatul PRM de Vâlcea Dumitru Dragomir, aflat la al doilea mandat de parlamentar din partea acestui partid, şi-a anunţat, în septembrie 2008, demisia din acestă formaţiune politică, declarându-se independent.

Câteva declaraţii pripite ale acestuia referitoare la faptul că va candida la alegerile parlamentare pe listele PDL şi reacţiile ostile ale unor membri marcanţi din partidul condus de Emil Boc au făcut ca planurile lui Dumitru Dragomir să fie revizuite. În consecinţă, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor a anunţat că Dragomir va reveni în partid şi că va candida la scrutinul uninominal din 30 noiembrie din partea PRM.

Reprezentând pentru a doua legislatură PRM în Parlament, deputatul de Constanţa Gelil Eserghep, considerat "mâna dreaptă" a liderului Vadim Tudor a trecut în Partidul Conservator din septembrie 2008, nemaifiind trecut pe listele de candidaţi ale conservatorilor la alegerile din 30 noiembrie. În aceeaşi zi a renunţat să mai reprezinte partidul care l-a trimis în Parlament şi deputatul PRM de Buzău Mircea Costache, acesta trecând, de asemenea, în tabăra conservatorilor.

Aceeaşi mişcare a fost făcută şi de colegul său de partid, deputatul de Argeş Ion Mînzînă.

Ultima plecată din grupul PRM, deputatul de Sibiu Florina Jipa, a ales vă dea voturile sale, în ultimele trei luni de mandat, din băncile social-democraţilor, după ce în iunie a candidat, la alegerile locale, din partea PRM, pentru un mandat de primar la sectorul 4.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor, cu 59 de membri, mai are doar 34 de parlamentari dintre cei aleşi în urma scrutinului din 2004, restul fiind supleanţi pe listele PNL, doi dintre actualii parlamentari ai grupului fiind independenţi.

Primul dintre aceştia este Dan Horaţiu Buzatu, ales pe listele Alianţei D.A. în judeţul Dolj, care a demisionat din grupul liberal în decembrie 2006. El s-a declarat independent, dar, din mai 2008, el s-a întors în rândurile deputaţilor PNL. Al doilea este deputatul PD-L de Braşov Ioan Dumitru Puchianu, care, din septembrie 2008, şi-a anunţat independenţa, afiliindu-se, în acelaşi timp grupului PNL.

Din grupul PNL mai face parte, în calitatea de vicelider, Ioan Ghişe, care deşi a optat să activeze ca independent din luna septembrie până în luna decembrie 2006, a revenit la grupul liberal. De asemenea, liberalul PNL Dragoş Ujeniuc, ales pe listele Alianţei D.A. în judeţul Giurgiu, a părăsit grupul partidului său pentru a activa ca independent. În februarie 2008 a revenit în băncile PNL.

Grupul a pierdut, în 19 decembrie 2006, un număr de 15 deputaţi, majoritatea trecând, după câteva luni de independenţă, la grupul democrat-liberal.

Primul parlamentar PNL care a ales să plece din Parlament a fost Orest Onofrei, ales pe listele Alianţei D.A. din judeţul Suceava, acesta alegând funcţia de prefect al judeţului Suceava. Mandatul acestuia a încetat în data de 3 februarie 2005, prin demisie, deputatul fiind înlocuit de supleantul Romică Andreica.

Cel care a fost primul pe lista pentru Camera Deputaţilor a Alianţei D.A. în judeţul Suceava la scrutinul din 2004 a avut o singură intervenţie în plenul Camerei Deputaţilor, cu ocazia depunerii jurământului, când a jurat să-şi îndeplinească "cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor".

După ce a fost schimbat, în aprilie 2008, din funcţia de prefect în cea de subprefect, Onofrei a demisionat din acest post anunţând că va candida, din partea PDL, pentru un alt mandat de senator, fară a preciza, însă, dacă odată ales va rămâne în Parlament.

Tot în data de 3 februarie 2005 a încetat şi mandatului deputatului PNL de Ilfov Marian Petrache, care a demisionat pentru a devenit prefect de Ilfov. Petrache, care a avut o singură luare de cuvânt în exercitarea mandatului, jurământul de credinţă, a fost înlocuit de supleantul Gabriel Sorin Zamfir.

Un caz special în privinţa demisiilor din Parlament este cel al deputatului liberal de Bucureşti Mona Muscă, care a renunţat, în data de 12 martie 2007, la mandatul câştigat în alegeri, după ce, în septembrie şi-a anunţat independenţa. Mona Muscă, unul dintre semnatarii unei iniţiative legislative privind lustraţia, a demisionat din Parlament după ce a primit verdict de colaborator al Securităţii, decizie confirmată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Locul său în Cameră a fost preluat de supleantul Ilie Cristian.

O altă categorie de parlamentari liberali care au părăsit partidul a fost aceea a celor care au ales ca, după o perioadă de independenţă, să intre în PDL – Cristian Boureanu (Argeş), Raluca Turcanu (Sibiu), Romică Andreica (Suceava), Hoinaru Marian (Ialomiţa), Mircea Teodor Iustian (Constanţa), Corneliu Momanu (Vrancea), Viorel Oancea (Timiş), Dumitru Pardău (Suceava), Sorin Marin Paveliu (Gorj) şi Florin Aurelian Popescu (Dâmboviţa). Ultimul a demisionat, în cele din urmă din Parlament, în iunie 2008, pentru că la alegerile locale a fost ales preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, în locul său intrând în Legislativ supleantul Iulian Vladu (PDL).

Liberal, independent, democrat-liberal şi, mai apoi, demisionar din Parlament a fost şi deputatul liberal de Neamţ Vasile Pruteanu, ales preşedinte al CJ Neamţ din partea PDL.

Deputatul PNL de Brăila Gabriel Sandu a demisionat din grupul liberal în decembrie 2006, a fost independent pentru câteva luni, după care a trecut alături de social-democraţi. Un traseu politic similar au mai avut liberalii Cornel Ştirbeţ (Sibiu), Petre Ungureanu (Vâlcea), Claudius Mihail Zaharia (Bucureşti), Mircea Coşea (Olt),Valeriu Gheorghe, ales pe listele Alianţei D.A. în circumscripţia 4 Bacău, a pus capăt mandatului prin demisie, în noiembrie 2007.

Locul său a fost preluat de supleantul Ioan Silviu Lefter. Deputatul băcăuan al PNL şi-a anuntat demisia din functia de parlamentar si autosuspendarea din Partidul National Liberal, în urma numirii sale în funcţia de ambasador al României în Republica Filipine.

Liberalul Cristian Silviu Buşoi, ales deputat în circumscripţia 37 Timiş, a demisionat din Parlament la sfârşitul anului 2007, el optând să reprezinte România în Parlamentul European. Aceeaşi opţiune a avut-o liberalul Adina Vălean (Călăraşi), înlocuită de Stelian Fulga.

La calitatea de deputat liberal a renunţat şi Titu Gheorghiof, înlocuit de supleantul Mihaela Adriana Vasile. Gheorghiof a ales, astfel, funcţia de secretar general al Camerei în locul mandatului de parlamentar. Grigore Marinescu, ales deputat PNL de Iaşi, a renunţat la mandat în iunie 2008, alegând fotoliul de primar al municipiului Paşcani în locul celui de parlamentar, drept penru care a fost înlocuit Mihail Vlasov.

Liberalul Adrian Emanuil Semcu (Prahova) şi-a dat, la rândul său, demisia din Parlament pentru un scaun de vicepreşedinte al CJ Prahova, lăsând locul său unui supleant – Nicolae Alexandri. Şi Ionel Palăr, deputat PNL de Bacău, a renunţat la fotoliul de parlamentar în iulie 2008 pentru unul de vicepreşedinte al CJ Bacău.

Mihai Sandu Capră, ales deputat din partea PNL în judeţul Suceava, a demisionat din Cameră în noiembrie 2008, fiind ales membru al Curţii de Conturi, renunţând, de asemenea, la o nouă candidatură la alegerile uninominale din 30 noiembrie.

Deputatul liberal de Prahova Ion Preda a fost înlocuit în Parlament de supleantul Graţiela-Leocadia Gavrilescu, Preda decedând în timpul mandatului, în aprilie 2007.

Grupul PDL are 67 de membri, dintre care doar 28 sunt candidaţi care au primit mandat în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2004.
Dintre deputaţii grupului, o parte sunt supleanţi de pe listele Alianţei D.A. care îi înlocuiesc pe parlamentarii PDL care şi-au dat demisia, fie sunt deputaţi care au renunţat la partidele care i-au trimis în Parlament şi care s-au afiliat grupului democrat-liberalilor.

Prima dintre parlamentarii PD care au renunţat la mandat a fost Adriana Săftoiu, care, după ce a depus jurământul de credinţă în data de 20 decembrie, a anunţat, peste două zile, că renunţă la mandatul încredinţat de cetăţenii care au dorit să îi reprezinte în Parlament. Locul deputatului de Bucureşti care a preferat postul de consilier prezidenţial a fost luat de supleantul Cosmin Daniel Popp.

Şi deputatul supleant Cosmin Gabriel Popp, reprezentând circumscripţia 42 Bucureşti, a demisionat din Parlament, în septembrie 2008, după ce a luat cuvântul de 11 ori în Camera Deputaţilor. Cel care a fost, la doar 23 de ani, cel mai tânăr parlamentar nu a precizat, în faţa colegilor de Cameră, motivele demisiei.

Demisia Adrianei Săftoiu a fost urmată, în februarie 2005, de cea a deputatului PDL de Teleorman Adriean Videanu, care a optat să candideze la funcţia de primar general al Capitalei, pe care a şi obţinut-o în urma algerilor locale parţiale. În data de 15 februarie 2005, din partid şi din grupul parlamentar de la Cameră pleacă Cozmin Guşă, Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu, care devin independenţi şi înfiinţează Partidul Iniţiativa Naţională.

Florin Nicolae Munteanu, ales pe listele Alianţei în judeţul Sibiu, şi-a dat demisia din Parlament în data de 21 martie 2005, singura sa prestaţie în plen fiind cea prilejuită de depunerea jurământului, care a durat 34 de secunde. Munteanu, care a preferat funcţia de director al Transgaz, a fost înlocuit în Camera Deputaţilor de supleantul Marcel Adrian Piteiu.

În iunie 2005, a renunţat la mandat şi Octavian Claudiu Radu, fondatorul companiei RTC Holding, liderul de grup Cristian Rădulescu explicând că acesta ar fi demisionat din motive personale, fiind şi om de afaceri. Prestaţia sa în Parlamentul României, în exercitarea mandatului pentru care a participat la alegerile parlamentare, a durat 32 de secunde, cu ocazia depunerii jurământului.

Locul său a fost luat, în Cameră, de către un supleant - Monica Mihaela Ştirbu. Deputatul PNL de Dâmboviţa Monica Ştirbu a intrat în Parlament de pe lista supleanţilor în iunie 2005. Ea a demisionat din Legislativ peste aproape doi ani, alegând postul de consulul general al României la Sevilla, locul său fiind luat de un alt supleant, Gabriel Plăieşu.

Deputatul PD-L Mihai Stănişoară a demisionat din Parlament în martie 2007 pentru a deveni consilier prezidenţial. Fotoliul său a fost ocupat, ulterior de supleantul Marius Bălu.

Deputatul supleant de Mehedinţi Marius Bălu, validat în decembrie 2007, a demisionat şase luni mai târziu, înlocuindu-l un alt supleant, Elena Ehling. În calitate de deputat, Bălu a vorbit în faţa colegilor de Cameră doar când a depus jurământul de credinţă.

Elena Ehling, supleant care l-a înlocuit de deputatul Marius Bălu, a părăsit grupul democrat liberal după o lună de la validarea mandatului, în septembrie 2008, ea alegând să fie independent afiliat grupului PSD.

Grupul PD a mai pierdut încă un membru în urma demisiei deputatului de Bistriţa Năsăud Augustin Zegrean, care a ales, în iulie 2007, să fie judecător al Curţii Constituţionale. Supleantul validat de Parlament în locul său este Ioan Turc.

Numărul deputaţilor democrat-liberali a scăzut temporar prin demisiile parlamentarilor aleşi deputaţi în Parlamentul European – Roberta Alma Anastase (Prahova), Monica Iacob Ridzi (Hunedoara), Marian Jean Marinescu (Dolj), înlocuiţi de supleanţii Corneliu Popescu, Ioan Cristea şi Diana Maria Buşoi.
Deputatul PD Romeo Raicu şi-a dat demisia de onoare din Parlament în mai 2007, menţionând că refuză să rămână într-un for "lipsit de susţinere şi de încredere populară". El a fost înlocuit de supleantul Gheorghe Mirel Taloş.

Deputatul PD de Călăraşi Doru Liviu Nistoran a părăsit grupul PD din Cameră în decembrie 2007, alegând să fie parlamentar independent, până a renunţat definitiv la mandat, în septembrie 2008 pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANRCTI).
În cei trei ani de mandat, Nistoran a vorbit în plen puţin peste cinci minute, cu ocazia celor 7 luări de cuvânt.

La mandatul de deputat a renunţat, în februarie 2008, şi deputatul de Bucureşti Nicolae Bara. El a invocat în demisia sa "motive personale". Singura sa intervenţie verbală făcută în plenul Camerei Deputaţilor a fost cu prilejul depunerii jurământului.

Un alt demisionar din Legislativ este Ionese Ghiorghioni, deputat ales în circumscripţia nr. 11 Caraş-Severin, data încetării mandatului său fiind 23 iunie 2008. În Parlament i-a urmat supleantul Valentin Rusu. Ghiorghioni a preferat funcţia de vicepreşedinte al CJ Caraş Severin, celei pentru care a candidat la scrutinul din 2004.

Deputatul de Maramureş Mircea Man a demisionat din Parlament în iunie 2008 şi a fost înlocuit de supleantul Ioan Radu Micle. Demisia sa a survenit alegerii sale, la alegerile locale din 2008, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş.

Reprezentant în Parlament al cetăţenilor din Suceava, deputatul Aurel Olărean, a renunţat la mandat după alegerile locale, când a fost ales primar al municipiului Rădăuţi. Supleantul care îl înlocuieşte este Eugen Constantin Uricec.

O altă demisie din Parlament a fost aceea a deputatului de Braşov Ion Gonţea, înlocuit de deputatul supleant Adrian Ciocănea Teodorescu. El şi-a dat demisia în iulie 2008, după ce a fost ales consilier judeţean la Braşov.

Ioan Dumitru Puchianu, ales deputat de Braşov, a ieşit din grupul PDL în septembrie 2008. El s-a declarat independent, afiliindu-se grupului PNL. El şi-a anunţat demisia din PDL şi afilierea la Grupul Partidului Naţional Liberal, concomitent el anunţându-şi colegii de Parlament că şi-a retras semnătura de pe moţiunea PDL pe tema educaţiei.

Deputatul PD Viorel Racoceanu (Caraş Severin), care a decedat în anul 2006, a fost înlocuit de supleantul Valentin Samuel Boşneac.

Grupul PC are în prezent 19 membri dintre care doar 9 au primit mandat în urma alegerilor din decembrie 2004 în calitate de candidaţi ai acestei formaţiuni politice.

Ales pe listele Uniunii Naţionale PSD-PUR, deputatul de Vaslui Florea Voinea din partea PUR a părăsit, din mai 2005, băncile conservatorilor, trecând alături de social-democraţi, ca independent. "Mi se pare firesc, mi se pare normal să-mi continui activitatea lângă cei cu care am intrat de două ori în Parlamentul României. Sunt şi doresc să rămân consecvent, chiar dacă voi fi în opoziţie", susţinea fostul conservator. El a avut patru intervenţii în plenul acestei Camere legislative în circa un an de mandat, în următorii trei ani, din aprilie 2006, el a ales să nu mai vorbească de la tribuna Parlamentului.

Deputatul PUR, respectiv PC, de Vâlcea, Dumitru Becşenescu, şi-a dat demisia din grup şi din partid şi, din mai 2006, şi-a continuat activitatea parlamentară ca independent. Ulterior s-a alăturat PD, devenit mai apoi PDL, iar, din noiembrie 2008 a ales să nu mai facă parte din nici un grup parlamentar. Din cele trei luări de cuvânt în sala de şedinţe ale lui Becşenescu, una o reprezintă depunerea jurământului, a doua anunţul de afiliere la grupul PD, a treia fiind prezentarea de către acesta a unei nominalizări făcută de PC, intervenţie care a durat 8 secunde.

Ales deputat de Constanţa din partea PUR, pe liste comune cu PSD, Adrian Mihai Sirojea a renunţat la conservatorism în septembrie 2006, trecând în rândurile liberalilor.

În acelaşi an a trecut la grupul PNL din Camera Deputaţilor şi Nicolae Popa, după o lună în care a acţionat în Parlament ca independent.

Tot grupul PNL l-a cooptat şi pe Pantelimon Manta, care a câştigat un mandat de deputat, ca membru al PUR, în circumscripţia electorală Gorj, acesta experimentând, însă, pentru şase luni în anul 2006, postura de independent.

Şi Eduard Raul Helvig a preferat să fie coleg de grup cu liberalii, deputatul conservator de Bihor anuntându-şi decizia în septembrie 2008. La fel a procedat şi colegul său de partid Constantin Faina, care a primit mandat în circumscripţia electorală 8 Braşov.

Graţiela Denisa Iordache, care a obţinut în urma alegerilor parlamentare un mandat ca deputat umanist, a devenit, din octombrie 2006, democrată.
Deputatul conservator de Olt Renică Diaconescu se poate lăuda că, în activitatea sa parlamentară de patru ani, a făcut parte din trei grupuri parlamentare din cele şapte câte funcţionează în Camera Deputaţilor – PC, PNL (din iunie 2007) şi PSD (din septembrie 2008). "Începând de astăzi, anunţ plecarea mea din rândul PNL, cu tot regretul pentru mulţi colegi de acolo, şi intrarea mea în Grupul PSD, grup în care voi candida în Alianţa P.S.D.-P.C., care m-a şi promovat în Parlamentul României", a firmat Renică Diaconescu.

Romeo Octavian Hanganu, ales pe listele PSD-PUR în judeţul Prahova, a declarat în plen, în septembrie 2007, că devine independent.

Cel mai stabil grup din Camera Deputaţilor, alături de cel al minorităţilor naţionale este cel al UDMR. Acest grup numără, în prezent, 22 de membri, dintre care doar trei au intrat în Camera Deputaţilor ulterior începutului de legislatură. Aceştia sunt Pál-Péter Haszmann (Covasna) şi Gheorghe Augustin Eugen Nádudvary (Braşov), care au primt mandat in august 2008, înlocuindu-i pe Tamas Sandor şi pe Attila Kovacs.

Tamas Sandor a părăsit Legislativul deoarece a preferat funcţia de preşedinte al CJ Covasna, iar Attila Kovacs a renunţat la mandatul de parlamentar după ce a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov.

Árpád-András Antal, un al demisionar din Parlament, a luat decizia de a nu mai activa în Camera Deputaţilor, el alegând fotoliul de primar al municipiului Sfântu Gheorghe.

La fel de stabil este şi grupul minorităţilor naţionale, alcătuit din 18 deputaţi reprezentând un număr egal de organizaţii ale cetăţenilor minorităţilor naţionale care fac parte din Consiliul Minorităţilor Naţionale şi care au câştigat, în urma alegerilor, dreptul de a fi reprezentate în Legislativ.

În acest caz, singurii care nu mai fac parte din acest grup sunt deputatul de Maramureş Ştefan Tcaciuc (Uniunea Ucrainenilor din România) şi deputatul de Bucureşti Sotiris Fotopulos (Uniunea Elenă din România), ambii decedaţi. Locul lor a fost luat de Buciuta Ştefan şi respectiv Dragoş Daniel Zisopol.

La final de legislatură, în Camera Deputaţilor, activau 13 aleşi care nu fac parte din niciun grup parlamentar.

(Eliana Rădulescu; eliana@mediafax.ro)