FOCUS: Una dintre cele mai mari "inginerii financiare", rezolvată prin eliberarea Mariei Vlas

Fondul Naţional de Investiţii a constituit cea mai mare "inginerie financiară", un joc piramidal, care a păcălit mii de depunători naivi, care au sperat într-un câştig uriaş obţinut într-un tip scurt.

Girarea fondului de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), condusă în perioada aceea de Camenco Petrovici (decedat în 2005, la 75 de ani), a determinat înscrierea a mai multor investitori, respectiv a mai multor viitori păgubiţi.

Prăbuşirea fondului a constituit un adevărat cutremur pe plan social.

Ioana Maria Vlas, fosta preşedintă a SOV Invest, a părăsit România pe la punctul de trecere frontieră Vama Veche, în data de 22 mai 2000, cu destinaţia Sofia, iar o zi mai târziu a luat direcţia Tel Aviv. Ea avea bilet rezervat cu o săptămînă înainte.

Ulterior, Ioana Maria Vlas a fost dată în urmărire prin Interpol, în timp ce cercetările Poliţiei privind situaţia economico-financiară a fondului erau în curs de desfăşurare.

Vlas îşi anunţase în 25 mai 2000, demisia din funcţia de preşedinte al SC SOV Invest (care administra FNI), Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii decizând, o zi mai tîrziu, asupra înlocuirii ei din funcţie.

În 31 mai 2000, Parchetul instanţei supreme a emis întâi mandate de arestare preventivă de 30 de zile pe numele Mariei Ioana Vlas, fost preşedinte al SC SOV Invest SA, Gavril Bătrân şi Ioan Diţă, membri ai Consiliului de Administraţie şi al Mihaelei Sima, membru al aceluiaşi Consiliu şi director economic al societăţii, sub acuzaţiile de înşelăciune şi fals intelectual, anunţa Inspectoratul General al Poliţiei. Ulterior, au mai fost puse sub acuzare şi alte două persoane.

Conform unui comunicat de atunci al Ministerului de Interne, cei şase au aprobat "Prospectul de ofertă publică continuă" emis în numele FNI. Prin acest prospect, în capitolul VI, administratorii au indus în eroare potenţialii clienţi, înscriind în mod intenţionat că ''suma subscrisă la cumpărarea de unităţi de fond, respectiv capitalul iniţial investit, se va returna în orice condiţii depunătorului''.

Totodată, s-a constatat că reclama publicitară desfăşurată în perioadă 1998 şi până în mai 2000, în scopul atragerii a cât mai mulţi investitori, a prezentat acestora garanţii neadevărate constând în asumarea de către CEC a obligaţiei de răscumpărare a tuturor unităţilor de fond în caz de încetare de plăţi, cât şi faptul că activele Fondului Naţional de Investiţii sînt asigurate la Societatea de Asigurări OMNIASIG SA.

Pentru anul 1998-1999, administratorii menţionaţi au acceptat şi transmis către Departamentul reglementarea pieţii şi intermediere financiară, din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, situaţii financiare ce conţin date ce nu se regăsesc în bilanţul contabil care, de asemenea, este în contradicţie cu activităţile economice derulate.

În 4 august 2000, doi procurori români au plecat în Israel pentru ca, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei din acest stat, să înceapă activităţile preliminare procedurii de extrădare a Ioanei Maria Vlas.

Parchetul instanţei supreme a solicitat autorităţilor judiciare israeliene extrădarea Ioanei Maria Vlas, fost preşedinte al SOV Invest, dar Ministerul Justiţiei din Israel a cerut relaţiile suplimentare solicitate în legătură cu probele care justifică emiterea mandatului de arestare, respectiv declaraţiile pe care aceasta le-a dat Poliţiei române înainte să plece din ţară, precum şi declaraţiile scrise ale martorilor.

La începutul lunii decembrie 2000, 13 inculpaţi - printre care şi Vlas - au fost trimişi în judecată in dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), procesul lor începând în februarie 2001 la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

În mai 2002, încep negocierile avocatului Ioanei Maria Vlas, pentru ca aceasta se se predea autorităţilor judiciare române "numai dacă termenii şi condiţiile sale de negociere a predării vor fi acceptate de autorităţile de la Bucureşti". În aceeaşi perioadă, instanţa a decis restituirea cazului FNI, pentru refacerea urmăririi penale, ceea ce a condus în final la scoaterea din cauză a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

În seara de 27 martie 2003, Ioana Maria Vlas a fost extrădată de autorităţile israeliene, la solicitarea sa.

În 15 octombrie 2003, Tribunalul Bucureşti a confirmat un mandat de arestare emis de procurori pe numele Ioanei Maria Vlas, sub acuzaţia de înşelăciune şi fals în înscrisuri în legătură cu Fondul Naţional de Acumulare (FNA). "Îi mulţumesc statului român pentru găzduire, de care o să mă bucur de acum din ce în ce mai mult", spunea Vlas, după ce s-a discutat menţinerea ei în arest preventiv.

Parchetul a decis separarea (disjungerea) faptelor comise de Ioana Maria Vlas în cazul FNA faţă de cele din dosarul Fondului Naţional de Investiţii (FNI) şi, pentru a înlătura riscul eliberării din arest a fostului preşedinte al SOV Invest, a emis un alt mandat de arestare provizoriu, motiva acuzarea.

Conform modificărilor Constituţiei, nici o persoană nu poate sta arestată pe durata urmăririi penale mai mult de 180 de zile. Vlas se afla în arest din 27 martie 2003, ea fiind cercetată pentru prăbuşirea FNI. În acest dosar, s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile pentru a se stabili care sînt prejudiciile aduse investitorilor FNI, expertiză care a fost soluţionată la sfîrşitul lui 2003.

Prăbuşirea FNI, în mai 2000, a fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice, în a cărui soluţionare au fost implicate, la diferite momente, justiţia, Poliţia, Parchetul, instituţiile financiare sau Comisiile de abuzuri ale Parlamentului. Mai multe instanţe s-au pronunţat, în timp, în cauze legate de prăbuşirea fondului, niciuna - referitoare la stabilirea responsabilităţii penale - nefiind definitivă.

De altfel, cazul are toate şansele să fie uşor, uşor băgat într-un con de umbră, în nota obişnuită într-un astfel de proces declanşat în plină campanie electorală, când nu a existat voinţă politică pentru rezolvarea unui astfel de caz.

Mai mult, procurorul care a declanşat cercetările în acest complex dosar, Luminiţa Şega - lăsat încet, încet singur să investigheze cazul şi apoi mutat de la Parchetul instanţei supreme la Parchetul Naţional Anticorupţie - a decedat la 42 de ani, măcinat de neputinţa sa de a deferi justiţiei toate persoanele vinovate implicate în "lichidarea fondului".

(Material realizat de Lucia Efrim, mediafax@mediafax.ro)