FOCUS: Uninominalul Tăriceanu versus uninominalul Băsescu

Guvernul Tăriceanu doreşte introducerea unui sistem mixt, în care votul majoritar uninominal este combinat cu principiul repartizării proporţionale.

Potrivit variantei pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament, senatorii şi deputaţii vor fi aleşi “în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale”.

Mai exact spus, candidaţii din partea partidelor vor candida separat, fiecare dintre ei într-un singur colegiu uninominal. Totuşi, în proiectul de lege propus de Executiv se menţionează că, “separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, fiecare partid politic, alianţă politică sau electorală sau organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel naţional”. Această listă va putea conţine cel mult un număr egal de candidaţi cu numărul candidaţilor înscrişi în toate colegiile uninominale.

Lista nu va figura pe buletinele de vot, ci va fi afişată la toate secţiile de votare, ea urmând să fie folosită la redistribuirea voturilor la nivel naţional, ce va fi făcută de Biroul Electoral Central.

Astfel, candidaţii propuşi de partide pe această listă vor putea să obţină mandate altfel decât prin vot uninominal, în funcţie de voturile cumulate la nivel naţional de partide, prin candidaturile separate ale reprezentanţilor lor în colegiile uninominale.

În varianta propusă de Guvern există acelaşi prag electoral prevăzut de Legea pentru alergerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, respectiv cinci la sută dintre voturile valabil exprimate. Prin stabilirea acestui barem, nu toţi candidaţii care cumulează cel mai mare număr de voturi într-un colegiu vor putea să obţină mandat în Parlament. Este vorba de candidaţii din partea unor partide care nu au cumulat, prin candidaturile uninominale propuse la nivel naţional, numărul de voturi necesare atingerii pragului electoral de 5 la sută pentru partide şi de cel puţin 8 la sută pentru alianţe politice sau electorale.

Proiectul de vot uninominal propus de Executiv menţionează că repartizarea si atribuirea mandatelor ar urma să se facă în trei etape, una la nivelul colegiilor unnominale, una la nivelul circumscripţiilor electorale judeţene şi, în fine, la nivel naţional.

La nivelul colegiilor, mandatul se atribuie candidatului care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia ca partidul pe care îl reprezintă să fi atins pragul electoral stipulat de lege.

În caz contrar, mandatul care i s-ar fi cuvenit acestuia revine candidatului cu cel mai mare număr de voturi valabil exprimate care aparţine unui competitor electoral ce a atins pragul electoral.

Candidaţii independenţi ar obţine un mandat numai dacă strâng jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate în colegiul nominal în care candidează.

În următoarea etapă de repartizare şi distribuire a mandatelor, la nivelul circumscripţiei electorale, Biroul Electoral de Circumscripţie va însuma voturile neutilizate în acordarea de mandate, respectiv cele obţinute de candidaţii partidelor care nu au atins pragul electoral.

Aceste voturi vor fi redistribuite candidaţilor care nu au obţinut mandate, dar care reprezintă partide ce au trecut pragul electoral, Biroul Electoral de Circumscripţie acordând, astfel, noi mandate. Procentul de voturi ce va fi distribuit fiecărui candidat din lista alcătuită de BEC va fi stabilit în funcţie de numărul de voturi strânse de fiecare candidat din cele valabil exprimate în colegiul său.

O astfel de redistribuire ar urma să se facă şi la nivel naţional, de către Biroul Electoral Central.

În cazul sistem majoritar uninominal propus de preşedintele Traian Băsescu, partidele nu vor mai putea participa în alegeri cu liste de candidaţi, ci aceştia din urmă vor candida, fiecare, într-un colegiu pe care doresc să îl reprezinte în Parlament.

Parlamentarii ar urma să fie aleşi precum primarii: cel care obţine în colegiul în care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate obţine mandat în Parlament. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu cumulează această majoritate absolută, primii doi clasaţi, în ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Într-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va întruni numărul cel mai mare de voturi.

În acest sistem, voturile exprimate în al doilea tur pentru candidatul care nu a obţinut mandat nu se redistribuie.

Dacă se va opta pentru menţinerea actualului număr de senatori şi deputaţi, ţara va fi împărţită în 332 colegii uninominale unde vor fi aleşi membrii Camerei Deputaţilor, respectiv în 137 de colegii uninominale pentru desemnarea senatorilor.

O astfel de împărţire ar putea fi, însă, să fie modificată prin realizarea unui raport de 2 la unu între deputaţi şi senatori, astfel încât unui mandat de senator să îi corespundă două mandate de deputat, acest fapt făcând ca două “colegii de deputaţi” să poată trimite în Parlament un senator.

În prezent, deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale, pe bază de scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, precum şi pe bază de candidaturi independente. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru Senat această normă este de un senator la160.000 de locuitori. Aceasta însemnă că fiecare 70.000 de locuitori sunt reprezentaţi în Parlament de un deputat, iar un senator este reprezentantul în Parlament al unui număr de 160.000 de locuitori.

Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de tip proportional, pe baza de liste, şi are avantajul că asigură reprezentarea în Parlament a principalelor partide politice, cu condiţia ca acestea să fie sprijinite de mai mult de 5 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot.

Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este că populaţia trebuie să voteze liste si nu persoane, liste care sunt stabilite de partide după criterii mai mult sau mai puţin obiective.

Potrivit acestui sistem de vot, mandatele de deputat şi senator sunt atribuite numai partidelor care au atins pragul electoral obţinând cel puţin 5 la sută din totalul voturilor exprimate şi alianţelor politice sau electorale care au strâns cel puţin 8 la sută din voturi. Numărul de candidaţi, aflaţi pe lista de partid, care primesc mandate într-o circumscripţie din cele 42 câte există este stabilit proporţional cu voturile obţinute de acel partid la nivelul respectivei circumscripţii, dar o formaţiune politică poate primi mandate suplimentare, prin redistribuirea voturilor la nivel naţional.

Potrivit legii, voturile date de alegători unor formaţiuni politice care nu au atins pragul electoral sunt strânse şi redistribuite partidelor care au realizat cel puţin 5 la sută din voturi, proporţional cu procentul de voturi obţinute de acestea.

(Material de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro)