FOCUS: Urmărirea penală acceptată de Senat în dosarele Şereş şi Păcuraru, o etapă procedurală

Urmărirea penală - potrivit articolului 200 din Codul de procedură penală (Cpp) - are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Potrivit procedurii, acuzaţii sunt audiaţi de către procurori, care le aduc la cunoştinţă învinuirile, apoi sunt chestionaţi cu privire la faptele care formează obiectul dosarului penal. Ulterior, părţile vătămate, părţile civile sau părţile responsabile civilmente dau declaraţii în faţa anchetatorului, "declaraţii care pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză", potrivit articolului 75 Cpp.

Martori, confruntări, ridicări de înscrisuri, percheziţii, interceptările, înregistrările audio şi video, expertize sunt alte părţi ale puzzle-ului procedural.

În scurt timp, Şereş şi Păcuraru vor fi citaţi la DIICOT, respectiv DNA, pentru a fi audiaţi, ca urmare a avizului dat marţi de Senat, care a acceptat punerea sub acuzare a celor doi parlamentari.

În 24 septembrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, în două cauze, preşedintelui României învestirea Comisiei Speciale pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiunii de către membrii Guvernului, referitor la Şereş Ioan Codruţ, fost Ministru al Economiei şi Comerţului.

În primul dosar, numărul 147/D/P/2007, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), se efectuează cercetări faţă de Zsolt Nagy şi Şereş Ioan Codruţ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trădare prin transmitere de secrete şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţionează în mod coordonat în scopul divulgării secretului economic.

La data de 5 decembrie 2006, procurorul general a adresat o cerere similară, dar Comisia special instituită s-a desesizat întrucât Şereş Ioan Codruţ nu mai avea calitatea de ministru. Prin Decizia 665 din 5 iulie 2007 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 2 şi 3 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, motiv pentru care procedura specială de cercetare a miniştrilor care au comis infracţiuni în exerciţiul funcţiei lor se aplică şi foştilor membri ai Guvernului.

În cel de-al doilea dosar, numărul151/D/P/2005 al DIICOT se efectuează cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de subminare a economiei naţionale şi sprijinire a unei grupări infracţionale, de către Şereş Ioan Codruţ, în cauză fiind dispusă începerea urmăririi penale faţă de mai multe persoane cu rol decizional în cadrul SC Hidroelectrica SA, procurorul general solicitând şi-n această cauză aviz de cercetare.

În ceea ce-l priveşte pe Codruţ Şereş, fostul ministru al Economiei şi Comerţului din partea Partidului Conservator, Parchetul instanţei supreme a început urmărirea penală în decembrie 2006, însă modificările legislative din 2007 i-au determinat pe procurori să sesizeze din nou Preşedinţia în acest caz.
Avizul în cazul Şereş a fost cerut, iniţial, în contextul dosarului în care procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale faţă de Stamen Stanchev - consultant internaţional, Mihai Dorinel Mucea - adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi Mihai Radu Donciu - consilier al Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului.

Şereş a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

În 21 decembrie 2006, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa că fostul ministru era învinuit de sprijinirea unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi de trădare prin transmitere de secrete.

În acest caz, procurorii Parchetului instanţei supreme au dispus, în 3 aprilie, începerea urmăririi penale faţă de Codruţ Sereş şi faţă de alte opt persoane. Fostul ministru este acuzat de favorizarea infractorului şi sprijinire a unei activităţi infracţionale.

Codruţ Şereş este acuzat de procurori că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, că nu ar fi sesizat autorităţile referitor la aceste fapte şi că nu ar fi luat măsurile impuse de funcţia de ministru al Economiei.

Prin aceste activităţi, Şereş ar fi periclitat Sistemul Energetic Naţional şi, în consecinţă, ar fi subminat economia naţională, susţin procurorii.

Tot în 24 septembrie 2007, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-a sesizat pe preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Nicolae Paul Anton Păcuraru, ministrul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse, pentru luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007.

Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, ar fi fost înregistrat când l-a rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, să intervină la directorii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi ai complexurilor Turceni şi Rovinari pentru ca societatea fiului său, Intratest, să obţină contracte.

Ministrul Păcuraru preciza că într-o convorbire cu fiul său liderul liberal din Gorj s-ar fi oferit să-l ajute pe acesta în legătură cu un contract. Fiul ministrului, Mihnea Păcuraru, ar fi refuzat politicos oferta, anunţându-l pe Morega că respectivul contract a fost câştigat deja la licitaţie. Păcuraru a refuzat să dezvăluie valoarea contractelor obţinute în Gorj de firma fiului său, precizând că singurii bani încasaţi au fost pentru "şcolarizarea a 45 de persoane".

Potrivit lui Păcuraru, unele dintre cursurile atribuite prin licitaţii "absolut corecte" fiului său nici nu s-ar mai fi ţinut, fiind amânate din cauza suspiciunilor de corupţie.

Articolul 109 din Constituţie îi conferă dreptul şefului statului, Traian Băsescu, să dispună suspendarea din funcţia de ministru a lui Paul Păcuraru.

"Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", stipulează articolul citat.

Avalanşa de cereri de începere a urmăririi penale împotriva unor demnitari, începând din toamna anului trecut, a dat impresia că vizează doar membri ai Executivului, atrăgând critici conform cărora Parchetul, în special DNA, ar acţiona la comandă politică, pentru decredibilizarea Guvernului.

Alte voci au afirmat că procurorii anticorupţie ar deranja prin anchetele lor, întrucât iţele unor afaceri judiciare ar ajunge la nivel înalt.

(Material de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)