Funcţionarea AP NATO costă mai puţin decât cheltuielile pentru sesiunea de la Bucureşti

Adunarea Parlamentară a NATO constituie, de fapt, un forum pentru dialog parlamentar la nivel internaţional pe teme de securitate, politice şi economice. NATO şi Adunarea Parlamentară a NATO nu au, formal, nicio legătură, Tratatul de la Washington, care constituie baza juridică a creării Alianţei, nefăcând nicio referire la acest for. Acest forum s-a dezvoltat însă de-a lungul timpului, principalul său obiectiv fiind promovarea înţelegerii reciproce între parlamentarii membri ai Alianţei în legătură cu provocările cheie în materie de securitate cu care se confruntă parteneriatul transatlantic.

Adunarea Parlamentară a NATO are în prezent, în total, circa 40 de activităţi pe an, dintre care două adunări plenare, una de primavară şi una de toamnă, considerată cea cu relevanţă pentru activitatea anuală a forului. Membrii Adunării, reuniţi în sesiunea plenară anuală (de toamnă) adoptă rapoarte care nu devin însă obligatorii. După adoptare, acestea au valoarea unor recomandări politice, fiind transmise Consiliului Nord-Atlantic, care nu este obligat să ţină cont de ele.

Sesiunea plenară a Adunării Parlamentarea NATO care va avea loc la Bucureşti, în 7-10 octombrie, are pe agendă adoptarea a 16 rapoarte pe diverse teme cum ar fi "Implicaţiile Revoltelor din regiunea Mena", "Dinamica Internă şi Politica Externă în Ucraina Post-Portocalie", "Tranziţia în Afganistan: Evaluarea eforturilor de Securitate", "Apărarea Antirachetă: Drumul de urmat în continuare de către NATO", "Provocările Guvernării în Afganistan". De asemenea, pe agenda sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO se numără şi şase proiecte de rezoluţie pe teme precum securitatea informatică, nevoia de susţinere a poporului libian, criza economică şi consolidarea fiscală, ameninţările biologice şi chimice.

Potrivit documentelor oficiale ale AP NATO, suma alocată anual pentru funcţionarea acestui for de dialog este de aproximativ 3 milioane de euro (aproape 13 milioane de lei) - provenind din contribuţiile Parlamentului sau guvernelor statelor membre dar şi din fonduri NATO - în timp ce participarea reprezentanţilor parlamentelor membre la diverse activităţi trebuie suportate de acestea.

Bugetul anual pentru funcţionarea acestei structuri este însă cu mult sub nivelul alocat de autorităţile române pentru sesiunea plenară a AP NATO din perioada 7-10 octombrie. Concret, în iunie, bugetul Senatului a fost suplimentat cu peste 11 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor ce revin acestei Camere legislative pentru organizarea sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO. La Camera Deputaţilor, s-au cheltuit până în prezent, potrivit secretarului general Gheorghe Barbu, 9.965.000 de lei pentru organizarea evenimentului, cu aceşti bani fiind făcute, între altele, renovarea grupurilor sanitare, dotări ale sălii de plen cu sisteme noi de iluminat şi de "ceasoficare" şi fiind achiziţionate 8 microbuze. Iar aceste sume au fost cheltuite în condiţiile în care, potrivit lui Gheorghe Barbu, participanţii la reuniune "vor mânca contra cost".

Ideea de a antama parlamentari din statele membre NATO într-un dialog colectiv a apărut la începutul anilor '50 şi a fost pusă în practică pentru prima oară în 1955. Legăturile dintre NATO şi AP NATO s-au dezvoltat însă de-a lungul timpului, iar fundamentul cooperării a fost consolidat în decembrie 1967, când Consiliul Atlanticului de Nord l-a autorizat pe secretarul general al NATO să analizeze acest aspect.

La sfârşitul anilor '80, după ce regimul comunist s-a prăbuşit în majoritatea statelor din Europoa Centrală şi de Est, Adunarea Parlamentară a NATO şi-a extins mandatul dezvoltând relaţii de cooperare cu liderii politici din Europa Centrală şi de Est. De altfel, de atunci Adunarea Parlamentară a NATO şi-a asumat un rol suplimentar, integrând în componenţa sa parlamentari din statele partenere NATO din Europa, dar şi de pe alte continente.

În prezent, AP NATO este formată din 248 de delegaţi din cele 26 de state membre NATO. În plus, din AP NATO mai fac parte 66 de delegaţi din 14 state asociate (Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia-Herţegovina, Finland, Macedonia, Georgia, R.Moldova, Muntenegru, Federaţia Rusă, Serbia, Suedia, Elveţia şi Ucraina), delegaţi din ţări mediteraneene asociate (Israel, Iordania, Algeria şi Maroc) precum şi observatori din alte şase Parlamente asociate, precum Legislativul egiptean, cel al Autorităţii Palestiniene, Parlamentul din Tunisia, cel din Kazahstan, Legislativul australian, cel al Japoniei şi cel al Coreei de Sud. De asemenea, AP OSCE şi AP CoE au delegaţi în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, iar Parlamentul European are la rândul său dreptul de a trimite zece delegaţi la activităţile AP NATO.