Gimnastica românească, pe vârfuri pentru a fi tot mai sus - GALERIE FOTO

Sute de metri de cabluri, nu mai puţin de 23 de camere de luat vederi şi o sută de ziarişti făceau luni după amiază ca Salonul Oficial din Aeroportul Henri Coandă să pară mai mic decât de obicei. Reporterii obişnuiţi cu inundaţii şi revolte îşi fac temele, cum le cheamă pe fete, ce perfomanţe au obţinut. Intră pe rând în direct cu o mare de buchete de flori în spate.

Vine şi preşedintele ANST, Doina Melinte. Parcă de când s-a schimbat guvernul e din ce în ce mai prezentă la acţiuni, dimineaţă fusese la o conferinţă despre Turul Ciclist al României. Cu braţele pline de flori, e obligată de vameşi să le treacă prin filtrul de securitate.

Avionul aterizează cu o oarecare întârziere. E normal, e cursă de linie. La intrare, fetele sunt aplaudate, apoi se împart flori. Din toate părţile tinerele gimnaste primesc câte un buchet. Doamne, ce mici sunt! La televizor par mai mari! Junioarele, cel puţin, sunt de-a dreptul nişte copii. Una dintre ele are şi ochelari de vedere. Sunt simpatice aşa cum vor să fie serioase şi atente la orice detaliu.

Obişnuit cu aurul, antrenorul Octavian Bellu, e rezervat şi îşi bazează discursul pe drumul pe care echipa îl mai are de făcut pentru a izbândi la Londra.

"Ne bucurăm toţi că gimnastica românească şi-a dovedit încă o dată potenţialul. Ar trebui să rămânem însă cu picioarele pe pământ, am discutat şi cu fetele după concurs, e o bătălie câştigată de gimnastica românească, dar nu am câştigat şi războiul. Ele sunt conştiente de acest lucru, dar sunt convins că după acest rezultat vor intra cu mai mult aplomb în sală, şi mă refer la cele mai tinere, şi cu mai multă încredere că mai sunt capabile să facă faţă pentru înalta performanţă, şi mă refer la cele mai mature. România e obşnuită să ia patru medalii de aur la europene, am mai luat, suntem capabili şi fetele sunt convinse că pot. Este cel mai mare câştig după acest Campionat European".

Veterana lotului, Cătălina Ponor, în vârstă de 25 de ani, şi revenită la lotul naţional după patru ani de absenţă în care a cochetat şi cu antrenoratul, e lucidă şi perfect conştientă că greul abia acum începe.

"A fost frumos şi mi-am reaminitit de înseamnă să fii pe primul loc, să câştigi. Nu sunt un fenomen, ar putea fi Şuşovitina care la 37 de ani concurează încă şi are rezultate. Eu sunt o fostă gimnastă revenită în activitate, care a reuşit să arate tuturor că se poate face sport şi după patru ani de pauză. Normal că mi-a fost greu dar mă bucur că am ajuns aici. Ne dorim ca şi de la Jocurile Olimpice să ne întoarcem medaliate, dar ar trebui să nu ne îmbătăm cu apă rece", a spus Ponor.

Ambiţia e un punct forte pentru Cătălina Ponor şi vrea să îşi demonstreze calităţile şi la Jocurile Olimpice:

"Iniţial m-am gândit la Jocurile Olimpice, nici prin gând nu mi-a trecut că voi putea concura la mondiale şi europene. Şi că pot obţine aceste medalii. A fost multă muncă la început, am reuşit să reintru în echipă. Pentru mine e foarte important având în vedere pauza pe care am auvut-o, dar eu nu voi fi niciodată mulţumită de mine. M-am bucurat pentru aceste medalii dar aştept mai multe pentru că pot. E dificil să spun dacă e mai greu ca sportiv sau ca antrenor. Poate mai uşor ca sportiv e că ştii ce ai de făcut iar ca antrenor nu poţi şti ce face sportiva. Nu avem timp, trebuie să ne pregătim dur pentru Jocurile Olimpice."

De ce a vrut să revină ca sportivă deşi avea asigurată o rentă viageră de pe urma celor medalii de aur de la JO de la Atena? Răsunde cu diplomaţie:

"Dacă e un subiect politic nu vreau să mă bag. Am revenit pentru că îmi place gimnsatica, e ca un drog pentru mine, la care nu pot renunţa".

Ulterior mai are o intervenţie, dorind să mulţumească sponsorilor. Într-o lumea a banului, gimnastica nu poate trăi cu aer, încearcă să se adaptaze.

Sandra Izbaşa pare însă cea mai matură din lot, deşi anul ăsta împlineşte 22 de ani. Are răspunsuri scurte, concise şi uneori tăioase:

"Cine ştie să îşi stăpânească emoţiile reuşeşte să şi câştige. Toată lumea vrea să viseze frumos dar o Olimpiadă nu se compară cu un campionat european. Sperăm că va fi bine. Ne dorim să fim cât mai sus, bătălie va fi între toate echipele, nu doar între două. Nu simţim o presiune în plus, cred că sunt patru echipe asupra cărora sunt aţintiţi ochii". Nu ar schimba nicio medalie de la europene cu una la Jocurile Olimpice de la Londra, pe toate spune că le aşteaptă cu drag.

Antrenorul Octavian Bellu intervine:

"Larisa Iordache o să stea puţin în lateral pentru că nu se vede de microfoane", anunţă antrenorul Bellu. Apoi îi spune să vorbească mai tare. Cum a reuşit să câştige? Răspunsul vine natural, de parcă ea nu ar avea niciun merit: "Cu ajutorul antrenorilor şi al colegelor". Are trei medalii la gât, două de aur, pe echipe şi sol, şi una de argint cucerită la bârnă. La lot, toată lumea o strigă "Piciul", pentru că aşa îi spune mama acasă. E tânără şi firavă. Are emoţii, îşi freacă mâinile continuu şi încearcă să zâmbească. Când antrerorul îi spune "mai sus", se ridică pe vârfuri şi devine mai înaltă cu câţiva centimetri.

"Îmi doream trei medalii de aur, însă la bârnă nu s-a putut, emoţiile şi-au spus cuvântul. Sper ca la Olimpiadă să fie mai multe. Îmi doresc din tot sufletul ca la Londra româncele să se bată pentru primele locuri. M-am uitat la medalie atent, să realizez că am câştigat-o apoi am pus-o deoparte. Dacă era un vis nu voiam să mă trezesc", spune tânăra gimnastă.

Antrenoarea Mariana Bitang face un apel menit să stăvilescă într-un fel iureşul format în jurul unor mari performanţe, obişnuite pentru protagonişti, mici în comparaţie cu ceea ce urmăreşte, podiumul la Jocurile Olimpice de la Londra:

"Aş vrea să fac un apel, pentru a ne înţelege. Obiectivul nostru este participarea onorabilă la Jocurile Olimpice de la Londra. Sunt foarte multe invitaţii şi apeluri din partea diverselor televiziuni, va fi imposibil să fim prezenţi peste tot. Vrem să ne liniştim pentru că fetele mai au concursuri în continuare, iar patru vor merge la sesiunea de Bacalaureat. Vă rugăm din suflet, prioritatea noastră este să rămânem cu picioarele pe pământ. A fost un rezultat, ne ţinem în continuare de pregătirea pentru Londra".

România a încheiat participarea la CE de la Bruxelles, cu 6 medalii la senioare, dintre care patru de aur, din cinci posibile. Rezultatele au fost următoarele: aur pe echipe, aur la sărituri (Sandra Izbaşa), aur la bârnă (Cătălina Ponor), argint la bârnă (Larisa Iordache), aur la sol (Larisa Iordache), argint la sol (Cătălina Ponor).

(Material realizat de Adrian Ţone, adrian.tone@mediafax.ro)