FOCUS: Legea Educaţiei, anestezicul ministrului Funeriu pentru sindicatele puse pe grevă

În prima sa conferinţă de presă, Funeriu a servit un amalgam din Legea Educaţiei şi frământările sindicale, după care i-a pus la index pe studenţii care ar fi cerut burse şi locuri în tabere.

Privită din punct de vedere sindical, situaţia din Educaţie este dramatică. Aproape 30-35% dintre angajaţi sunt pe punctul de a fi lăsaţi pe drumuri, fără ca autorităţile să aibă deja un plan de protecţie socială pentru ei. În judeţul Harghita, dascălii au luat zero lei. Sunt zeci de mii de sentinţe judecătoreşti, care obligă ministerul să dea profesilor salariile mărite, dar şi sporuri, dar acestea nu sunt puse în aplicare.

Mai mult, sindicatele nu ştiu nimic despre conţinutul noului proiect de lege a Educaţie. Din cauza opacităţii celor din minister, profesorii sunt convinşi că această nouă lege va impune desfiinţarea unor clase, chiar şcoli şi astfel reducerile de personal vor veni de la sine. Fără nicio speranţă de mai bine, într-un an de criză şi cu un ministru care consideră echivoc comportamentul liderilor de sindicat cu care s-a întâlnit, profesorii şi-au stabilit deja calendarul protestelor. Sunt cât se poate de hotărâţi să blocheze anul de învăţământ şi examenele naţionale.

Astăzi este zi de doliu naţional în Ucraina

Războiul din Ucraina, ziua 1137. SUA „testează” dacă Rusia este serioasă în privința păcii / Nouă copii printre victimele atacului rusesc din Krivoi Rog

Însă, pentru ministrul Funeriu, durerile sindicale sunt de neînţeles. „Nu înţeleg de ce au fost nemulţumite. Când am stat de vorbă, păreau că au înţeles că în două săptămâni vom veni cu soluţii la problemele ridicate de ei astăzi”, s-a nedumerit Funeriu.

În plus, a pus eticheta „fals” pe tot ce au spus sindicaliştii despre disponibilizări. Vor fi 30-35% dintre angajaţi disponibilizaţi? Fals, răspunde Funeriu. Vor fi reduse 15.000 de posturi? Fals, vor fi chiar mai puţin, a spus din nou ministrul. Profesorii îşi vor lua banii potrivit legii salarizării unice şi altor hotărâri în vigoare, a dat asigurări acelaşi.

Funeriu a avut un mesaj şi pentru studenţi. Să o lase mai moale cu cererile de tabere şi burse într-un an de criză, să pună umărul la stoparea vinderii locurilor, a diplomelor de licenţă şi să fie preocupaţi de voluntariat.

După care, macazul a fost schimbat rapid spre noua lege a Educaţiei. Iniţial, ministrul a anunţat că legea va fi făcută publică abia după ce Guvernul va lectura materialul. Dar, pentru că ministrul însuşi nu a rezistat ispitelor, a tot citat din legea-surpriză cu diverse ocazii. Aşa că, înainte să o citească la şezătoarea colegilor de guvern, a hotărât să povestescă jurnaliştilor despre admiterea în liceu, trecerea clasei a IX a la gimnaziu şi pregătirea profesorilor, chiar dacă de multe ori informaţiile erau contradictorii.

După spusele lui Funeriu, elevii ar trebui să fie pregătiţi, în primul rând, să stea în şcoala generală până vor termina şi clasa a IXa. Daca şcoala nu va avea suficiente clase unde să încapă şi elevii de-a noua, nu-i nimic, se va găsi o soluţie.

Apoi, pe toată durata gimnaziului elevii vor învăţa la toate materiile, pentru că româna şi matematica nu vor mai fi singurele disciplinele obligatorii pentru admitere. Va fi o testate trans-disciplinare din ştiinţele exacte – adică câte un pic din matematică, fizică, chimie şi o alta, tot trans-disciplinară, din materiile umaniste. Totodată, va fi o probă practică privind utilizarea calculatorului.

La aceste evaluări se adaugă o altă găselniţă a ministrului, anume portofoliul elevului. Adică un dosar în care va fi trecută media obţinută de şcolar, părerea profesorului despre elev, precum şi un punctaj acordat pentru capacităţile elevului de a folosi informaţiile primite la clasă, a explicat Funeriu.

Dacă elevii vor opta pentru un liceu cu mare concurenţă, atunci vor fi supuşi unui test de selecţie. Adică alte probe.

Ministrul Educaţiei pare să nu fi înţeles că refoma în învăţământ, pe care ar vrea s-o înceapă în 2010, a mai fost începută de cel puţin cinci ori de alţi miniştrii, unii având modestia de a recunoşte că nu ei au inventat roata.

Tot noua lege prevede programe mai aerisite, orar mai scurt, manuale sub forma unor broşuri şi profesorii bine pregătiţi. Adică, de la grădiniţă şi până la ultima clasă de liceu, vor fi numai profesori îndelung şcoliţi, mai precis vreo şase ani. Câţi tineri vor avea răbdarea sau vocaţia să înveţe şase ani ca să devină profesor cu un salariu de 500 de lei, este greu de estimat.

Noua lege va reduce conţinutul manualelor, iar copiii vor avea de învăţat câte puţin din toate, relaxat, într-un program în care chiar şcoala va avea ceva de spus, cam 20-30 la sută din curriculă.

Prin această nouă lege, rata abandonului şcolar va scădea cu 20 la sută, la grupa de vârstă 14 ani, copiii de la ţară nu vor mai veni la oraş decât la 15ani şi jumătate, când vor fi maturi, iar liceul va avea trei ani. Profesorii din licee vor avea norme flexibile, scăpând de elevii de clasa a IX, a a explicat şi purtătorul de cuvânt al ministrului, Melania Vergu.

După ce Guvernul va termina prima lectură a legii, vor avea loc adevăratele dezbateri publice, la care vor fi invitaţi părinţi,studenţi, elevi, mediul de afaceri, sindicatele, dar şi reprezentanţi ai ambasadelor ţărilor UE , întrucât învăţământul naţional trebuie coroborat cu cel din Uniune.

„Această nouă lege a Educaţiei reprezintă o opţiune politică majoră. Este o lege care trebuie să dea stabilitate şi predictibilitate şi sustenabilitate învăţământului”, a mai spus Funeriu, care cere prin lege un 6 la sută din PIB pentru învăţămnt.

Dar, până când sistemul de educaţie va căpăta stabilitate, FSLI îl va scutura din toate încheieturile, ajutat şi de alte formaţiuni sindicale, prin mitinguri, pichetări şi greve de avertisment repetate. Probabil după principiul „ce nu te omoară, te întăreşte”.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, [email protected])