Integritatea şefului de la Integritate, lămurită la secret

Consiliul Naţional de Integritate (CNI) este forul care ar trebui să protejeze, dar şi să verifice personalul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

În contextul implicării preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, în scandalul stenogramelor cu Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu şi dat fiind faptul că CNI poate, printre altele, să propună Senatului demiterea conducerii ANI, cei interesaţi de bunul mers al lucrurilor la ANI şi-au întors privirea spre membrii forului, aşteptând de la aceştia o reacţie.

Cea iniţială, a preşedintelui CNI Nicu Marcu, a fost promptă. Probabil conştient de gravitatea scndalului, Marcu a convocat plenul pentru miercuri şi a introdus pe ordinea de zi invitaţia ca şeful ANI să explice implicarea sa în povestea cu iz de şantaj.

Aşteptările pentru ziua de miercuri erau însă cel puţin la fel de mari, dacă luăm în calcul expunerea media uriaşă a discuţiilor Macovei-Chirieac-Stănescu, cererile vehemente ale societăţii civile pentru lămurirea scandalului sau chiar poziţia exprimată public de un lider de partid pe această temă.

Răspunsurile lui Macovei ar fi fost cu atât mai interesante cu cât poziţiile lui publice pe această temă au fost oscilante. Într-o primă fază, a spus public că nu s-a simţit şantajat, după care a revenit şi a afirmat că este victima acestei infracţiuni, indicând clar şi făptuitorul: Roşca Stănescu.

Întrebat, în acest context, dacă l-a reclamat sau nu pe Roşca Stănescu pentru tentativa de şantaj petrecută în urmă cu aproape două luni, Macovei, fost procuror, a invocat secretul urmăririi penale, lăsând chestiunea în ceaţă.

Faptul că nu el a înregistrat discuţiile şi că nu a marşat la cererile lui Roşca au fost singurele lucruri susţinute constant şi clar de Macovei, de la apariţia în presă a scandalului şi până miercuri.

Însă multe alte întrebări în acest caz erau, până miercuri la prânz, fără răspuns. Şi au rămas aşa şi după şedinţa CNI.

Macovei a refuzat ocazia de a explica de ce nu a fost interesat, de exemplu, să afle ce entitate înregistrează convorbiri private ale şefului unei instituţii strategice a statului român. Sau de ce, dacă a simţit că este şantajat, a intrat într-un joc - dacă a fost joc! - pentru a vedea cât de departe se poate merge deşi, neştiind că este înregistrat, era, în mod logic, conştient că nu va avea nicio probă, ci ar putea, cel mult, să se alinieze corului celor care îl acuză public de ani de zile pe Roşca Stănescu de şantaj.

Macovei, acuzat - voalat şi, ce-i drept, fără probe - chiar şi de cei doi interlocutori că el ar fi fost cel care a făcut înregistrările, a ratat, miercuri, ocazia de a admite că a bănuit şantajul şi, fost procuror anticorupţie fiind, a cerut sprijinul instituţiilor statului pentru a-l demasca, demers reuşit şi, eventual, materializat prin plângeri penale asumate împotriva ambilor sau măcar a unuia dintre cei doi foşti jurnalişti.

Cătălin Macovei însă a descoperit brusc, cu această ocazie, textul de lege care reglementează faptul că faza de urmărire penală a unui proces nu este una publică. Asta s-ar putea crede din moment ce, până la acest moment, nu s-a sfiit să anunţe public când a făcut plângeri penale unor foşti angajaţi ai instituţiei, de exemplu.

Profitând de sensibilităţile create de dezvăluirile recente legate de scandalul Hayssam, Macovei a invocat un crâmpei de discuţie pe tema răpirii jurnaliştilor români în Irak, fragment care nu a apărut până acum în spaţiul public, şi le-a cerut, miercuri, membrilor CNI să-l audieze nu în plen, unde şedinţele sunt publice, ci în Comisia de Evaluare, care are cinci membri şi ale cărei lucrări sunt secrete.

Care ar putea fi chestiunile "de siguranţă naţională" discutate de Chirieac şi Roşca Stănescu la o masă la Snagov chiar şi pe tema răpirii jurnaliştilor, dat fiind faptul că cei doi nu au funcţii publice şi, implicit, măcar teoretic, acces la secrete de stat rămâne acum să fie lămurit de membrii Comisiei de Evaluare, în spatele uşilor închise. La fel cum ar urma să fie dezbătute şi aspectele de legalitate şi moralitate ale implicării lui Macovei în scandalul Chirieac-Roşca Stănescu.

Cererea lui Macovei a fost aprobată de CNI cu unanimitate, iar întrebările membrilor Consiliului pentru şeful ANI, inexistente. Prilejul de a avea, însă, toată presa centrală din România în sală cu ocazia "mărturiei" a fost abil speculat de Macovei, care, fără a fi tulburat în vreun fel de preşedintele de şedinţă sau de membrii CNI, a prezentat scorul la meciul de plângeri penale disputat între conducerea ANI pe de-o parte şi câţiva foşti angajaţi pe de alta şi i-a arătat o pisică poate celui mai incomod dintre membrii forului, reprezentantului ONG-urilor, Codru Vrabie.

"Pisica" o reprezintă o cerere de extindere a cercetărilor într-un dosar penal deschis foştilor angajaţi ai ANI şi asupra lui Vrabie, care a ajuns, astfel, într-o poveste extrem de complicată, aparent din cauza hiper-activităţii sale pe un forum unde dă raportul despre ce face el în CNI celor care i-au dat mandatul.

Anunţul privind cererea către DIICOT de extindere a cercetărilor în privinţa lui Vrabie a fost făcut public de ANI cu două ore înainte de şedinţa de miercuri, printr-un comunicat de presă, deşi fusese trimis procurorilor în iunie.

Să fie oare o strategie de PR faptul că o cerere de acest gen devine publică în cazul lui Vrabie, însă un demers comparabil, cum ar fi o plângere penală pentru şantaj pe numele lui Roşca Stănescu, nu? Şi atunci cum rămâne cu principiul conform căruia urmărirea penală nu este publică?

Practic, problema implicării lui Macovei în cazul stenogramelor de la Snagov ar urma să fie tranşată de Comisia de Evaluare a CNI, în secret, şi nu de plenul forului în şedinţă publică. În plus, deşi supleant în Comisia de Evaluare, Vrabie, plasat în urma cererii ANI către DIICOT în conflict cu Macovei, a ales să-şi respecte principiile şi să nu participe la lucrările acesteia.

Astfel, Cătălin Macovei are toate premisele pentru a ieşi curat-lacrimă din povestea stenogramelor, printr-un raport al Comisiei care să spună, sec, ceva de genul "Am verificat/nu se confirmă", eventual adoptat cu unanimitate de plenul Consiliului.

(Comentariu realizat Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro)