Mii de credincioşi la cinstirea icoanelor, în Duminica Ortodoxiei

Duminica Ortodoxiei, prima duminică din postul Paştilor, a fost instituită de către Sinodul de la Constantinopol pentru a marca biruinţa asupra iconoclasmului, care susţinea că icoanele nu trebuie cinstite şi, în general, asupra tuturor ereziilor de la dreapta credinţă, fiind şi o zi de milostenie.

"Duminica de astăzi, numită Duminica Ortodoxiei, are pentru noi, creştinii ortodocşi, o semnificaţie aparte şi o istorie care urcă până în secolul al IX-lea, când Biserica a biruit erezia iconoclastă, care lupta împotriva Sfintelor Icoane. Icoanele sunt parte integrantă din tradiţia vie a Bisericii. Nu ne putem imagina o biserică ortodoxă fără icoane. Nu putem sluji Sfânta Liturghie sau orice altă slujbă fără să avem în faţa noastră cel puţin icoana Mântuitorului şi icoana Maicii Domnului. Biserica Ortodoxă are icoane care datează «de când lumea» , multe fiind găsite în catacombele din Orient, la Roma şi Nordul Africii. Cele mai multe au dăinuit însă în Egipt şi Siria, unde Imperiul Bizantin şi-a făcut mai puţin simţită prezenţa", a spus PS Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, în cuvântul de învăţătură rostit în Parcul Icoanei, unde mii de credincioşi s-au adunat ca să cinstească Duminica Ortodoxiei.

În Capitală, sărbătoarea a început, sâmbătă dimineaţă, cu aducerea icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Ghighiu, judeţul Prahova, la Biserica Icoanei. 

Sute de credincioşi au urmat tradiţionala procesiune cu icoana Maicii Domnului, purtată pe umeri de doi credincioşi, iar apoi au urmat militarii în uniformă de gală cu torţe aprinse în mâini, preoţii şi credincioşii. Pe toată durata procesiunii au fost intonate cântări specifice acestei perioade.

"Icoana se numeşte Maica Domnului Siriaca, pentru că această icoană a fost adusă în România de către un episcop foarte duhovnicesc, din Siria, în anul 1958. Această aducere s-a întâmplat datorită unor minuni ale Maicii Domnului, care s-a arătat de mai multe ori acestui episcop cerând să fie dusă într-o ţară străină unde va fi cinstită mai mult decât printre propriii ei creştini din Siria. Atunci, printr-o viziune, episcopul a văzut un loc unde Maica Domnului ar dori să vină, şi locul acela, în urma cercetărilor pe care le-a făcut, a văzut că seamănă cel mai mult cu Mănăstirea Ghighiu. Astfel a adus această icoană la Bucureşti şi împreună cu Patriarhul de vrednică pomenire Iustinian Marina au dus împreună această icoană la Mănăstirea din Prahova", a explicat PS Varlaam Ploieşteanul, semnificaţia icoanei.

Numărul credincioşilor participanţi la evenimentul ortodoxiei a crescut, duminică, depăşind 2.000. Pelerinii veniţi de la cele 40 de lăcaşe de cult din Sectorul 2 al Capitalei au purtat în mână icoane, mai mari, mai mici, una singură, reprezentativă, sau chiar cinci şase, fiecare după cum l-a îndemnat credinţa sau cei apropiaţi.

Cei mai mulţi dintre credincioşi au spus că sunt pentru a patra oară la această manifestare, adică vin de când se organizează sărbătoarea ortodoxiei la Biserica Icoanei.

"Nu aş fi rămas acasă nici dacă ar fi fost gerul Bobotezii, dar într-o zi atât de frumoscă precum cea de azi. Am venit în toţi aceşti ani şi mi-a fost foarte bine", a spus Florica Apostol, o pensionară venită la procesiune.

Femeia avea braţul plin de icoane, vreo cinci, pentru că le adusese şi pe cele ale copiilor şi nepoţilor. "Una, este primită când am născut fata, alta la băiat, apoi la cei doi nepoţi şi una o aveam mai de mult", a continuat femeia.

Lângă ea era Ilinca Panait, cu o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Hristos, lucrată de ea.

După ce preoţii le-au sfinţit icoanele, dar şi pe ei, credincioşii au ascultat cuvântul de învăţătură al episcopului vicar.

Acesta a spus că, după mai bine de o sută de ani de controverse şi de lupte împotriva Sfintelor Icoane, provocate de unii împăraţi bizantini, începând cu anul 726, cultul Sfintelor Icoane, al Sfintei Cruci şi al Sfintelor Moaşte a fost restabilit, cu autoritate, de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din anul 787, iar apoi, cu solemnitate, de Sinodul de la Constantinopol din anul 843, care a hotărât ca, în prima duminică din Postul Mare, să se sărbătorească biruinţa Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor sau abaterilor de la dreapta credinţă. Tot atunci, s-a stabilit ca această duminică să se numească Duminica Ortodoxiei, adică Duminica dreptei credinţe în singurul Dumnezeu adevărat Care ne-a fost descoperit nouă în Iisus Hristos (cf. Ioan 17, 3).

Pastorala Sfântul Sinod pentru sărbătoarea de duminică spune că ortodoxia este prin excelenţă mistică.

"Sfintele Icoane sunt parte integrantă din tradiţia vie a Bisericii. Nu ne putem imagina o biserică ortodoxă fără icoane. Nu putem sluji Sfânta Liturghie sau orice altă slujbă fără să avem în faţa noastră cel puţin icoana Mântuitorului şi icoana Maicii Domnului. Cele mai multe suferinţe în lumea de astăzi vin tocmai din lipsa iubirii milostive şi mărinimoase dintre oameni şi din lipsa de întrajutorare. Mulţi oameni se simt singuri, părăsiţi, descurajaţi, neînţeleşi; îşi caută scăpare în alcool, în desfrâu, în droguri sau în patimi egoiste, care îi distrug treptat sufleteşte şi trupeşte. Desigur, astăzi, multe suferinţe vin şi din starea de sărăcie materială, care se adânceşte mereu în ţara noastră şi în lume, pentru că a crescut lăcomia celor ce vor să se îmbogăţească rapid şi cu orice preţ. Din acest motiv, Biserica încearcă să organizeze o asistenţă social-caritabilă cât mai extinsă, îndemnând pe cei ce au mai multe bunuri materiale să ofere celor care au mai puţin sau nu au nimic", spune PF Daniel în Pastorală.

Sărbătoarea de Duminică din Parcul Icoanei s-a terminat cu un apel către credincioşi de a se ruga şi pentru poporul japonez, dar şi pentru ca românii să fie păziţi de astfel de nenorociri.

"Să ne păzescă Dumnezeu de foamete, de potop, de cutremur, de ciumă, de venirea asupra noastră a altor popoare, dar şi de răzoiul dintre noi. Aţi văzut zilele acestea că oricât de mult am progresa, nu putem face nimic fără Dumnezeu", a mai spus PS Varlaam Ploieşteanul.

Icoana făcătoare de minuni a fost dusă apoi înapoi în curtea bisericii, miile de credincioşi aşteaptând să se închine la Maica Domnului Siriaca.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro).