Video Misiuni la peste 60 de grade şi scorpioni drept animale de companie pentru jandarmii din NATO Training Mission Afganistan

Delegaţia română a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) - condusă de secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, Ioan Dascălu - a plecat spre Afganistan în 21 iulie, cu o aeronavă Hercules a Ministerului Apărării Naţionale (MApN), aterizând pe Aeroportul Internaţional din Kabul (Kaia). Oficialii au petrecut o săptămână în teatrul de operaţiuni, la final prezentându-şi concluziile despre modul de viaţă şi de îndeplinire a misiunilor de către jandarmii români.

Românii au petrecut trei zile în baza americană de la Kabul, timp în care au vizitat centre de pregătire a forţelor armate din împrejurimi. Cu elicopterele Black Hawk, oficialii au ajuns inclusiv la baza Wardak, situată la o altitudine de 2.400 de metri, precum şi la bazele Costall şi Spin Boldak, unde sunt repartizaţi jandarmii români din primul contingent dislocat în Afganistan, sub egida NATO.

Jandarmii desfăşoară, zilnic, instrucţii cu recruţii care vor să facă parte din poliţia afgană, dar şi cu mentorii acestora, pentru a le asigura minime cunoştinţe în domeniul contrainsurgenţei.

Procesul de recrutare a celor care urmează să facă parte din poliţia afgană şi să lupte contra insurgenţilor este într-adevăr unic: liderii comunităţilor din regiune (practic triburi locale) trimit conducerii NTMA o listă cu persoanele pe care le recomandă pentru aceste misiuni, iar toţi cei de pe listă sunt automat recrutaţi şi trimişi la bazele NATO. Acolo, ei sunt amprentaţi biometric şi se încearcă o minimă verificare şi identificare a recruţilor, în condiţiile în care majoritatea nu au acte şi aproximativ 80 la sută sunt analfabeţi. Cu aceste minime informaţii, oficialii NATO încearcă formarea unei baze de date, asumându-şi riscul ca unii dintre ei să fie insurgenţi sub acoperire.

De altfel, în 25 iulie, în timp ce delegaţia română se afla la Kandahar - a doua bază militară ca mărime din lume -, insurgenţii au început să tragă asupra bazei, fără însă să provoace pierderi de vieţi omeneşti. Totodată, un elicopter în care se aflau oficialii români fusese luat drept ţintă de rachete sol-aer, acestea fiind contracarate în timp util datorită sistemului electronic de detecţie a rachetelor orientate spre aparatul de zbor. Un alt incident a avut loc la baza de la Costall, înainte de primirea delegaţiei române, când atentatori sinucigaşi au intrat în centru, însă nu au reuşit să deschidă uşile de acces la încăperile importante şi să provoace pagube sau pierderi de vieţi omeneşti.

Astfel de incidente fac parte din ceea ce militarii, poliţiştii şi jandarmii dislocaţi în teatrul de operaţiuni numesc "o zi normală", în condiţiile în care cele mai stricte măsuri de securitate nu pot previziona şi contracara absolut toate ameninţările la care aceştia sunt supuşi.

În ceea ce-i priveşte pe jandarmii români, aceştia se pot considera puţin mai feriţi de pericolele Afganistanului, pentru că nu desfăşoară misiuni de teren şi sunt practic "izolaţi" în centrele de pregătire, de unde nu ies decât în situaţii excepţionale. Pentru deplasări mai lungi de zece kilometri, aceştia sunt transportaţi cu elicoptere NATO, iar în deplasările mici sunt duşi cu autovehiculele MRAP (Mine Resistant Ambush Protected), create special pentru misiunile din Afganistan. Aceste vehicule blindate sunt rezistente la exploziile minelor de pe sol şi sunt construite astfel încât, la suflul exploziei, să se răstoarne, fără a suferi pagube majore sau a pune în pericol vieţile pasagerilor. Totuşi, rezistenţa MRAP depinde de cantitatea de explozibil de care se loveşte, la o cantitate foarte mare acestea putând fi chiar pulverizate.

În astfel de condiţii de pericol permanent, jandarmii români încearcă să-şi "îndulcească" pe cât pot de mult zilele, concentrându-se pe antrenamente, concursuri între forţele naţiunilor participante şi chiar creşterea unor animale de companie.

Un jandarm de la baza Spin Boldak a luat în grijă un animal de companie inedit, în lipsa câinilor sau pisicilor în platourile încinse şi nisipoase din Afganistan: un scorpion. Bărbatul păstrează veninosul nevertebrat într-o sticlă din plastic, găurită în mai multe locuri pentru ca acesta să poată respira. După îndelungi dezbateri, numele animalului a rămas "Sashakur", însemnând "Mulţumesc" în persană.

Printre activităţile extra-profesionale ale jandarmilor români se mai numără vizionarea posturilor TV româneşti internaţionale şi comunicarea cu membrii familiei prin intermediul webcam-urilor. În toate bazele de pregătire, jandarmii au acces la internet wireless. O parte din aceştia sunt cazaţi în containere de o singură persoană, dotate cu aer condiţionat, însă unii au parte şi de condiţii mai bune, având baie proprie şi locuinţe la standarde decente.

La finalul programului, după ce se desfăşoară instrucţii la temperaturi de 60 de grade Celsius, jandarmii au acces la centrele de recuperare psihologică din fiecare bază, unde beneficiază de jocuri electronice, mese de biliard şi pot organiza concursuri pe diferite teme cu reprezentanţii celorlalte naţiuni participante la misiune.

Una din principalele probleme ale forţelor NATO din Afganistan, dar şi ale populaţiei afgane, o reprezintă lipsa energiei electrice, un singur oraş fiind racordat la electricitate, anume Ferat. Totuşi, în bazele NATO există în permamenţă apă proaspătă, pentru a evita deshidratarea militarilor. Oamenii beau în jur de şapte-opt litri de apă pe zi şi consumă multe fructe, pentru a înfrunta temperaturile extreme şi aerul uscat.

Jandarmii români se înţeleg cu elevii lor, în mare parte, în limba engleză. Majoritatea afganilor înţeleg limba engleză şi vorbesc şi limba rusă (având o mare afecţiune pentru ruşi, pe care îi apreciază pentru că, sub influenţa acestora, s-au construit drumuri şi poduri în ţara lor), în ciuda faptului că nu ştiu să scrie sau să citească. Marele lor avantaj, potrivit oficialilor români care au mers în Afganistan, îl reprezintă rapiditatea cu care învaţă cuvinte noi în limbi străine şi disponibilitatea de a învăţa. De asemenea, cei mai mulţi sunt instruiţi în "arta războiului" şi nu au probleme în a învăţa să mânuiască arme sau să lupte contra insurgenţilor.

Misiunea jandarmilor români se va încheia la 1 noiembrie, urmând ca un nou contingent să fie trimis în zonă. Şeful NTMA, William Caldwell, a cerut ca numărul jandarmilor trimişi în Afganistan să fie mărit, apreciind profesionalismul acestora şi rezultatele obţinute în antrenarea recruţilor şi a instructorilor afgani. Măsura ar urma să fie dezbătută în CSAT, care va comunica oficialilor NTMA răspunsul final.

În pofida condiţiilor de viaţă şi a pericolului ce caracterizează misiunea românilor în Afganistan, jandarmii se declară mulţumiţi de modul în care îşi desfăşoară activitatea. Mai mult, singura doleanţă a acestora este ca mandatul de şase luni pentru fiecare contingent să fie mărit la un an, pentru a putea petrece mai mult timp în centrele de pregătire.

Material de Burtea Ioana, ioana.burtea@mediafax.ro.