Moţiunea de cenzură şi remanierea guvernamentală fac agenda sesiunii parlamentare de toamnă

Sesiunea parlamentară debutează, astfel, cum era de aşteptat, continuând efoturile forţelor politice de la putere sau din opoziţie de a părăsi starea de echilibru precar în care se află şi de a-şi delimita, de o manieră clară, poziţiile pe care le ocupă, la nivelul voturilor parlamentarilor, în cadrul Legislativului.

Este de aşteptat, din acest punct de vedere, ca presiunea asupra parlamentarilor să crească, în perspectiva moţiunii de cenzură, nefiind excluse plecări dinspre PDL spre independenţi (cum au fost cazurile democrat-liberalilor Călin Potor sau Georgică Severin) sau dinspre independenţi către PSD sau PNL.

Potrivit estimărilor PSD, opoziţia ar mai avea nevoie de 23 de parlamentari ai arcului guvernamental care să voteze moţiunea de cenzură, conducerea social-democraţilor fiind mandatată explicit să negocieze "individual" cu senatorii şi deputaţii pro-guvernamentali.

Dubla presiune asupra Executivului - remanierea impusă de preşedintele Traian Băsescu şi ameninţarea cu moţiunea de cenzură - impune conturarea unor politici adecvate din partea partidelor parlamentare, la nivelul grupurilor din Senat şi din Camera Deputaţilor.

Astfel, dacă PSD a anunţat că va depune moţiunea de cenzură în momentul propice, respectiv când există cea mai mare şansă ca aceasta să treacă, undeva după momentul Congresului - 16 octombrie, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu moţiunile simple, care vor fi depuse încă de la începutul sesiunii parlamentare, pentru a presa Executivul.

PSD a anunţat, deja, depunerea a două moţiuni simple, în prima săptămână a sesiunii parlamentare, la Camera Deputaţilor pe Agricultură şi la Senat pe Sănătate, în timp ce PNL a anunţat depunerea unei moţiuni simple la Camera Deputaţilor, pe Muncă.

Începutul sesiunii parlamentare va proiecta, de asemenea, şi modul de conlucrare al partidelor din opoziţie, PSD şi PNL. Cele două partide vor încerca să depăşească situaţia paradoxală în care se află, ele fiind în opoziţie faţă de PDL, dar şi în opoziţie ideologică unul faţă de celălalt.

Totodată, PSD şi PNL vor trebui să dea, în această sesiune parlamentară, măsura înţelegerilor care vor interveni între cele două partide parlamentare, având în vedere că, potrivit recentelor declaraţii ale celor doi lideri ai social-democraţilor şi liberalilor, şeful statului, Traian Băsescu, riscă suspendarea din funcţie şi "întoarcerea la oameni" dacă nu va respecta voinţa Parlamentului.

Astfel, în eventualitatea adoptării de către Legislativ a moţiunii de cenzură şi a refuzului şefului statului, Traian Băsescu, de a numi un premier în urma consultărilor cu PSD şi PNL, sesiunea parlamentară care debutează miercuri ar putea să iasă în evidenţă, pentru a doua oară în istoria post-decembristă a României, prin suspendarea şefului statului şi organizarea unui referendum privind demiterea acestuia.

Ca o prelungire a poziţionării taberelor în Senat, este aşteptată o reluare, din partea PDL, a atacurilor la funcţia lui Mircea Geoană în fruntea Senatului.

Confruntaţi cu un eşec la precedenta tentativă, democrat-liberalii aşteaptă un gest decisiv din partea grupului PSD, singurul care i-ar putea periclita poziţia lui Geoană, prin retragerea sprijinului politic, însă social-democraţii au anunţat deja că îşi menţin susţinerea pentru fostul lor preşedinte de partid

Lupta dintre putere şi opoziţie se va da, în plan legislativ, nu numai în ceea ce priveşte supremaţia în limitele actualei Constituţii, dar şi în ce priveşte structurarea statului român în viitoarea Constituţie.

Această luptă va fi dată în Comisia pentru revizuirea Constituţiei, intrată, până acum, într-un relativ con de umbră, deşi a fost unul dintre vârfurile atacurilor politice ale lui Traian Băsescu şi PDL.

Recent, însă, liberalii au reiterat ideea lor privind modificarea Constituţiei în sensul trecerii la o republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales de către Parlament, ei avansând şi ideea desfiinţării Curţii Constituţionale şi preluării atribuţiilor acesteia de către ICCJ. Pe de altă parte, deputatul PDL Petru Călian a anunţat că va depune un amendament de reucere a vârstei de vot de la 18 la 16 ani.

Tot în planul confruntării politice sunt aşteptate continuarea activităţii comisiei de anchetă în cazul Monicăi Iacob-Ridzi, suspendată sub motivul concediului maternal, precum şi repunerea pe tapet, de către senatorii PSD, a comisiei de anchetă a unor contracte la Ministerul Transporturilor, ţinta primară fiind Radu Berceanu.

Pe plan strict legislativ, sesiunea ordinară se anunţă una relativ liniştită, după ce marile controverse, Legea ANI, Legea accelerării proceselor în Justiţie şi ordonanţele Guvernului privind descentralizarea spitalelor şi majorarea TVA au trecut testul votului, ultimele trei urmând să intre în dezbatarea Camerei Deputaţilor, unde majoritatea guvernamentală este mai solidă decât la Senat.

Principalele controverse politice dintre arcul pro-guvernamental şi opoziţie sunt aşteptate la Legea privind salarizarea unică a personalului plătit din fonduri publice, Legea Educaţiei Naţionale, Legea privind sistemul unitar de pensii.

Legea Educaţiei, considerată prioritară de către Guvern, a trecut de Camera Deputaţilor, fiind aşteptate dezbaterile la Senat. Legea pensiilor şi Legea salarizării unice sunt încă în dezbaterea comisiilor Camerei, urmând să fie trimise Senatului.

De asemenea, divergenţele între putere şi opoziţie se vor contura şi la discuţiile privind legile de punere în aplicare a Codului civil şi a Codului penal, precum şi la modificările pe care Guvernul intenţionează să le aducă la Codul de procedură civilă şi de procedură penală.

Strategia naţională de apărare, propusă de CSAT, urmează să intre întâi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, la discuţiile din comisiile de politică externă reieşind deja o primă dispută putere-opoziţie, cu privire la controversata menţionare a campaniilor de presă printre vulnerabilităţile la siguranţa statului.

Bugetul de stat şi bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2011 se anunţă, ca întotdeauna, un veritabil teatru de război între majoritatea guvernamentală şi opoziţie, experienţa ultimilor ani arătând însă că această confruntare nu va avea loc decât spre sfârşitul sesiunii parlamentare, când deja momentul moţiunii de cenzură se va fi consumat.

Pe lista priorităţilor legislative ale Guvernului se mai află modificarea Legii privind regimul armelor şi muniţiilor, modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Senatul ar trebui să dezbată, în această sesiune, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, modificarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, proiectul de Lege privind unele măsuri pentru realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Alte acte normative ale Guvernului, considerate de asemenea prioritare pentru Senat, sunt proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în "lista interzisă", proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Mai multe ordonanţe emise de Guvern figurează pe ordinea de zi a comisiilor din Senat, având ca termen de adoptare sfârşitul anului.

Printre acestea, OUG nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 59/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Guvernul a inclus în lista priorităţilor legislative pentru Camera Deputaţilor proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004, proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi diminuării şomajului în anul 2010, proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 30/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă", proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

De asemenea, ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la data de 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie, semnată la 29 iunie 2010, privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional ar trebui discutată de deputaţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism sunt alte priorităţi legislative pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Pe de altă parte, Guvernul intenţionează să mai transmită Parlamentului, după adoptare, proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele, proiectul de Lege privind Registrele electronice Naţionale, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, proiectul de Lege privind Fondul de garantare a pensiilor private şi proiectul Legii turismului.

Priorităţile anunţate de partidele politice sunt, mai mult decât în alte sesiuni, covârşitor de natură politică, fiind mai mult poziţionări doctrinare la iniţiativele propuse de Guvern.

Astfel, PSD consideră ca prioritare impunerea unor măsuri sociale, însă nu prin iniţiative proprii, ci prin amendamente la intenţiile legislative ale Guvernului de modificare a Codului Muncii, a Codului Fiscal, a OUG privind descentralizarea spitalelor.

Din repetatele declaraţii ale liderilor PSD se poate preconiza că social-democraţii vor introduce amendamente privind reducerea la 5% a TVA pentru alimente de bază, pentru construcţii, dar şi pentru produsele agricole "verzi". De asemenea, PSD va insista pentru neimpozitarea pensiilor sub 1000 lei.

Pe plan economic, PSD are o iniţiativă proprie, susţinută în principal de Mircea Geoană la Senat, în finalizarea Legii parteneriatului public-privat. În completare, PSD anunţă monitorizarea acţiunilor legislative ale Guvernului privind intenţia de vânzare a unor participaţii ale statului şi amendarea proiectului de buget pentru anul 2011.

PNL şi-a anunţat, deja, intenţia de a supune dezbaterii parlamentare un proiect de lege privind combaterea plăţilor întârziate şi un alt proiect privind adoptarea unor măsuri de reducere a taxelor şi impozitelor.

Cele două iniţiative liberale nu au întrunit voturile necesare pentru a fi discutate în sesiunea extraordinară.

Pe de altă parte, şi partidele din arcul guvernamental au propriile priorităţi legislative.

UNPR a depus deja la Senat un poiect privind introducerea unui impozit pe averea afişată de peste 400.000 euro.

UDMR are ca priorităţi trecerea prin Parlament a Legii Educaţiei, adoptarea Legii privind regiunile de dezvoltare. Nu în ultimul rând, Uniunea doreşte reluarea dezbaterilor la Legea privind statutul minorităţilor naţionale, blocată în Parlament de câţiva ani.

(Material realizat de Liviu Dădăcuş şi Florin Ciolac, politic@mediafax.ro)