Noaptea Muzeelor, când bucureştenii se simt turişti la ei acasă

Mii de oameni au început să hoinărească de la un muzeu la altul încă de la primele ore ale serii, bucurându-se de programul prelungit şi gratuitatea oferite în această noapte.

Deşi muzeele sunt deschise câte şase zile pe săptămână, Noaptea Muzeelor creează o atmosferă unică în Capitală, iar bucureştenii par să descopere pentru prima dată aceste spaţii şi obiectele pe care le adăpostesc. Realmente tot felul de oameni s-au aflat în interioarele clădirilor istorice, au admirat exponatele şi au fotografiat întruna.

La Curtea Veche după ora 19.00 câteva zeci de persoane se aflau printre ruinele fostului Palat Voievodal, intrau înăuntru, citeau inscripţiile de pe pietrele de afară şi îşi pregăteau turul serii. "Tot ce n-am văzut înainte trebuie să vedem", a declarat un domn în vârstă, care alături de soţie urma să meargă pe la mai multe muzee. "E liber mâine, aşa că putem să hoinărim", a adăugat el.

În acelaşi timp, un grup de mămici îşi supraveghea copiii care se zbenguiau în curtea Palatului Voievodal. Una dintre ele spunea că a pornit la plimbare pentru că fetiţa ei, în vârstă de patru ani, a insistat. "Am fost anul trecut la Muzeul Municipiului şi i-a plăcut foarte mult. Mergem să vadă şi ea lucruri frumoase şi ceva ce-i unic", a mai spus femeia, mărturisind că intenţionează să treacă pe la mai multe muzee pe care nu le-a mai văzut de ani de zile. "Sincer nici nu mi-aş permite să văd patru-cinci în acelaşi timp", a mai spus ea.

La Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vizitatorii au fost întâmpinaţi pe esplanadă de "un iarmaroc de primăvară", cu bijuterii, dulciuri, haine şi cărţi. Cei de la poarta muzeului spuneau că de la ora 14.00, de când a început programul special, până în jurul orei 21.00 au intrat în Muzeul Naţional de Istorie a României probabil circa 5.000 de oameni.

În holul MNIR oamenii au vizitat expoziţia '70/'80. Tinereţea noastră", organizată în parteneriat cu Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Expoziţia a cuprins tot felul de obiecte de uz casnic din perioada comunismului, fotografii din şcoli şi de la activităţile de muncă patriotică, note către securitate date de tineri şi chiar o sufragerie din acei ani reconstituită.

Totodată, în Sala Lapidarium vizitatorii admirau sâmbătă seara reconstituirea unei părţi din Columna lui Traian şi se fotografiau printre exponate, iar o fetiţă îşi ruga mama să îi facă o poză la Columnă şi să o pună pe Facebook. Însă ca şi în alţi ani atracţia cea mai mare a reprezentat-o Sala Tezaur - unde sunt expuse mai multe piese importante din patrimoniul românesc, printre care şi celebrele brăţări dacice - în faţa căreia a fost pe tot parcursul serii o coadă de zeci de persoane.

Doi tineri care au vizitat împreună Muzeul Naţional de Istorie a României au spus că intenţionează de asemenea să meargă pe la mai multe muzee în noaptea de sâmbătă spre duminică. "De obicei sunt închise când se termină programul de muncă, plus că în seara asta e gratis", a spus unul dintre ei.

Pe de altă parte, în curtea Muzeului Municipiului Bucureşti a avut loc Târgul Colecţionarilor de Antichităţi, iar înăuntrul instituţiei, la parter, vizitatorii au parcurs o expoziţie de pictură şi s-au fotografiat la pian, în timp ce la etaj au admirat piese de arheologie, fotografii cu Bucureştiul vechi şi chiar un salon de epocă reconstituit.

În faţa Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), care a participat în premieră anul acesta la Noaptea Muzeelor, organizând tururi ghidate în interior, câţiva oameni se strânseseră înainte de ora 22.00, când a început programul de vizitare. Două plasme au fost amplasate la intrare, pe care se puteau vedea imagini din interior, dar şi un documentar despre BCU. Totodată, Galeria Galateca, din cadrul BCU, a prezentat expoziţia "Brauneriana" - un grupaj de circa 50 de afişe ale expoziţiilor lui Victor Brauner.

În curtea Muzeului Naţional de Artă a României (MNAR), pe tot parcursul serii, au fost formate două cozi de sute de persoane, care doreau să viziteze Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă Românească, în timp ce o mulţime de oameni se bucura în faţa unei scene de concertele cu muzică electronică, ambientală, jazz, organizate de muzeu în parteneriat cu Green Hours. Astfel, vizita nocturnă în galeriile muzeului (Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă Românească) a fost completată şi îmbogăţită prin concertele susţinute de artişti precum Trei Parale, Electric Brother, Oliver, Norzeatic şi Khidja şi Avant'n'Gard. Totodată, Green Hours a prezentat concertul Chromossoms şi a găzduit un after party după ora 4.00.

În faţa Palatului Regal a fost amplasat Muzeul Labirint, organizat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, "cei doi vecini de la Şosea", care s-au mutat în Piaţa "George Enescu", lângă Ateneul Român, pentru o noapte şi o zi.

Muzeul Labirint s-a deschis la ora 18.00 şi în mai puţin de două ore îi trecuseră pragul circa 3.000 de vizitatori şi alte câteva sute aştepau să intre. Muzeul Labirint - amplasat în Piaţa "George Enescu", lângă Ateneul Român - a găzduit fotografii ale exponatelor celor două muzee. Imagini cu fluturi, crustacee, şerpi, păsări, animale şi peşti, dar şi fotografii care suprindeau obiceiuri populare româneşti de la nunţi şi înmormântări au încântat atât copiii, cât şi adulţii care au vizitat ineditul muzeu.

Organizatorii au dorit prin această iniţiativă să îi invite pe vizitatori "să călătorească" sau să se lăse "iniţiaţi" într-un labirint despre debutul vieţii, începuturile celor două muzee, despre sărbătorile cunoscute şi nebănuite ale oamenilor şi ale diverselor vieţuitoare, dar şi despre simboluri. Pe aleile labirintului, aglomerate încă de la deschidere, au fost amplasate şi câteva cutii acoperite cu o pânză neagră, care ascundeau diferite exponate ale celor două muzee. Vizitatorii trebuiau să îşi bage mâna în cutie şi să încerce să ghicească ce se ascunde în ea. Chiar dacă nu ghiceau, la următoarea cotitură a labirintului le era dezvăluit obiectul ascuns. Totodată, la capătul Muzeului Labirint, pe un panou special amenajat, vizitatorii muzeului puteau să îşi scrie impresiile. Majoritatea mesajelor de pe panou erau laudative la adresa organizatorilor şi încurajau şi alte iniţiative asemănătoare.

Cu toate acestea, ca şi anul trecut, oamenii au mers şi la sediul Muzeului Antipa din Piaţa Victoriei, neştiind că acesta este închis pentru renovare. De asemenea, zeci de persoane au fost surprinse că sediul Muzeului Ţăranului Român nu era deschis, deşi instituţia împreună cu Muzeul Antipa au organizat Muzeul Labirint în Piaţa "George Enescu" din centrul Bucureştiului.

Pe de altă parte, Centrul Cultural ArtSociety şi-a deschis pentru această noapte porţile noului sediu - Palatul Cesianu-Racoviţă - cu expoziţia "Capodopere necunoscute ale Pinacotecii Bucureşti". Sute de oameni au venit şi aici pentru a admira zecile de tablouri, dar şi interioarele deosebite ale Palatului Cesianu-Racoviţă. Centrul Cultural ArtSociety se va deschide oficial pentru public în luna iunie şi va organiza noi expoziţii de artă în colaborare cu muzeele din ţară.

Sâmbătă noaptea şi-a deschis porţile pentru vizitatori şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), unde au putut fi vizitate expoziţiile "Chile. Dincolo de peisaj", de proiecte de arhitectură, o instalaţie a artistului Zimoun, realizată în colaborare cu arhitectul elveţian Hannes Zweifel, "Berceni", expoziţie de pictură de Nicolae Comănescu, şi "Dezgolind-o pe Eva", cu lucrări semnate de aproximativ 20 de artiste hispanice, printre care celebra Frida Kahlo. De asemenea, la MNAC vizitatorii au putut viziona filme din arhiva Festivalului Internaţional de Scurtmetraj Oberhausen şi din cadrul platformei Future Shorts.

La Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a putut fi văzută expoziţia "Cruciadele medievale/ drumuri europene şi orientale ilustrate în hărţi vechi", în timp ce Muzeul Naţional al Literaturii a prezentat mai multe concerte de muzică clasică şi medievală, spectacolul Teatrului Masca "Statui vivante", pe esplanada muzeului, un eveniment de muzică şi poezie - "Te recunosc şi pe-ntuneric, Bucureşti" - cu Magda Cârneci, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Bogdan O. Popescu, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Marius Marian Şolea, Eugenia Ţarălungă, Paul Vinicius şi, la pian, Mircea Tiberian. Totodată, vizitatorii au putut admira expoziţia foto-documentară "Centenar Emil Cioran".

La Muzeul Naţional "George Enescu" au fost programate pe parcursul serii şi până după miezul nopţii concerte de muzică universală şi românească tradiţională în interpretări orchestrale şi de cameră: Orchestra simfonică a Colegiului Naţional de Arte "Dinu Lipatti", Cvintetul de suflători "Five" şi formaţia vocal-instrumentală de muzică veche "Anton Pann".

Muzeul Naţional de Geologie şi-a întâmpinat publicul cu concerte în aer liber oferite de fanfara Muzica Militară a Jandarmeriei Române şi Taraful Pandurilor, alături de solista de muzica etno Claudia Ghiţulescu, o expoziţie de fotografie şi lansarea cărţii "Nu cumpăra această carte!", de Adrian Domatue. Tot sâmbătă noaptea, au avut loc redeschiderea complexului de săli "Geologia României" şi a sălii "Roci utile şi ornamentale", inaugurarea sălii "Ludovic Mrazec" şi a fost prezentată o expoziţie cu vânzare de bijuterii şi cristale. De altfel, la Muzeul Naţional de Geologie s-a intrat fără să se stea la coadă, toate sălile fiind pline de vizitatori, iar cei de la poartă estimau că până la ora 23.30 le-au trecut pragul circa 10.000 de persoane.

Pe de altă parte, sute de persoane aşteptau să intre în jurul orei 23.30 la Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Doi tineri care erau la intrare la momentul respectiv spuneau că au aşteptat două ore, iar doi vizitatori care tocmai ieşeau au spus că au aşteptat peste o oră, deşi veniseră înainte ca Observatorul să se deschidă, la ora 21.00. Mărimea cozii descurajatoare i-a făcut pe mulţi să renunţe. Un tânăr îi îndemna pe cei din grupul cu care venise să revină "într-o noapte senină", mai ales că biletul de intrare nu este scump. Costul unui bilet la Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" este de 5 lei, iar pentru categoriile care beneficiază de reduceri (elevi, studenţi, pensionari) biletul redus costă 2 lei.

Totodată, în Noaptea Muzeelor, Arhivele Naţionale ale României au prezentat expoziţia "Reţete şi meniuri gastronomice" - o tentativă de reconstituire a obiceiurilor culinare din spaţiul românesc de-a lungul timpului, în timp ce expoziţia găzduită de Fundaţia Löwendal a fost consacrată scenografului George baron Löwendal, de la naşterea căruia s-au împlinit 114 ani pe 10 mai.

Pe de altă parte, noaptea trecută, Fundaţia Culturală Greacă din Bucureşti a organizat o expoziţie dedicată noului Muzeu al Acropolei. Expoziţia a cuprins fotografii cu noua clădire a muzeului, precum şi cu exponate ale acestuia. În timpul expoziţiei au fost proiectate două documentare despre noul muzeu şi despre templul grec Erechteion, ale cărui ruine se află pe Acropole.

Totodată începând din acest an, Muzeul Bellu, coordonat de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a participat la Noaptea Muzeelor. Acest muzeu în aer liber a invitat publicul să descopere, într-o atmosferă inedită, colecţiile de artă pe care le adăposteşte. În cadrul evenimentului, intitulat "O noapte în Grădina cu suflete a Baronului Bellu", au fost pregătite pentru vizitatori o expoziţie de pictură, o expoziţie de fotografie, un recital de muzică clasică şi pelerinaje la mormintele artiştilor din cimitirul Bellu.

Astfel, încă din jurul orei 20.30, sute de vizitatori de toate vârstele - de la copii mici veniţi cu familia până la bătrâni - s-au prezentat în faţa cimitirului Bellu curioşi să descopere obiectivele de pe traseele gândite de organizatori în cadrul Nopţii Muzeelor şi să le imortalizeze cu aparatele foto din dotare. De altfel, cei interesaţi au avut la dispoziţie încă de la intrarea în cimitir hărţi cu principalele obiective care puteau fi vizitate. Totodată, în ajutorul grupurilor de vizitatori de la Bellu au fost mobilizaţi mai mulţi ghizi.

Printre mormintele la care vizitatorii au putut să meargă în pelerinaj în Noaptea Muzeelor s-au găsit cele ale unor personalităţi precum Ion Minulescu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Nae Ionescu, Tudor Vianu, Gina Patrichi, Toma Caragiu, Amza Pelea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică şi Adrian Pintea. De asemenea, a existat şi un circuit al celor mai importante monumente din cadrul cimitirului: Aurel Vlaicu, Generalul Dragalina, Eroii francezi, Vasile Lascăr, C.A. Rosetti, fraţii Poroineanu, doamna cu umbrela, Barbu Bellu, Ion Mincu, Iulia Haşdeu. În plus, au putut fi vizitate şi interioarele mausoleului fraţilor Gheorghieff, mausoleului familiei George Gr. Cantacuzino (Nababul) şi cel al capelei mari.

De altfel, oamenii s-au strâns după ora 20.30 şi la capela cimitirului Bellu pentru a asista la un recital susţinut de un cvartet de coarde. În plus, în drum spre capelă vizitatorii puteau admira o expoziţie de fotografie de artă funerară, dar şi o expoziţie de pictură cu lucrări realizate de elevi de la mai multe şcoli şi licee din Bucureşti. Traseele pe care vizitatorii au putut să le descopere în cimitirul Bellu în cadrul Nopţii Muzeelor au fost marcate cu lumânări, care au fost aprinse la lăsarea întunericului.

La toate acestea, s-au adăugat vizitarea expoziţiilor de la Muzeul Cotroceni, Muzeul Aviaţiei şi Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I". Astfel, aproape de miezul nopţii, străzile erau încă animate şi oamenii continuau să se plimbe de la un muzeu la altul, bucurându-se de evenimentele speciale din cadrul Nopţii Muzeelor.

Peste 3.200 de muzee din 40 de ţări membre ale Consiliului Europei au participat sâmbătă la cea de-a şaptea ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor, potrivit AFP.

În România, peste 70 de instituţii şi-au deschis porţile vizitatorilor la Noaptea Muzeelor, cu expoziţii şi evenimente speciale, potrivit site-ului dedicat acestei manifestări, www.noapteamuzeelor.ro.

Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a şaptea ediţie. Evenimentul a fost patronat şi anul acesta de Secretarul General al Consiliului Europei şi, de asemenea, de UNESCO, care s-a alăturat Nopţii Muzeelor în anul 2009.

Noaptea muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, instituită de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care are loc pe 18 mai. În anul 2011, Noaptea Muzeelor a fost pentru prima dată patronată oficial şi de ICOM. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a fost partener oficial al evenimentului la nivel internaţional.

(Material de Laura Mitran, Oana Ghiţă, Gabriela Diţă; life@mediafax.ro)