Ortodocşii îl sărbătoresc pe prorocul Ilie Tesviteanul, ocrotitorul şi patronul aviatorilor

Preotul Bogdan Teleanu, care slujeşte la Biserica "Sfântul Pantelimon" din Capitală, a explicat locul important pe care îl ocupă Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul în cultul creştin ortodox.

"Apărător înflăcărat al credinţei în Dumnezeu, cu o viaţă îngerească, Sfântul Ilie este prorocul biblic cinstit cu mare evlavie de creştini, care au găsit în el un model. Sfântul Ilie Tesviteanul era fiul lui Sovac, unul dintre profeţii Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, dincolo de Iordan. El a trăit pe vremea lui Ahab, regele evreilor, care a domnit în ţinutul Samariei din Israel timp de 22 de ani", a spus preotul Teleanu.

Acest rege s-a căsătorit cu Isabela, o prinţesă feniciană din Sion, care se închina zeului Baal. Ahab, preţuind frumuseţea femeii mai mult decât credinţa în Dumnezeu, şi-a obligat poporul să se închine zeului Baal. Acest fapt a atras mânia lui Dumnezeu, care i-a încredinţat prorocului Ilie misiunea de a întoarce poporul la credinţa monoteistă.

Ilie l-a mustrat pe regele Ahab şi l-a avertizat că va avea de suferit întregul popor din cauza păcatelor sale: "Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea căruia slujesc eu. În aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât numai când voi zice eu".

După o rugăciune adresată lui Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit, iar seceta şi foametea au cuprins întreaga ţară. După trei ani şi jumătate, dovedindu-se prin aceste minuni că numai credinţa în Dumnezeul unic este cea adevărată, poporul iudeu şi-a recunoscut greşeala de a se fi închinat zeului Baal, strigând: "Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat!".

La rugămintea Sfântului Proroc Ilie, Dumnezeu a trimis o ploaie care a îndepărtat seceta, a explicat părintele Bogdan Teleanu.

Dumnezeu a vrut ca acest profet să fie ridicat în văzduh, de unde nu s-a mai întors. "Cunoscând apropiatul său sfârşit, Ilie îşi previne ucenicul, dar dispariţia sa misterioasă prin care şi-a încheiat viaţa rămâne una din tainele Proniei divine. În Sfânta Scriptură, în Vechiul Testament, s-au păstrat cuvintele ucenicului său Elisei: "Părinte, Părinte, carul lui Israel şi caii lui".

"Sfânta Scriptură ne spune că Ilie se va întoarce iarăşi pe pământ, la sfârşitul veacurilor, înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos, pentru a se lupta cu Antihristul", a adăugat preotul.

În iudaism se crede că Prorocul Ilie scoate din încurcătură pe cei care se găsesc în situaţii dificile, fiind considerat binefăcător al săracilor şi prieten al celor umili. Această percepţie se datorează faptelor sale, cum ar fi, spre exemplu, minunea înmulţirii uleiului şi făinii văduvei din Sarepta, căreia i-a readus fiul la viaţă.

Prorocul Ilie este considerat de creştini unul dintre cei mai mari sfinţi. Datorită vieţii sale sfinte şi aspre petrecute în pustia Iordanului, precum şi a râvnei sale pentru Dumnezeu, monahii creştini recunosc în el un părinte al lor, comparabil cu Sfântul Ioan Botezătorul. Prin intermediul figurii profetului Ilie, Biserica ne invită să ducem "lupta inimii" care, cu ajutorul Duhului Sfânt şi prin post, rugăciune şi priveghere, eliberează omul de patimi.

În Rusia şi în România, imaginea profetului Ilie este legată de fenomenele meteorologice. Atunci când plouă sau tună, în popor se crede că Ilie se plimbă pe cer în carul lui de foc şi că deţine puterea de a opri sau a face să se reverse ploaia. Această percepţie se întemeiază pe minunea prin care a întors poporul evreu la credinţa în adevăratul Dumnezeu, a mai spus părintele Teleanu.

Sărbătoarea prorocului Ilie Tesviteanul (20 iulie) este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând cu anul 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvârşit din viaţă, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.

Ziua de 20 iulie, de cinstire a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, este numită şi Sântilie. În calendarul popular, ea marchează miezul verii pastorale, când ciobanii separă oile, iar pe munţi se organizează vestitele Nedei şi Sântilii.

Fulgerele, trăsnetele şi tunetele din timpul furtunilor în această perioadă sunt corelate cu părerea populară că Sântilie trăsneşte dracii şi locurile în care aceştia se ascund. Scenariul ritual specific acestei zile conţine descântece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, grindinei şi ploilor torenţiale.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro).