Parlamentul dezbate moţiunea de cenzură pe Codul Muncii, opoziţia nu pare să aibă voturi suficiente

Guvernul şi-a asumat, în 8 martie, răspunderea pe Codul Muncii, iar parlamentarii PSD, PNL şi PC au depus o moţiune de cenzură, care a fost citită săptămâna trecută şi care va fi dezbătută şi votată miercuri, cu începere de la ora 15.00.

În textul depus de opoziţie se arată că această moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, "care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români".

"Oare ce mesaj transmite puterea politică din România, în frunte cu preşedintele Băsescu, cetăţenilor români, ţărilor Uniunii Europene, cancelariilor de peste Ocean, celor de la FMI de la care încă cere bani pentru clientela politică, când proclamă că Boc trebuie schimbat, pentru ca, a doua zi, aceeaşi putere executivă să pretindă, prin gura şi semnătura omului hulit, că poate promova prin angajarea răspunderii un proiect bun pentru ţară şi pentru români. Doar un mesaj neserios, doar semnale de neîncredere şi de gâlceavă politică", mai susţin ei.

Parlamentarii USL mai spun că angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii nu este specifică unui regim democratic, pentru că "procedura este forţată, ocoleşte dezbaterea parlamentară şi argumentele societăţii civile, nu serveşte nici interesele celor cărora se adresează, pentru că textul propus nu este în măsură a flexibiliza raporturile de muncă, mai ales într-o perioadă de criză".

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Cabinetului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură. Votul va fi secret cu bile.

La Senat, grupul PSD are 44 de parlamentari, inclusiv Cătălin Voicu, deci social-democraţii pot conta pe 43 de voturi, dacă nu vor fi absenţe. Senatorul Ion Toma, care a demisionat vineri din PSD, a declarat pentru "Gândul" că nu se va alătura altui partid şi a precizat că va vota moţiunea de cenzură depusă de USL, deoarece este în beneficiul românilor. Grupul PNL de la Senat are 24 de reprezentanţi. La Cameră, grupul PSD are 91 de membri, iar PNL are 58 de deputaţi. În total, grupurile PSD şi PNL au 216 parlamentari.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

PDL şi UDMR au anunţat că au decis ca parlamentarii lor să nu-şi exprime votul la moţiunea de cenzură. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat, marţi, pentru "Gândul" că nu este de acord cu decizia luată de formaţiunile aflate la guvernare de a nu-şi exprima dreptul la vot, iar el va vota împotriva moţiunii de cenzură.

Liderii PSD, PNL şi PC au anunţat că parlamentarii Opoziţiei vor fi prezenţi cu toţii şi vor vota moţiunea de cenzură.

Preşedintele a declarat, luni seară, la TVR 1, că alianţa la guvernare tratează moţiunea de cenzură pe Codul Muncii cu "oarecare uşurinţă", menţionând că a chemat PDL la "atenţie şi responsabilitate" şi că speră să nu existe parlamentari PDL care să voteze moţiunea "de dragul populismului". El a mai spus că dacă moţiunea nu va trece, atunci, România are premier.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, declarau, săptămâna trecută, că moţiunea nu are şanse de reuşită.

Ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a declarat, marţi, că nu crede că vor fi democrat-liberali care vor vota împotriva Guvernului la moţiunea de cenzură pe Codul Muncii.

Precedentele două moţiuni de cenzură ale opoziţiei au fost respinse în 15 şi 16 decemebrie 2010. Moţiunea de miercuri este cea de a opta cu care se confruntă un Cabinet condus de Emil Boc. Cea de a treia moţiune împotriva Guvernului Boc, "11 împotriva României", iniţiată de PNL şi UDMR, a fost adoptată în 13 octombrie 2009, însă după mai multe tentative de desemnare a unui nou Cabinet, tot Boc a fost numit premier.