Patru miniştri ai Justiţiei în 4 ani, la final de legislatură cam aceleaşi probleme din 2004

După patru ani - timp în care s-au succedat la conducerea Ministerului Justiţiei Monica Mocovei, Tudor Chiuariu, Teodor Meleşcanu şi Cătălin Predoiu - sistemul judiciar aşteaptă intrarea în vigoare a codurilor penal, de procedură penală, civil şi de procedură civilă, suplimentarea numărului de magistraţi pentru a face faţă volumului de dosare înregistrate, ridicarea monitorizării de pe justiţie de către oficialii europeni şi scoaterea ei din jocul politic.

Primul ministru al Justiţiei din legislatura începută în 2004, Monica Macovei - fost şef al APADOR-CH şi fost procuror care a demisionat din magistratură după ce şefii săi au declanşat o acţiune disciplinară, întrucât avea peste 200 de lucrări nesoluţionate, unele cu vechime de 1.030 de zile - a primit votul de neîncredere al Parlamentului, după ce împotriva sa a fost depusă o moţiune simplă "Minciuna - adevărul justiţiei Macovei".

"Acuzaţiile pe care le aduc semnatarii moţiunii sunt lipsite de argumente, sunt contrazise de progresele realizate în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi, implicit, de aderarea României la Uniunea Europeană, lăsată de guvernarea anterioară sub clauză de salvgardare (respectiv PSD)", răspundea Macovei în plenul Senatului, în 13 februarie 2007, când majoritatea parlamentarilor au cerut demisia acesteia.

Parlamentarii semnalau deficienţe în "ministeriatul Macovei" precum tergiversarea proceselor, ermetismul, caracterul scolastic al sistemului şi indiferenţa acestuia faţă de propria-i imagine publică, însă Macovei invoca faptul că acestea ţin de fiecare judecător şi procuror în parte, de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi a Inspecţiei acestuia, potrivit legilor adoptate în 2004, nefiind permisă intervenţia ministrului Justiţiei, în principal din cauza experienţei nefericite anterioare adoptării acestor legi.

"Relaţia tensionată uneori dintre ministru şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a datorat tocmai rolului asumat de ministrul Justiţiei de a susţine şi promova reformarea reală a sistemului judiciar, în pofida atitudinii pasive pe care CSM a avut-o de multe ori, mai ales în perioada de început, faţă de schimbările preconizate şi aduse de reformă. Desigur, o atitudine a ministrului, de «ascundere a gunoiului sub preş», ar fi fost mult mai comodă pentru toate părţile, dar în mod cert nu ar fi servit reformei, nici justiţiei, nici cetăţeanului şi nici obiectivului aderării. Nicio schimbare reală nu se face «în linişte», pentru că întotdeauna există voci care vor menţinerea sistemului ce trebuie schimbat", afirma Macovei.

Macovei mai spunea, în replică la afirmaţiile celor care au iniţiat moţiunea împotriva sa, că a acţionat "nu pentru destabilizarea sistemului judiciar, ci pentru consolidarea acestuia, pe baze sănătoase".

"Principalele elemente în lupta anticorupţie care au avut rezultate vizibile imediate au fost: Introducerea declaraţiilor publice detaliate de avere şi interese; Creşterea transparenţei în finanţarea partidelor politice; Rezultatele obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în 2006 - 127 de dosare trimise în judecată, cu un prejudiciu reţinut de 1.706 miliarde de lei vechi", afirma ministrul.

Tot în timpul mandatului Macovei s-a propus înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, lege blocată în Parlament cât aceasta a deţinut portofoliul. Legea a fost adoptată în timpul mandatului liberalului Tudor Chiuariu la conducerea Ministerului Justiţiei. ANI a început să funcţioneze la sfârşitul anului 2007, când Chiuariu şi-a dat demisia din cauza unor acuzaţii ale procurorilor anticorupţie privind avizarea unei Hotărâri de Guvern referitoare la un teren la Poştei Române.

Tudor Chiuariu a fost cel care a atras atenţia asupra activităţii juridico-politice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv preferinţele anchetatorilor de a întocmi dosare pe numele unor politicieni de-o anumită culoare politică sau de a ţine dosare în fişet. Ţinta lui Tudor Chiuariu a fost, în principal, procurorul şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie conexe faptelor de corupţie, Doru Ţuluş, care a deschis dosare aproape tuturor miniştrilor liberali, după ce aceştia s-au separat de democraţi.

Indiferent ce demersuri ar fi făcut din poziţia de ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu a fost dur atacat de presa favorabilă Monicăi Macovei şi de apropiaţii acesteia aflaţi în organizaţii neguvernamentale.

Totuşi, în mandatul liberalului Chiuariu au fost accelerate lucrările la cele patru coduri, începute în 2005 de Macovei - care a preferat să suspende intrarea în vigoare a Codului penal, adoptat în timpul guvernării PSD şi care trebuia să intre în vigoare în iulie 2005. Astfel, s-au constituit comisii pentru elaborarea celor patru coduri care au fost trimise recent în Parlament, pentru dezbateri şi adoptare, de către ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, care a preluat portofoliul din 29 februarie 2008 până la sfârşitul acestui an.

Până la nominalizarea pe post a avocatului Cătălin Predoiu, interimar la justiţie a fost Teodor Meleşcanu (între 15 ianuarie şi 29 februarie 2008), perioadă în care s-a pus în dezbatere situaţia privind plăţile unor drepturi salariale restante ale magistraţilor, chestiune extrem de costisitoare pentru Guvern. Ulterior, în timpul mandatului lui Predoiu - care susţinea că problemele salariale din magistratură au izvorât din legi adoptate "undeva prin 2000" - s-a aplicat o ordonanţă de urgenţă privind plata eşalonată a datoriilor către magistraţi.

Totuşi, cea mai grea "misie" a liberalului Meleşcanu a fost cea privind scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu prin care i se cerea să dea curs procedurii de punere sub urmărire penală a opt foşti şi actuali miniştri. Concret, la o zi după preluarea funcţiei, Meleşcanu a primit de la Băsescu documentele pentru declanşarea procedurilor legale pentru începerea urmăririi penale a opt foşti miniştri sau încă în funcţie: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş şi Traian Decebal Remeş. Documentele au fost trimise procurorilor.

După cei patru ani în care Ministerul Justiţiei a avut patru miniştri, menţinerea lui Cătălin Predoiu - proaspăt autosuspendat din PNL - la conducerea ministerului a fost salutată de magistraţi. Practica a relevat faptul că fiecare nou ministru are nevoie de aproape trei luni pentru a înţelege modul în care funcţionează sistemul. În pofida faptului că leit-motivul justiţiei din ultimii ani a fost "continuitate şi stabilitate", aceasta a fost atrasă vrând-nevrând în jocuri politico-economice, păguboase pentru imaginea sistemului judiciar.

Faptul că un fost coleg liberal a rămas la justiţie ar fi trebuit să-i oprească pe lideri ai PNL de la afirmaţii cum ar fi "lipsa de moralitate a lui Predoiu", având în vedere că şi ei au negociat fie o alianţă cu PSD, fie cu PDL, până să accepte să rămână în opoziţie.

După patru ani, chiar dacă sunt consemnate progrese, justiţia este încă monitorizată de Comisia Europeană; volumul de muncă la instanţe este în continuare mare şi în pofida desemnării aleatorii a cazurilor - iniţiativă aparţinând Monicăi Macovei - sunt judecători care au o încărcătură mai mare de dosare comparativ cu colegi de la aceeaşi secţie; relaţia CSM cu ministrul Justiţiei este în continuare tensionată din cauza proiectelor care-i vizează pe magistraţi; sancţionarea magistraţilor care greşesc nu este la nivelul aşteptărilor societăţii civile; iar cel mai grav este faptul că lupta anticorupţie s-a decredibilizat.

Ministrul Cătălin Predoiu a rămas să ia decizii importante în ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi pe poziţiile lui Daniel Morar, Carmen Gâlcă, Doru Ţuluş - de la DNA, dar şi referitor la revocarea generalului magistrat Dan Voinea - adjunct al şefului Secţiei Parchetelor Militare, faţă de care s-a declanşat o acţiune disciplinară, pentru modul defectuos în care a desfăşurat ancheta în cazurile revoluţiei şi mineriadelor, soldat cu neînceperea urmăririi penală faţă de Ion Iliescu şi cu plângeri la Curtea Europeană de la Strasbourg pentru nerezolvarea într-un termen rezonabil.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim; lucia.efrim@mediafax.ro)