Prima săptămână de criză în Japonia sau cum tehnologia poate înrăutăţi un dezastru natural

În vreme ce situaţia la centrala nucleară Fukushima 1, grav avariată de cutremurul din 11 martie, părea joi "relativ stabilă" în comparaţie cu ziua precedentă, iar vineri guvernul japonez anunţa "progrese" către realimentarea cu energie a centralei, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Yukiya Amano, a avertizat Japonia că se află într-o cursă contracronometru, potrivit The Guardian.

Directorul Amano i-a cerut premierului Naoto Kan să furnizeze organismelor internaţionale informaţii detaliate despre situaţia de la centrala nucleară, primul-ministru nipon promiţând că va proceda întocmai.

"Aşa ceva nu ar trebui să fie doar problema Japoniei, oamenii din întreaga lume ar trebui să coopereze cu Japonia şi cu persoanele din zonele afectate de dezastru", a spus Amano reporterilor.

Bilanţul victimelor, la o săptămână de la cutremur, arată peste 6.400 de morţi confirmate, din care peste 3.600 în prefectura Miyagi, cea mai afectată regiune a ţării. În Iwate au fost confirmate peste 1.900 de decese, iar la Fukushima bilanţul de apropie de 600. Soarta altor zeci de mii de persoane din întreaga ţară este neclară.

Guvernatorul prefecturii Miyagi, Yoshihiro Murai, a cerut oamenilor să părăsească zona, spunând că va fi dificil pentru autorităţi să le asigure acestora locuinţe în viitorul apropiat.

Criza petrolului şi drumurile distruse au lăsat aproximativ 2.200 de adăposturi pentru situaţii de urgenţă din regiunile afectate fără mâncare, combustibili, apă şi medicamente.

Oficialii japonezi au avertizat că situaţia nucleară împiedică eforturile de a ajuta victimele dezastrului, pentru că şoferii sunt reticienţi la a călători în zonele din apropiere de Fukushima.

Purtătorul de cuvânt al guvernului a recunoscut că situaţia este "copleşitoare", în vreme ce însuşi premierul aprecia că Japonia se confruntă cu "cea mai gravă criză a sa, după al Doilea Război Mondial".

"Magnitudinea fără predecent a cutremurului şi tsunamu-ului ce au lovit Japonia, sincer vorbind, se află printre lucrurile care nu au fost anticipate în planul nostru de management al dezastrelor", a spus purtătorul de cuvânt al gvernului, Yukio Edano.

Totuşi, experţi din domeniul energiei nucleare au avertizat încă din 1984 asupra riscurilor construirii unor centrale de acest tip în regiuni de pe Glob unde au loc, în mod frecvent, cutremure.

Charles Perrow, profesor la Universitatea Yale din SUA, a publicat în 1984 un studiu privind accidentele tehnologice complexe. El a analizat accidente în fabrici chimice, în traficul aerian, transporturi, precum şi - principalul său interes - accidentul nuclear de la Three Mile Island din Pennsylvania, din 1979.

Profesorul susţinea că o multitudine de lucruri pot merge greşit în asemenea situaţii, mai ales la fabrici nucleare, unde se pot petrece inclusiv fenomene naturale neprielnice şi că riscurile de dezastru sunt omniprezente. În analiza accidentului de la Three Mile Island, profesorul a schiţat ce nu a mers cum trebuie în numai primele 13 secunde de la incident. El a conchis că, într-un sistem tehnologic complex, "oricât de eficiente ar fi sistemele convenţionale de securitate, există o formă de accidente inevitabilă, anume «accidentele normale»".

Perrow, sociolog la bază, a prezis că în viitor vor avea loc dezastre nucleare. Temerile i-au fost confirmate doi ani mai târziu, când a avut loc accidentul de la Cernobîl.

De asemenea, în 2006, profesorul japonez Katsuhiko Ishibashi şi-a dat demisia dintr-un comitet de specialitate în putere nucleară, spunând că politica guvernului de a construi în zone afectate de cutremure ar putea duce la o catastrofă. Acesta mai adăuga că standardele de siguranţă împotriva deteriorării construcţiei sunt prea neglijente.

Pe de altă parte, potrivit "The Guardian", o situaţie poate fi numită dezastruoasă atunci când tehnologiile implicate pot avea un efect asupra multor persoane. De exemplu, un accident în lanţ pe autostradă, deşi implică multe tehnologii, nu poate fi considerat un dezastru. Întrebarea devine de ce criza nucleară a Japoniei a ajuns să domine primele pagini ale ziarelor, deşi tsunami-ul de săptămâna trecută a avut un impact mult mai mare asupra vieţilor japonezilor.

Ceea ce înrăutăţeşte şi mai mult astfel de evenimente este reacţia reprezentanţilor industriei nucleare şi a guvernului din primele etape ale crizei, respectiv asigurarea populaţiei că totul este în regulă. Pe măsură ce situaţia escaladează, oamenii se întreabă de ce au fost liniştiţi în primele ore, când, de fapt, nu era cazul pentru aşa ceva. De altfel, este încă prea devreme pentru a stabili efectele exploziilor de la centrala nucleară Fukushima, atâta vreme cât situaţia încă nu este complet stabilizată.

Nu este o soluţie nici opoziţia faţă de energia nucleară, însă potenţialul de catastrofă al unor tehnologii ar trebui să devină criteriul principal în procesul de luare a unor decizii în domeniu.

Post-Fukushima, guvernele din Germania, Elveţia şi Austria deja par să-şi schimbe politicile în ceea ce priveşte folosirea energiei nucleare, deşi vocile raţiunii spun că, în mod logic, situaţia din Japonia nu trebuie comparată cu cea din Europa, pentru că nu există acelaşi risc de cutremure. Totuşi, istoria arată că accidentele nucleare pot duce la reguli mai severe în domeniu şi costuri mai ridicate de producţie.

În ceea ce priveşte stadiul în care ar putea ajunge situaţia de la Fukushima, un purtător de cuvânt al agenţiei nucleare japoneze a recunoscut că, în caz de necesitate, autorităţile ar putea îngropa reactoarele în nisip şi beton, cum s-a întâmplat în 1986 la Cernobîl. Hidehiko Nishiyama a spus, însă, că prioritatea pe moment este adăugarea apei în piscinele centralei. "(Soluţia «Cernobîl», n.r.) este în minţile noastre ale tuturor, însă suntem concentraţi pe răcirea reactoarelor", a spus oficialul.

Totodată, liderul autorităţii pentru reglementare nucleară din SUA, Gregory Jaczko, a atenţionat că unităţile centralei ar putea avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi răcite şi să situaţia continuă să fie "foarte dramatică", adăugând că nu vrea să speculeze unde ar putea duce.

Operatorii centralei spun că se încearcă realimentarea cu energie a două reactoare până la sfârşitul zilei de vineri şi a altor două până duminică, însă există îngrijorări că sistemele ar putea fi defecte.

Criza fără precedent în care se află Japonia este, totuşi, ameliorată de intervenţie ţărilor G7 pe piaţa valutară, în ce priveşte yen-ul, în sensul de a nu pune în pericol redresarea economiei ţării după cutremur. Intervenţia a fost începută de Japonia şi a fost urmată de băncile centrale din celelelte state membre, ceea ce a dus la cea mai mare depreciere a yenului faţă de dolar din 2008.

Ministrul adjunct de Finanţe din Japonia, Fumi Hiko Igarashi, speră ca acţiunea să plafoneze rata de shimb yen/dolar. Miniştrii de Finanţe din G7 au afirmat, într-un comunicat comun, după o teleconferinţă, că vor acorda Japoniei tot sprijinul necesar.

De asemenea, Statele Unite au reafirmat că sprijină "agresiv" Japonia şi că se pregătesc să sporească ajutorul acordat acestei ţări. Franţa şi-a prezentat şi ea "oferta de cooperare masivă" în domeniul nuclear, prin resurse tehnice şi umane, pentru a controla ceea ce comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a numit "o apocalipsă".

Cutremurul care a afectat, în urmă cu o săptămână, în 11 martie, nord-estul Japoniei a fost cel mai puternic seism înregistrat vreodată în acest arhipelag, având magnitudinea de 9 potrivit institutului american de geofizică (USGS). Cutremurul a provocat valuri tsunami şi a fost urmat de replici seismice puternice.

Seismul care a avut loc în 11 martie 2011 este al patrulea cel mai puternic din lume, din 1900 şi până în prezent.