Regele Mihai va rosti un discurs istoric în Parlament, în absenţa lui Băsescu şi Boc

Discursul are loc cu ocazia celei de a 90-a aniversări a fostului suveran.

Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aniversării Regelui Mihai urmează să înceapă la ora 10.00.

Principesa Margareta a declarat recent că fostul suveran este foarte emoţionat înaintea discursului pe care urmează să îl rostească în faţa deputaţilor şi senatorilor, precizând că Regele Mihai a aşteptat mult timp acest moment.

La şedinţa solemnă a Parlamentului au fost invitaţi să participe preşedintele României, foşti şefi de stat, consilieri prezidenţiali, Guvernul, guvernatorul Băncii Naţionale a României, primarul Capitalei, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice, directorii SRI, SIE, SPP, STS, Avocatul Poporului, preşedinţii Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, ai Consiliului Superior al Magistraturii, Academiei Române, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Asociaţiei Cavalerilor Ordinului "Mihai Viteazul", membri ai corpului diplomatic.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nu va participa la eveniment, pentru că nu are motiv. De altfel, şeful statului are programată pentru marţi, de la 9.15, participarea la ceremonia militară organizată cu prilejul Zilei Armatei României, la Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, iar la ora 10.00, ora la care ar urma să înceapă discursul fostului suveran, Traian Băsescu va pleca spre Bruxelles pentru o întâlnire cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.

Şeful statului a avut în ultima perioadă mai multe declaraţii critice la adresa fostului suveran. El a susţinut că decizia regelui Mihai de a abdica a fost "un act de trădare", că acesta a fost "slugă la ruşi" şi că "bietul ex-rege" a fost atras într-un joc politic cu Dan Voiculescu şi PNL.

În ceea ce priveşte un eventual mesaj al şefului statului cu această ocazie, replica sa a fost fără echivoc: "Un mesaj care să spună ce?".

Relaţia fostului suveran cu cei care au condus România după 1990 a fost şi în trecut marcată de momente foarte tensionate. Regele a reprimit paşaport românesc abia în 1997, după ce a mai fost în ţară cu ocazia sărbătorilor de Paşti din 1992, însă alte tentative de a intra în România i-au fost blocate. O primă vizită eşuată s-a consumat în ziua de Crăciun, în 1990. Intrat în ţară fără acordul autorităţilor, fostul suveran este întors din drum pe autostrada Bucureşti-Piteşti.

La 2 martie 1997, Regele Mihai a primit un nou paşaport românesc, pe care scria "Mihai I - cetăţean român".

La 3 martie, preşedintele PDSR, Ion Iliescu, a afirmat că cei la putere sunt lipsiţi de moralitate şi demnitate şi "ling tălpile" fostului suveran. Iliescu a apreciat că Puterea "terfeleşte" Constituţia, prin aducerea Regelui Mihai în ţară, deşi preşedintele ţării - pe atunci Emil Constantinescu - a jurat pe Constituţie. Preşedintele PDSR considera că vizita particulară a Regelui Mihai nu este a unui simplu cetăţean, deoarece a fost tratat cu onoruri regale, oferindu-i-se ca reşedinţă Palatul Elisabeta, pe care l-a deţinut înainte de plecarea din ţară.

Un gest de reconciliere este făcut de Ion Iliescu în martie 2001. După ce a revenit în funcţia de preşedinte al României, într-o scrisoare în care foloseşte apelativul "sire", Iliescu îi invită pe regele Mihai şi regina Ana să participe la redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă a Muzeului Naţional de Artă. Consilierul prezidenţial Corina Creţu declara atunci că preşedintele Ion Iliescu consideră că invitaţia adresată fostului suveran al României, Mihai I, este un "gest menit să pună capăt celor 11 ani de încrîncenare în viaţa politică românească".

Nici în 2011 invitarea Regelui Mihai în Parlament nu a fost lipsită de momente tensionate.

Parlamentul a aprobat, în 20 septembrie, propunerea liberalilor de a-l invita pe 25 octombrie pe Regele Mihai într-o şedinţă solemnă a Legislativului, decizia fiind luată cu 203 voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi 46 de abţineri. Propunerea a fost introdusă pe ordinea de zi a plenului reunit la solicitarea opoziţiei.

Birourile Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor respinseseră, cu o zi înainte, solicitarea PNL de organizare a unei şedinţe solemne a Parlamentului consacrată Regelui Mihai. Roberta Anastase a spus că membrii PDL din Birourile Permanente au votat împotriva propunerii liberalilor, având în vedere faptul că în şedinţă solemnă a Parlamentului pot rosti mesaje doar şefi de stat în funcţie.

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat, după câteva zile, într-o conferinţă de presă, că i se pare "exagerat" faptul că Regele Mihai se va adresa Camerelor reunite ale Parlamentului, spunând: "Dacă mâine vine regele Cioabă şi ne cere acelaşi lucru?". A doua zi, Oltean a spus că regretă afirmaţiile făcute cu privire la prezenţa Regelui Mihai într-o şedinţă solemnă a Parlamentului, susţinând că acestea nu reflectă "poziţia" sa "reală" faţă de Instituţia Regală şi de Regele Mihai.

Participarea parlamentarilor PDL la şedinţa solemnă de marţi rămâne la latitudinea acestora. Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a declarat, luni, că partidul nu a stabilit o atitudine specială în legătură cu participarea parlamentarilor la şedinţa solemnă dedicată Regelui Mihai, arătând că acest moment este lăsat la decizia fiecărui parlamentar, fapt confirmat şi de liderul acestora, Mircea Toader, care a menţionat însă că el nu va participa.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu va fi prezentă, marţi, la discursul din Parlament al Regelui Mihai, fiind plecată în Georgia, iar şedinţa va fi prezidată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Nici premierul Emil Boc nu va fi prezent în plenul Camerelor reunite, programul de marţi incluzând participarea la ceremonii ocazionate de Ziua Armatei la Carei, precum şi la extinderea unei investiţii, tot la Carei.

Şi Patriarhul Daniel va absenta de la Parlament, invocând sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, şi şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care impun participarea sa. Prin urmare, şeful BOR va fi înlocuit de episcop-vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul, reprezentantul oficial al Patriarhiei Române în relaţia cu Parlamentul.

După ce fostul suveran îşi va rosti discursul în faţa parlamentarilor, va avea loc o ceremonie de dezvelire a unui bust al lui Carol I, donat de Regele Mihai, acesta urmând să fie amplasat pe holul principal al Palatului Parlamentului, între busturile lui Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu.

De asemenea, Regele Mihai va primi din partea Camerei Deputaţilor un tablou cu Palatul Parlamentului, va semna în cartea de onoare a Camerei şi îi va fi conferit Colanul Camerei Deputaţilor.

Discursul Regelui Mihai în Parlament este o secvenţă din ceremoniile organizate cu ocazia împlinirii de către acesta a vârstei de 90 de ani. Evenimentele programate de Casa Regală pentru "Jubileul 90" al Majestăţii Sale Regele Mihai cuprind dineuri oficiale la care sunt invitate personalităţi autohtone şi membri ai Caselor Regale din Europa şi Asia, precum şi evenimente culturale.

Regele Mihai a fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947.

(Material relizat de Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)