România, pe locul 50 în Press Freedom Index 2009

Comparativ cu anul trecut, România a coborât trei locuri în clasament, de pe 47 pe 50. În 2008, România era la egalitate cu Mauritius, Polonia şi Coreea de Sud.

În fruntea topului se regăsesc şi anul acesta statele din nordul Europei, prima poziţie fiind ocupată, la egalitate, de Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia şi Suedia. Pe locul al şaselea în top se află Estonia, urmată de Olanda şi Elveţia (la egalitate), Islanda şi Lituania.

"Libertatea presei trebuie apărată peste tot în lume, cu aceeaşi energie şi aceeaşi insistenţă", a declarat Jean-François Julliard, secretarul general al Reporters Sans Frontieres, la lansarea celui de-al optulea raport anual privind libertatea presei.

"Este îngrijorător să vedem cum democraţii europene precum cele din Franţa, Italia şi Slovacia au coborât tot mai mult în top, în fiecare an", a spus Julliard. "Europa ar trebui să dea un exemplu în ceea ce priveşte libertăţile civile. Cum poţi condamna încălcarea drepturilor omului dacă nu ai totul ireproşabil la tine acasă? Efectul Obama, care a permis Statelor Unite să recâştige 20 de locuri în cadrul indexului, nu este suficient să ne ofere asigurări", a spus el.

Statele Unite urcă 20 de locuri în clasament, de pe 40 pe 20, în doar un an de zile, în urma alegerii ca preşedinte a lui Barack Obama şi a faptului că acesta are o conduită diferită faţă de predecesorul său.

Reporters Sans Frontieres realizează indexul în fiecare an, pe baza unor chestionare completate de sute de jurnalişti şi experţi media din lume. Anul acesta, indexul reflectă încălcările libertăţii presei înregistrate în perioada 1 septembrie 2008 - 31 august 2009.

Astfel, potrivit indexului, Europa este de mult timp un exemplu în ceea ce priveşte respectarea libertăţii presei, însă numeroase state europene au înregistrat coborâri semnificative în indexul de anul acesta. Numai 15 din primele 20 de ţări din index sunt din Europa, faţă de 18 în 2008, şi 11 dintre ele sunt din Uniunea Europeană. Unele ţări europene au înregistrat un declin serios în ceea ce prioveşte respectarea libertăţii presei, reflectat printr-o coborâre în clasament, acesta fiind cazul Franţei (locul 43), Slovaciei (44) şi Italiei (49).

În ceea ce priveşte Bulgaria, declinul libertăţii presei în această ţară a fost continuu începând cu 2007, ea aflându-se în actualul index pe poziţia 68, cea mai joasă ocupată de un stat european.

Jurnaliştii continuă să fie supuşi ameninţărilor fizice în Italia şi Spania, dar şi în statele balcanice, în special în Croaţia, unde, de exemplu, proprietarul şi directorul de marketing al săptămânalului Nacional au fost ucişi într-un atac cu bombă, anul trecut.

O ameninţare serioasă pe termen lung o reprezintă noile legi, adoptate după septembrie 2008, care au compromis activitatea jurnaliştilor. Acesta este cazul Slovaciei, unde a fost adoptată o lege care a introdus conceptul de "drept automat de reacţie" şi i-a oferit ministrului Culturii o influenţă semnificativă asupra presei.

Impactul crimei organizate şi hărţuirea jurnaliştilor au afectat Bulgaria şi Italia, regresul ultimei explicându-se prin problemele lui Silvio Berlusconi cu presa, violenţele mafiote contra jurnaliştilor şi o lege care limitează strict capacitatea media de a publica transcrieri ale înregistrărilor convorbirilor telefonice.

Franţa a coborât şi ea în clasamentul libertăţii presei, ca urmare a anchetelor orientate împotriva jurnaliştilor, a reţinerii acestora şi a raidurilor efectuate asupra new media, precum şi din cauza amestecului în activităţile de presă al politicienilor, inclusiv al lui Nicolas Sarkozy.

În ceea ce priveşte statele cu cele mai represive regimuri din Europa, Uzbekistan şi Turkmenistan, acestea nu au evoluat semnificativ în clasamentul libertăţii presei, în condiţiile în care jurnaliştii sunt în continuare supuşi cenzurii, tratamentelor arbitrare şi violenţelor.

Rusia a coborât şi mai mult în clasament, înregistrând anul acesta o scădere de 12 locuri şi fiind devansată de Belarus. Motivul acestui regres rus în clasament este reprezentat de asasinarea Annei Politkovskaia, asasinatele comise în rândul jurnaliştilor şi militanţilor pentru drepturile omului care ajută la informarea populaţiei, precum şi atacurile fizice contra reprezentanţilor media. Acestora li se adaugă reintroducerea tot mai accentuată a cenzurii, apariţia de subiecte tabu şi eşecul de a-i prinde şi pedepsi pe cei responsabili pentru asasinate.

Turcia a înregistrat, la rândul ei, un regres în clasament, de 20 de locuri, de pe 102 în 2008, pe 122 în 2009. Poziţia ocupată de Turcia în indexul pe 2009 este o consecinţă a creşterii numărului de cazuri de cenzură din această ţară, în special de cenzură a media aparţinând minorităţilor, şi de eforturile autorităţilor guvernamentale, forţelor armate şi sistemului judiciar de a menţine controlul asupra materialelor de interes general.

În Iran, jurnaliştii au suferit mai mult decât oricând din cauza lui Mahmoud Ahmadinejad, realegerea intens disputată a acestuia aruncând ţara într-o criză importantă, fapt care a sporit paranoia regimului în ceea ce priveşte activitatea jurnaliştilor şi a bloggerilor. Chiar şi înainte de această criză, jurnaliştii din Iran erau supravegheaţi, supuşi la rele tratamente sau arestaţi ilegal, ei fiind de multe ori nevoiţi să fugă din ţară.

Iranul se află aproape de finalul clasamentului, ultimele locuri fiind ocupate de Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea.

(Material realizat de Cristina Blanaru, cristina.blanaru@mediafax.ro)