Românii nu candidează la conducerea Parlamentului European din motive de matematică, dar şi de influenţă

Alegerile pentru conducerea Parlamentului European în cadrul cărora se vor stabili viitorul preşedinte şi cei 14 vicepreşedinţi au loc săptămâna viitoare, la Strasbourg.

În prima jumătate a acestui ciclu electoral, a fost ales vicepreşedinte Laszlo Tokes. Acesta a transmis un comunicat prin care informa, la 8 decembrie, că a anunţat conducerea Partidului Popular European (PPE) că nu doreşte să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European şi în a doua parte a ciclului electoral. El spunea atunci că doreşte să se dedice etnicilor maghiari din România. Surse de la Bruxelles susţin că, de fapt, FIDESZ - formaţiunea care l-a recomandat pentru primul mandat de vicepreşedinte - nu i-ar mai acorda susţinere. FIDESZ îl va propune la funcţia de vicepreşedinte pe Laszlo Surjan, eurodeputat ungar.

La alegerile de săptămâna viitoare, niciun europarlamentar român nu va candida pentru funcţia de vicepreşedinte.

"Lunea viitoare vor fi alegeri pentru Biroul PE, adică preşedinte, vicepreşedinţi şi chestori. Noi (PDL - n.r.) nu avem un candidat pentru aceste posturi. Bineînţeles, grupul PPE are candidaţi, şapte candidaţi la funcţiile de vicepreşedinte", a declarat, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul democrat-liberal Marian Jean Marinescu.

El a reamintit că la alegerile din PPE, desfăşurate în decembrie, a fost reales vicepreşedinte al Grupului, însărcinat cu prezidarea grupului de lucru intern al PPE pentru buget şi politici structurale. "Postul de vicepreşedinte al grupului are o responsabilitate politică foarte mare şi în felul acesta delegaţia României şi-a asigurat o prezenţă în conducerea grupului şi până la urmă în decizia politică din Parlament suficient de puternică", a spus el.

Marinescu a explicat că motivul pentru care PDL nu are candidaţi la funcţia de vicepreşedinte este în primul rând acela că "politic, Biroul grupului are mai multă forţă decât Biroul Parlamentului, pentru că în grup se decid poziţiile politice ale votului". "În al doilea rând, există şi o distribuire în grup între delegaţiile naţionale ale poziţiilor. Şi noi având deja o poziţie foarte importantă socotită nu era recomandat să mai cerem încă o poziţie de vicepreşedinte al Parlamentului", a spus el.

Marinescu a adăugat că delegaţia PDL deţine "suficiente poziţii". "Avem vicepreşedinţi de comisii, la AGRI de exemplu. Suntem reprezentaţi. Avem un coordonator adjunct la dezvoltare regională. Noi ne-am fixat ţinte importante pentru România", a spus el.

Cătălin Ivan, liderul grupului PSD din PE, a declarat, la rândul său, pentru MEDIAFAX, că funcţiile din PE se împart în funcţie de mărimea grupurilor politice, iar în cadrul grupurilor politice în funcţie de mărimea delegaţiei. "Noi, ca delegaţie a PSD, avem 11 membri şi conform algoritmului un număr de puncte pentru cei 11. De aceste puncte putem să candidăm pentru diferite funcţii - în comisii, în grup sau la conducerea PE. Noi am ales să avem funcţii de vicepreşedinte în cât mai multe comisii importante şi o funcţie de vicepreşedinte în cadrul S&D. Nu avem mai multe puncte ca să putem candida la funcţia de vicepreşedinte al PE", a spus el.

Potrivit lui Ivan, Rovana Plumb va candida în interiorul grupului S&D pentru reconfirmarea în funcţia de vicepreşedinte al grupului S&D. "Se va ocupa de probleme de mediu şi probleme sociale. Avem dreptul la această funcţie. Nu este o candidatură cu emoţii", a previzat el.

Întrebat dacă nu este şi scandalul Adrian Severin un motiv pentru care PSD nu şi-a permis să candideze la funcţii mai înalte, Cătălin Ivan a spus: "În niciun caz. Este un subiect închis Adrian Severin. Nimeni nu mai discută de Adrian Severin în PE. Parcă nici n-a fost vreodată în grupul S&D. Noi mergem în continuare, ne facem treaba foarte bine şi suntem respectaţi pentru ceea ce facem", a spus el.

La rândul său, europarlamentarul liberal Adina Vălean a declarat, pentru MEDIAFAX, că motivul pentru care PNL nu are un candidat ca vicepreşedinte al Parlamentului European rezultă din matematică.

"Activitatea noastră în PE nu este definită în primul rând de aceea că suntem români, ci de familia politică de care aparţinem. În consecinţă, orice funcţie care se ocupă în PE este o funcţie care rezultă din poziţia pe care o ai în familia politică. Există acest sistem care alocă destul de riguros în funcţie de numărul de parlamentari poziţiile. Motivul pentru care PNL nu are un candidat ca vicepreşedinte al Parlamentului European rezultă din matematică, pentru că grupul ALDE este al treilea în PE. PNL în cadrul grupului ALDE este ca număr de parlamentari undeva în eşalonul trei", a spus ea.

Vălean a adăugat că, în pofida acestui fapt, eurodeputaţii PNL au fost activi. "De exemplu, în prima jumătate a mandatului, din cinci europarlamentari PNL, patru eram coordonatori în comisiile noastre de specialitate, ceea ce arată că am reuşit să ne depăşim poziţiile date de matematică", a explicat ea.

Potrivit unui algoritm mai vechi, funcţia de preşedinte al Parlamentului European este asigurată în fiecare ciclu electoral de principalele două grupuri politice, prin rotaţie. În actuala legislatură, Jerzy Buzek, din partea PPE, a asigurat în primii doi ani şi jumătate din cei cinci, funcţia de preşedinte. Conform înţelegerii, urmează ca cele două principale grupuri din PE - S&D şi PPE - să susţină la vot alegerea unui socialist. Propunerea S&D va fi cea a lui Martin Schultz, lider al grupului.

În ceea ce priveşte cele 14 posturi de vicepreşedinte, PPE va avea şapte mandate, S&D trei mandate, ALDE - două, Verzii - un mandat şi ECR - un mandat. Cel mai probabil, susţin surse europene, înţelegerile vor fi respectate, iar numărul de candidaţi propuşi va fi egal cu cel al posturilor disponibile.

Astfel, PPE va propune reînnoirea mandatului a trei eurodeputaţi, respectiv Alejo Vidal-Quadras (Spania), Rainer Weiland (Germania) şi Roberta Angelilli (Italia). FIDESZ, din familia politică a PPE, îl va propune la funcţia de vicepreşedinte pe Laszlo Surjan, eurodeputat maghiar. De asemenea, vor fi propuşi de PPE, din partea Greciei - Giorgios Papastamkos şi Jacek Protasiewicz din partea Poloniei.

La Grupul S&D, deoarece liderul Martin Schultz va fi desemnat pentru a candida la funcţia de preşedinte al PE, vor avea loc în interiorul grupului alegeri pentru un nou preşedinte. Candidaturile depuse până în prezent sunt cele ale lui Hannes Swoboda (Austria, vicepreşedinte al S&D), Catherine Trautman (Franţa) şi Steven Hughs (Marea Britanie - vicepreşedinte). Alegerile vor avea loc marţi, iar delegaţia română va decide în şedinţa de luni căruia dintre candidaţi îi va acorda toate voturile sale, cel mai probabil opţiunea urmând să fie Hannes Swoboda.

Din partea ALDE, vor candida pentru funcţia de vicepreşedinte Edward McMillan Scott, din partea delegaţiei Marii Britanii şi Alexander Alvarez, din partea delegaţiei Germaniei.

"Pentru alegeri, ALDE nu are ca grup un candidat la preşedinte (...), dar în cadrul acestui pachet la nivelul PE am avut în prima jumătate a mandatului Comisia temporară pentru criza economică, iar acum vom avea o comisie temporară pentru statul de drept şi corupţie. Avem o colegă din Marea Britanie (Diana Wallis - n.r.) care va candida ca independent pentru poziţia de preşedinte al PE. Suntem liberi să votăm conform înţelegerii sau pentru unul dintre candidaţii independenţi. Înţelegerile vor fi respectate, aşa că nu cred că va exista o problemă pentru domnul Schultz să fie ales preşedinte", a explicat Vălean.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)