FOCUS: Călătorii aflaţi în Gara de Nord au preferat să aştepte decât să-şi recupereze banii pe bilet

Câteva sute de persoane aşteptau în Gara de Nord, miercuri dimineaţa, să plece spre diferite colţuri ale ţării sau în străinătate, ori aşteptau pe cineva care trebuia să ajungă cu vreun tren după ora 7.00. Mulţi dintre ei erau resemnaţi şi stăteau în linişte, chiar dacă afară erau puţine grade peste zero, câţiva îmbarcându-se în trenul cu care urma să plece după 9.00 şi care era deja garat.

Puţini au fost cei care au ales să renunţe la călătoria cu trenul, să-şi ia banii înapoi pe bilet şi să aleagă ca alternativă microbuzul. În cele două ore de grevă, un singur călător a cerut banii pe bilet.

"Credeţi că la microbuze nu e acum aglomeraţie? Mai bine stau aici şi aştept şi o să ajung mai târziu acasă, asta e acum. Au şi oamenii aceştia dreptate să se revolte că au salarii mici şi lucrează în nişte condiţii mizere", spunea o femeie, care a fost nevoită să aştepte în gară aproape două ore.

Universitatea Craiova a pus deja în vânzare biletele pentru derby-ul cu FCSB

Războiul din Ucraina, ziua 1133. Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump / Zelenski și Starmer plănuiesc o întâlnire privind forța de menținere a păcii din Ucraina

Au fost însă şi oameni nemulţumiţi că a trebuit să aştepte, chiar dacă ştiau de grevă. "Ce vină am eu că nu au ei salariile pe care le vor, de ce trebuie să aştept eu acum în frig, cu ce am greşit eu?", se întreba un bărbat între două vârste, îmbrăcat în costum, cu diplomatul în mână.

O altă femeie care se învârtea dintr-un colţ într-altul al gării, cu manuşi în mâini şi un şal înfăşurat în jurul gâtului, era nervoasă că nu ştia nimic despre mama ei, de 75 de ani, care trebuia să ajungă cu un tren în Capitală, pentru a merge la medic. "Aceşti sindicalişti folosesc abuziv mijloacele de transport public, ne smulg o solidaritate în mod abuziv. Cei care plătim costurile acestei greve suntem noi, iar pe mine nu m-a întrebat nimeni dacă sunt de acord să stau să mă uit în gol la acest panou cu întârzieri de peste o sută de minute. Nu este nimeni la biroul de informaţii care să ne dea mai multe detalii", spunea femeia furioasă.

Pe de altă parte, o bătrânică din Alba, pe care fiul ei a adus-o în gară la ora 7.00, pentru că atunci a plecat la serviciu, aştepta liniştită, rezemată de un gard. "Eu nu sunt de aici, am venit în vizită. Într-un fel sunt de acord cu această grevă, pentru că salariile sunt mici, iar condiţiile de muncă nu prea bune. Şi, la urma urmei, să aştepţi două ore nu este chiar aşa de mult", afirma ea împăciuitoare, frecându-şi palmele pentru a se mai încălzi.

O altă femeie, trecută de vârsta a doua spunea că este dispusă să aştepte şi o zi întreagă, nu numai două ore. "E democraţie şi aceşti oameni numai aşa, prin grevă, îşi pot câştiga drepturile. Oare unul dintre miniştrii noşri ar putea trăi cu 1.000 de lei pe lună?", se întreabă femeia.

Un bărbat obişnuit cu trenurile, navetist, a ieşit pentru câteva minute din trenul Personal care urma să-l ducă acasă la Urziceni, pentru a fuma o ţigară. "Aştept de o oră, nu ne zice nimeni care este întârzierea. N-avem ce face acum, chiar dacă suntem, chiar dacă nu suntem de acord cu protestatarii, trebuie să aşteptăm", afirmă bărbatul trăgând, un ultim fum şi aruncând chiştocul pe peron, după care s-a urcat grăbit înapoi în tren.

Un grup de patru argentinieni tineri au aşteptat câteva ore trenul spre Salonic, nefiind însă prea revoltaţi, pentru că ajunseseră în Gara de Nord cu şase ore înainte de plecarea trenului, iar greva feroviarilor i-a făcut să mai aştepte încă o oră. Stăteau în sala de aşteptare, cu rucsacurile la picioare, vorbeau între ei şi se uitau din când în când la ceas. Spuneau că e "cât de cât civilizat în sala de aşteptare, pentru că e cald, iar afară e frig" şi că nu sunt "deranjaţi prea mult" de această întârziere.

Cu câteva zeci de minute înainte să plece trenul Personal spre Satu Mare, o domnişoară blondă cu cizme cu toc, se îndrepta grăbită spre el, târând după ea un bagaj pe roţi. "Nu prea sunt de acord cu greva, dar dacă salariile sunt mici, fiecare om are dreptul să-şi exprime părerea. Nu sunt foarte supărată, măcar să se rezolve ceva", spune domnişoara şi se îndreaptă spre primul vagon al Personalului, pregătită să facă peste 14 ore până acasă.

După ora 9.00, în Gara de Nord a început să vină din ce în ce mai multă lume, greva CFR-iştilor fiind anunţată cu câteva zile înainte, astfel că cetăţenii au aflat din timp şi au evitat orele de aşteptare în gară.

Liderii de sindicat şi-au cerut scuze călătorilor, motivând că nu au avut de ales, că guvernanţii nu vor să le majoreze salariile şi speră să-i sensibilizeze astfel.

Feroviarii au întrerupt, miercuri, activitatea pentru a două oară, în acest an, cerând o majorare a salariilor cu 18 procente, administraţia oferind doar zece la sută, de neacceptat, după cum spun sindicaliştii.

CFR-iştii au ajuns în iunie 2005 la grevă generală, atunci sindicaliştii oprind activitatea 23 de zile , timp de 4 ore pe zi, tot pentru majorări salariale. Însă după mai mult de trei săptămâni, feroviarii au renunţat la protest, greva fiind declarată ilegală de către instanţă, astfel că nu au primit ceea ce au cerut, nici după 23 de zile de grevă.

Ei cereau mărirea salariilor cu o medie de 10,7 la sută, acordarea a 20 de tichete de masă lunar şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Administraţia oferea o parte din tichetele de masă şi condiţii mai bune de muncă, dar nici un ban în plus la salariu, invocând faptul că societăţile feroviare se aflau pe lista de monitorizare la cererea FMI, dar şi situaţia financiară extrem de dificilă.

În primele 14 zile, greva feroviarilor a provocat societăţilor CFR Călători şi CFR Marfă pierderi însumate de aproximativ 300 de miliarde de lei vechi (zece milioane de dolari), potrivit reprezentanţilor celor două companii. CFR Călători a înregistrat pierderi de circa o sută de miliarde de lei vechi (şase miliarde de lei în fiecare zi lucrătoare şi zece miliarde lei în fiecare zi de week-end). CFR Marfă a consemnat pierderi de aproape 200 de miliarde de lei, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate pentru transportul îngrăşămintelor chimice, lemnului, produselor petroliere şi cimentului.

(Material realizat de Geanina Sandu, [email protected])