FOCUS: Alunecările de pământ de la Mateeşti au lăsat pe drumuri 12 oameni

Două familii dintre cele şapte ale căror case au fost acoperite de pământ nu au apucat să salveze nimic, celelalte şi-au salvat bunurile şi materialele de construcţie fiind ajutaţi să îşi demoleze casele. O familie locuieşte acum într-o sală de clasă a unei grădiniţe, alta stă într-o altă casă pe care o avea, iar restul pe la rude.

Prima locuinţă îngropată în pământ a fost cea a familiei Niţu, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Tot atunci a fost acoperită de pământ şi casa familiei Ilina. Membrii celor două familii nu au apucat să salveze mai nimic din case şi povestesc îngroziţi prin ce au trecut.

"Nu am haine, încălţăminte şi nici ciorapi în picioare. Nu mai am nimic. M-a ţinut Miliţia de mâini ca să nu intru în casă să i-au lucrurile că pică pereţii pe mine. Am vândut şi noi un viţel cu 600 de lei după care am alergat toată vara şi banii au intrat în pământ. Aveam şi câteva mâţe, dar şi pe ele le-a prins pământul. Am muncit toată viaţa ca să ajungem nenorociţi la anii ăştia", s-a plâns, marţi, Iconia Niţu, în vârstă de 85 de ani.

Războiul din Ucraina, ziua 1120. Trump și Zelenski au vorbit la telefon / Discuții de încetare a focului între SUA și Rusia programate pentru 23 martie la Jeddah / Zelenski: Ucraina trebuie să fie parte din orice negocieri – „Nu vreau să fim pe meniul lui Putin”

Războiul din Ucraina, ziua 1115. Incendiu de proporţii la rafinăria Tuapse din Rusia după un atac atribuit Ucrainei / Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk

Soţul ei, Aurelian Niţu, de 81 de ani, povesteşte că sâmbătă noaptea, când s-a întâmplat nenorocirea, într-o oră, sterilul a fost la colţul casei.

"Nu am apucat să luăm nimic. Am văzut cum s-a urcat pământul în vârful casei. Am plecat fără să salvăm nimic. Sub pământ au rămas două clăile de fân, 400 de snopi de coceni, pătulul cu porumbi, lemnele şi casa. Totul s-a terminat foarte repede. Totul a rămas acolo acoperit de steril", a povestit, marţi, Aurelian Niţu.

Cei doi bătrâni au fost mutaţi în casa fiicei lor, în care nu stătea nimeni. Au reuşit să îşi salveze decât animalele, vacile, porcii şi găinile, dar se plâng că o să le moară de foame, pentru că nu au cu ce să le hrănească, cerealele şi nutreţul fiind acoperite de steril.

Şi familia Ilina a plecat din casă fără să salveze mai nimic. Gheorghe Ilina, de 39 de ani, şi mama lui, Floarea Ilina, de 77 de ani, au apucat să ia din casă doar uşile, ferestrele şi câteva lucruri până a venit sterilul peste locuinţa lor.

"La început s-au auzit nişte zgomote în pământ, trosnea ceva. Când m-am uitat afară am văzut că vine sterilul peste noi. Am apucat să iau câteva acte, să salvez câinele, un porc şi câteva păsări pe care le aveam. Am dus animalele la un vecin", spune Gheorghe Ilina. Pentru că nu aveau unde să se ducă, primarul comunei, Nicolae Stănişor, le-a pus la dispoziţie o sală de clasă de la grădiniţa din satul Turceşti.

" Am fost în zona în care e alunecarea la două zile după ce s-a întâmplat nenorocirea. Nu se mai cunoaşte că zona a fost locuită. Am avut plantaţie de pruni, salcâmi, gard din ciment, dar nu mai e nimic. bine că ne-a băgat primarul aici, că nu avem unde merge", a precizat, marţi, Gheorghe Ilina.

O altă femeie care şi-a pierdut locuinţa este Elena Gârlă, în vârstă de 60 de ani. Casa ei a fost distrusă de alunecările de teren duminică, iar acum femeia locuieşte la o rudă. A apucat să salveze bunurile din casă şi materialele de construcţie rezultate în urma demolării casei.

"Toată munca mea de o viaţă a fost distrusă. Am muncit ca să am ce lăsa fetelor şi nu mai am nimic. Am avut două fânării care au intrat în pământ. Am salvat vacile, dar nu am ce să le dau să mănânce. Le duc la miniera să le hrănească ei. Am alergat toată viaţa ca să îmi astupe pământul casa", a povestit cu lacrimi în ochi Elena Gârlă.

Sterilul a distrus, luni, în zonă şi o casă bătrânească care îi aparţinea lui Ion Gârlă, dar în ea nu locuia nimeni. Tot, luni, a fost afectată de alunecarea de teren şi casa lui Gheorghe Gârlă, pe autorităţile vâlcene l-au mutat la nişte rude. Marţi, în zonă, au fost evacuate, alte două familii, Ioana Gârlă şi Constantin Manole, acestea fiind adăpostite tot pe la rude.

"Nu mai e nimic s-a terminat tot. Ne ducem să ne spânzurăm. Am dus animalele şi lucrurile la Milostea, la o nepoată. Tot acolo mă duc şi eu şi soţul. Miniera să îmi facă o casă că din pensia mea de 300 de lei nu am cum să ridic o locuinţă, la 73 de ani. Vai de capul meu cum veni pământul ăsta peste noi", a spus, marţi, Ioana Gârlă, în timp ce îşi aduna lucrurile rămase în gospodărie.

Peste drum de casa Ioanei Gârlă era marţi evacuată şi familia Constantin Manole. În timp ce pompierii şi localnicii demontau ferestrele, uşile casei, Maria Luiza Manole plângea nemişcată în faţa locuinţei.

"Suntem distruşi. Am băgat foarte mulţi bani în casa asta şi nu ne aşteptam la aşa ceva. Avem două împrumuturi făcute la bănci pentru casa asta. Suntem datori 20.000 de lei. Aveam termopane, baie, apă curentă şi centrală pe lemne. S-a dus tot. Aveam toate electrocasnicele luate în rate. Împreună cu soţul şi băiatul de 11 ani ne mutăm la fratele meu. Nu avem unde în altă parte", a spus Maria Luiza Manole.

Marţi seară, alunecarea de teren avansa mai lent comparativ cu zilele trecute, înaintând cu aproximativ 50 de centimetri pe oră.

"Sterilul a ajuns la 20 de metri distanţă de casele familiilor Ioana Gârlă şi Constantin Manole. Alunecarea de teren avansează lent şi în zona caselor, dar şi spre albia râului Tărâia şi, deocamdată, nu vom mai evacua nici o casă", a declarat, marţi seara, primarul comunei Mateeşti, Nicolae Srănişor.

Halda de steril Panga Nord care a afectat casele oamenilor a fost realizată şi administrată în urma exploatărilor de cărbune de Compania Naţională a Lignitului Oltenia S.A. Halda de steril Panga Nord a fost realizată în perioada 1985 – 2002 în baza unui proiect executat de ICSITPML Craiova şi avizat de către toate organele competente în domeniu. În anul 2002, după finalizarea lucrărilor de refacere şi ecologizarea suprafeţei terenului, acesta a fost predată comunităţii locale de către Compania Naţională a Lignitului Oltenia S.A. cu avizul tuturor organismelor implicate în aceste proceduri. Primele alunecări de teren au apărut la halda de steril în 2005, dar terenul s-a stabilizat ulterior.

( Material realizat de Departamentul Corespondenţi, [email protected])