Şcoala Internaţională Cluj-Napoca, locul unde nu sună soneria în pauze, iar elevii nu chiulesc

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Oana Badea spunea, în urmă cu o săptămână, că învăţământul particular din ţară poate fi un exemplu de urmat pentru cel de stat, elemente de construcţie a sistemului de la Şcoala Internaţională Cluj-Napoca urmând să fie preluate într-un proiect pilot în unităţi de învăţământ de stat.

La Şcoala Internaţională Cluj-Napoca, cei 230 de elevi, români, dar şi străini din 25 de ţări, învaţă în limba engleză şi te salută în această limbă când treci pe lângă ei în pauză. Pereţii sunt tapetaţi cu panouri colorate, fie cu informaţii unde engleza este omniprezentă, fie cu diplomele obţinute şi cu fotografii ale "profesorului lunii".

Instituţia a fost înfiinţată în anul 2000, având patru clase primare, iar în 2005 i s-au adăugat alte patru clase de gimnaziu. Trei ani ani mai târziu au apărut şi clasele IX-XII de liceu, prima promoţie urmând să termine anul viitor.

Fondatorul instituţiei, Simona Baciu, spune că Şcoala Internaţională a apărut "dintr-o nevoie", la momentul la care la Cluj a început investiţia companiei americane Bechtel şi nu exista o şcoală pentru copiii reprezentanţilor acestei companii.

"Împreună cu fostul consul american de la Cluj Michael Mates şi cu soţia sa am pus bazele unui program care să ofere posibilitatea copiilor străini de a învăţa în şcoala noastră. A fost o inovaţie care a funcţionat şi aşa am deschis prima şcoală internaţională cu copii americani, iar părinţii lor mi-au dat o lecţie importantă, şi anume că şcoala este a copiilor şi a părinţilor. Părinţii s-au implicat în şcoală sută la sută. În loc să stea şi să arate cu degetul că un lucru nu funcţionează, că nu merge, au venit cu soluţii şi ne-au ajutat, au venit lângă noi ca nişte parteneri. Rolul unui părinte nu este al unui comentator de pe stradă, ci trebuie să fie implicat din interior. Iniţial, am avut 12 elevi în clasa întâi, din care trei americani", spune Simona Baciu.

Ea a predat, la începutul anilor '90, la Liceul "Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca, unde a fost profesor de creaţie vestimentară la clasele a XI-a şi a XII-a.

S-a lansat în învăţământul particular în 1993, când, în apartamentul său, mai exact în camera copiilor ei, a înfiinţat o grădiniţă particulară, după ce a descoperit o altă faţă a educaţiei în SUA.

"Noi eram preocupaţi de cât mai multă matematică, română, copiii să înveţe şi să acumuleze cât mai multe cunoştinţe, pe când americanii se gândeau cine este acel copil care învaţă, care e relaţia lui cu el însuşi sau cu profesorul, cum comunică, ce factor îl influenţează şi cum reuşeşte să atingă performanţe când este adult. Erau întrebări pe care nu şi le punea atunci nimeni la noi. În 1993 am deschis o grădiniţă care îşi dorea altceva în apartamentul în care locuiam, în camera copiilor mei. Au fost 12 copii iniţial. Am început un program în care urmăream copiii să fie fericiţi, să vină cu bucurie, să se descopere pe ei, aveam ore în care stăteam pur şi simplu şi îi ascultam şi îi lăsam să spună ce voiau", povesteşte fondatorul Şcolii Internaţionale Cluj-Napoca.

Şansa ei cea mai mare a fost în 1996, când a primit o bursă şi a plecat să studieze sistemul de învăţământ din SUA.

După ce a înfiinţat Şcoala Internaţională, care funcţiona în continuarea grădiniţei, Simona Baciu a pus la punct, treptat, un sistem de educaţie inovator, care a ajuns să fie apreciat de Ministerul Educaţiei şi dat ca exemplu de bune practici.

"Am dezvoltat unul dintre programele noastre de schimbare, cel de citit. A fost o revoluţie şi am introdus programele de citit care funcţionează şi acum - D.E.A.R., adică «Drop everything and read», lasă totul şi citeşte. Toată şcoala citeşte un sfert de oră în fiecare zi. Astăzi, nu există niciun copil care să nu aibă o carte cu el, nu există copil din clasa întâi până la a XII-a care să nu citească în mod curent şi lectura a ajuns să fie parte din viaţa lor. În orice clasă sunt elevi care îşi aduc cărţi de acasă", spune Simona Baciu.

O altă lecţie învăţată a fost că în România persistă ideea de a se face la şcoală cât mai multe materii, care sunt bifate, dar care nu sunt întotdeauna ceea ce au nevoie copiii pentru a forma o deprindere de viaţă. De asemenea, a învăţat că educaţia este mult mai importantă în a forma caractere şi în a-i motiva pe copii să se cunoască şi să se simtă bine învăţând.

Astfel, elevii sunt pregătiţi din clasa întâi pentru ceea ce înseamnă viaţă de adult, totul în joacă.

Cum se desfăşoară această pregătire "pentru viaţă" a celor mici? Foarte simplu.

"Am învăţat din curriculum-ul britanic Cambridge, pe care îl folosim, cum să facem ca aceşti copii să se simtă bine în şcoală, să fie motivaţi, să funcţioneze la capacitatea lor maximă. Ce am făcut? Am creat o comunitate şcolară, întreaga şcoală aparţine tuturor şi este în mâinile lor responsabile. Am creat sisteme exact ca şi în fiecare organizaţie, copiii fiind prefecţi, monitori. Exact cum sunt aşezaţi profesorii pe treptele ierarhice, aşa sunt şi elevii. Un lucru bun pentru profesorii care vin în şcoala noastră este că văd perspectiva, pot avansa cu diverse funcţii pe scara ierarhică, să aparţină diverselor grupuri profesionale. Şi exact acest lucru l-am transferat la copii. Când vine prima dată la noi în şcoală, un copil este elev, dar el poate creşte pe scara lui ierarhică în monitor, subprefect, prefect, poate creşte ca şi responsabilităţi în funcţie de note şi de implicare în activităţi şi este ales, democratic, de către colegi. Un elev trebuie să depună o aplicaţie prin care justifică modul în care este pregătit să facă faţă funcţiei respective; e ca şi cum ar avea un CV, îl pregătim pentru viaţă şi pentru viitoarea carieră", afirmă Baciu.

Şcoala Internaţională Cluj-Napoca are, în prezent, 230 de elevi şi 170 de copii la grădiniţa "Happy Kids", din care 70 sunt străini şi provin din 25 de ţări, din UE, dar şi din Australia, Argentina, Noua Zeelandă, ai căror părinţi lucrează la firme din Cluj.

În clase de câte 20, elevii străini învaţă împreună cu cei români, şcoala fiind singura din afara Bucureştiului care oferă două linii de studiu, având la bază curriculum-ul Cambridge, amândouă acreditate.

Elevii de la liceu învaţă după curriculum-ul Cambridge şi au cursuri exclusiv în limba engleză Ei studiază doar opt materii în clasele a IX-a şi a X-a şi cinci materii în clasele a XI-a şi a XII-a. În liceu, elevii devin specializaţi şi îşi aleg domeniul spre care vor să se îndrepte în viitor, în învăţământul universitar.

Prima promoţie de liceu va fi în anul 2012, iar absolvenţii clasei a XII-a nu vor mai da Bacalaureatul ca toţi elevii din sistemul de stat, ci vor susţine un examen, la final obţinând diploma "A Levels", care este echivalentul unui Bacalaureat internaţional, după modelul britanic Cambridge, care îi ajută să se înscrie la universităţi din străinătate.

"Ceea ce este interesant este modul în care copiii percep acest examen deosebit de serios. Profesorii fac pregătire suplimentară, voluntar, sâmbăta, iar elevii vin voluntar în şcoală şi se trec pe liste. Este o minune să îi dai copilului posibilitatea să aleagă. Obiectivul nostru nu este ca un elev să ia acest examen, ci să îl ia cu calificativul maxim, A. Asta e diferenţa. Elevii îşi stabilesc cu profesorii o ţintă. Elevul spune că poate să ia la matematică B plus, iar profesorul îi spune că mai trebuie să lucreze de la B plus până la A. Şi nu îl lasă până când acel elev nu e pregătit să meargă la examen să ia A. E un sistem extrem de competitiv şi îi învaţă pe elevi să îşi atingă potenţialul maxim. În fiecare lecţie, copilul trebuie să vorbească, să citească şi să scrie", explică fondatorul instituţiei.

Şcoala Internaţională Cluj-Napoca nu îşi propune să scoată genii din elevii înscrişi, ci ca fiecare să îşi atingă potenţialul maxim.

"Elevii care vin la noi nu sunt toţi la acelaşi nivel şi nu suntem magicieni să îi aducem pe toţi la acelaşi nivel. Ce reuşim în schimb este ca unui părinte care are un copil la noi să îi putem promite că acesta va ajunge de la nota 7 la 8,50. Nu îl putem face geniu, dar îl putem ajuta să aibă încredere în el, să descopere noi talente, să devină motivat şi să îşi atingă potenţialul maxim în fiecare oră. Avem un băieţel de clasa a III care s-a descoperit că funcţionează pentru clasa a IV-a şi a fost avansat un an. Mai avem un copil de clasa a IV-a, al cărui minte pentru matematică este de clasa a VI-a, iar la orele de matematică el merge cu clasele mai mari. Accentul care trebuie schimbat este că elevii nu sunt în competiţie cu nimeni, ci cu ei înşişi", mai spune Simona Baciu.

În cadrul noului sistem educaţional inovativ al şcolii, sunt incluse o serie de măsuri care au rolul de a facilita învăţarea.

"Nu se sună în şcoală de ieşire în pauză, pentru că sunatul este un stres. Elevul este concentrat la ore şi brusc aude soneria, ceea ce este un factor de stres. Şi atunci am pus responsabilitatea ieşirii în pauze în mâinile profesorilor şi elevilor şi le-am montat ceasuri în clase, iar când s-a terminat lecţia, copiii ies în linişte din sală. Am schimbat pauzele şi am pus pe primul loc siguranţa elevilor în şcoală şi i-am făcut pe profesori mult mai responsabili. Fiecare profesor răspunde în pauze de un punct din şcoală sau din curtea şcolii. Pauzele de 10 minute sunt pauze care mănâncă timpul, pentru că abia apuci să ieşi în curte că şi trebuie să urci în clasă şi efectiv nu mai ai ce să faci în acel interval. La noi, avem pauze şi de 5 minute. Asta înseamnă că între primele două ore elevii doar merg la baie sau să îşi ia un caiet din dulap. E spre binele copilului, iar profesorii şi-au schimbat modul de a preda. Noi le-am spus şi părinţilor că nici ei nu îşi iau pauze de 10 minute la serviciu după fiecare oră. Trebuie să gândim pentru perioada când elevii vor fi adulţi", afirmă Simona Baciu.

Programul şcolii începe la ora 8.15 pentru toţi elevii, de la clasa a I-a până la liceu, au o pauză mare, de 50 de minute, în jurul orei 13.00, în care iau prânzul şi ies afară, şi se termină la 15.00 - 15.30.

Un alt element de apropiere între elevi, dar şi între elevi şi profesori, îl constituie introducerea sistemului de "case" în care sunt organizaţi, după model britanic.

"Sunt trei case, trei echipe în cadrul şcolii - Red bears (urşii roşii - n.r.), Yellow eagles (vulturii aurii - n.r.) şi Blue wolves (lupii albaştri - n.r). Sunt folosite culorile tricolorului naţional şi animalele specifice ţării. Toţi elevii şi toţi profesorii sunt incluşi în ordine alfabetică în aceste case, iar datoria lor este de a aduna puncte pentru ele. Punctele pot fi obţinute prin rezultate bune la învăţătură sau prin fapte bune, cum ar fi, de exemplu, acţiuni de adunare de rechizite pentru copiii nevoiaşi. Dacă nu îşi fac tema, pierd puncte. Sunt jocuri sportive de echipe, iar elevul din clasa a I-a îl ştie pe nume pe colegul său din clasa a X-a şi invers, din casa din care ambii fac parte", spune Baciu.

În Şcoala Internaţională are loc în fiecare vineri şi aşa-numita "assembly", adunarea generală a tuturor elevilor şi a profesorilor care durează câte o jumătate de oră şi în care se discută câte o temă dată. De asemenea, în cadrul unităţii există şi politica "anti-bullying", care interzice unui copil să îşi bată joc de altul sau să râdă de el.

Şcoala are 68 de profesori, plătiţi mai bine decât în învăţământul de stat şi care în momentul când vor să fie angajaţi au obligaţia să prezinte un proiect personal, cu ţinte clare de îndeplinit pe durata anului şcolar. De două ori pe an au loc evaluări în care se analizează cum au performat aceşti profesori.

Întrebată ce ar putea prelua o şcoală de stat de la şcoala pe care o conduce, Simona Baciu este fermă: managementul.

"Ce am învăţat este că schimbarea trebuie să pornească de la partea de management. O şcoală bine condusă funcţionează. Fiecare şcoală trebuie să aibă curajul să spună care este cea mai mare problemă de management, care este lucrul care nu funcţionează şi ce soluţii se găsesc. Vom analiza săptămâna viitoare care dintre punctele de succes din managementul nostru ar putea fi transferate într-un sistem tradiţional. Nimic nu este imposibil în România, pentru că nu lucrăm cu oameni de pe altă planetă. Sunt mai multe lucruri care ar putea fi preluate şi adaptate la fiecare şcoală de stat. În primul rând este important pentru fiecare şcoală să îşi găsească identitatea. Ar trebui ca profesorii să simtă că aparţin unei comunităţi şi atunci intervine şi implicarea lor", consideră Baciu.

Ea crede că, în plus, elevilor din învăţământul tradiţional de stat trebuie să li se ofere şi "un mediu disciplinat şi sigur, cu reguli care se respectă".

Taxele lunare de şcolarizare sunt cuprinse între 1.049 de lei pentru învăţământul primar şi 1.699 de lei pentru cel liceal. Înscrierile pentru anul şcolar viitor au început deja în luna octombrie a acestui an, fiind deschise liste de aşteptare pentru mai multe clase.

În faţa unui panou, un elev mai mărişor citeşte "mantrele", scrise în engleză, de fapt trei motto-uri ale şcolii, profesorilor şi elevilor, în ordine unul sub altul, pentru a nu uita de ce învaţă la Şcoala Internaţională Cluj-Napoca: "Cea mai bună educaţie asigură cel mai bun viitor", "Fiecare elev trebuie să fie motivat, stimulat şi implicat, fiecare elev este diferit şi învaţă diferit, fiecare elev trebuie să îşi valorifice potenţialul maxim", "În fiecare lecţie voi avea mintea deschisă şi iscoditoare, am să fiu atent, astfel încât să pot învăţa cât mai eficient, valorificându-mi la maxim potenţialul".

(Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro).