Sectorul bancar românesc a trecut în anul 2008 de la o extremă la alta

Creditarea a înregistrat în ultimii ani un ritm susţinut de creştere, în contextul în care băncile s-au luptat pentru majorarea cotei de piaţă, şi au mizat puternic pe expansiunea operaţiunilor, care a constat printre altele şi în extinderea reţelelor teritoriale cu aproximativ 1.000 de unităţi anual.

Băncile s-au bucurat în ultimii ani şi în prima parte din 2008 de un exces de lichiditate şi practica dobânzi foarte avantajoase la credite, punând un accent mai redus pe atragerea de depozite. Banca Naţională a României (BNR) a atras aproape zilnic lichidităţi de pe piaţă interbancară în primele şapte luni din 2008, la un moment dat atrăgând atenţia că ar putea fi nevoie de două operaţiuni de sterilizare pe zi, pentru atragerea excesului de lichiditate.

De exemplu, majorarea înregistrată de creditul neguvernamental în 2007, respectiv de 60,4%, a fost cu mult mai mare decât ritmul de creştere al depozitelor, de 33,9%.

Mai mult, băncile au acordat în 2007 credite noi la dobânzi medii de peste 11,5% pentru euro şi 7,5% pentru lei, şi au atras depozite la rate de 6,7% la lei şi peste 3,6% la euro. Dobânzile practicate de bănci avantajau societăţile nefinanciare, atât pentru depozite, cât şi pentru credite.

Această situaţie s-a schimbat după jumătatea anului 2008, întrucât băncile-mamă au început să se confrunte cu problemele generate de criza financiară internaţională şi au redus treptat finanţările pentru subsidare. Din cele 40 de instituţii de credit autorizate să funcţioneze în România, 35 au capital majoritar străin şi au avut în ultimii ani avantajul sprijinului oferit de grupuri financiar internaţionale.

În plus, situaţia de pe piaţa monetară locală a devenit tensionată începând din luna august, în contextul extinderii problemelor din SUA la nivelul economiei mondiale. Creditul a devenit mai greu accesibil şi la costuri mai ridicate, mai multe bănci fiind nevoite să apeleze la facilitatea de împrumut a BNR şi la orientarea strategiei spre atragerea de depozite de pe plan local.

Băncile din România au mizat pe creditare până în pragul manifestării crizei internaţionale pe piaţa locală, deşi banca centrală a îndemnat la prudenţă în privinţa avansului împrumuturilor, pentru ca ulterior să îşi schimbe strategia, aproape blocând finanţările şi orientându-se spre atragerea de resurse, din cauza deficitului de lichidităţi.

Tendinţa de creştere puternică a creditării s-a menţinut în prima parte din 2008. Avansul creditului neguvernamental, raportat la luna similară din 2007, s-a menţinut peste 60% în lunile ianuarie-iunie, comparativ cu creşteri de peste 35% înregistrate pe segmentul depozitelor.

În a doua parte a anului, atât creditarea, cât şi ritmul de constituire a depozitelor au început să încetinească, pe fondul problemelor internaţionale, care au dus la majorarea costurilor finanţării.

Pe segmentul de creditare, avansul s-a redus până la 50,5% în septembrie, la 44,8% în octombrie şi la 38,3% în noiembrie. Concomitent, creşterea pe zona depozitelor s-a diminuat la aproximativ 30% în august şi septembrie, pentru ca ulterior să coboare la 25,2% în octombrie şi la 19,8% în noiembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, observa încă din luna aprilie că băncile şi-au modificat comportamentul faţă de anii precedenţi şi au crescut dobânzile la depozite mai repede decât la credite, după deciziile de majorare ale ratei de politică monetară, menţionând că acest comportament reprezintă şi un efect al diminuării resurselor ieftine şi uşor accesibile din străinătate.

Băncile au început să majoreze dobânzile la depozite, care au ajuns în octombrie la un nivel mediu de până la 12,23% pentru depozitele în lei şi de circa 5% pentru cele în euro. Pe segmentul de creditare, dobânzile medii au ajuns la 15% - 19,69% pentru lei şi la 7,67 - 8,66% pentru euro.

Pe finalul anului, băncile au anunţat dobânzi la plasamente de până la 15% pentru lei şi de maxim 7,25% pentru euro, în contextul în care au nevoie de lichidităţi, care au devenit mai ieftine pe piaţa locală decât pe plan internaţional.

Încetinirea creditării în ultima parte a anului a fost determinată în parte de incertitudinile existente pe plan local şi internaţional, care au condus la limitarea finanţărilor de care dispuneau băncile, dar şi de implementarea unui nou regulament al BNR privind acordarea de împrumuturi persoanelor fizice.

Potrivit noului regulament de creditare, aprobat de BNR la finele lunii august, băncile calculează gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, rata maximă pe care o persoană se poate angaja să o plătească lunar băncii nu va fi modificată până la scadenţă, iar gradul de îndatorare se calculează diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă.

BNR a introdus noi reglementări mai dure şi pentru piaţa monetară, după ce incertitudinile şi neîncrederea din luna octombrie au condus practic la blocarea acesteia prin majorarea dobânzilor chiar şi peste 50% pe an.

Piaţa interbancară românească a trecut de la exces de lichiditate la criză de lichiditate în luna octombrie.

Astfel, dacă în primele şapte luni banca centrală atrăgea aproape zilnic lichidităţi de pe piaţă, iar băncile apelau la facilitătea de realizare de depozite într-o măsură mult mai mare decât la cea de creditare, Lombard, situaţia s-a schimbat în mod semnificativ din august, în contextul răspândirii problemelor din SUA la nivelul economiei mondiale. Băncile au fost nevoite în august să apeleze în mod semnificativ la facilitatea de creditare a BNR, împrumutând 1,05 miliarde lei.

Situaţia de pe piaţa monetară din luna septembrie a reprezentat doar calmul dinaintea furtunii, întrucât tensiunile s-au aplificat semnificativ în octombrie, iar băncile au ajuns să nu mai acorde împrumuturi instituţiilor concurente. Practic, piaţa interbancară a fost aproape blocată, iar dobânzile au urcat peste 50% pe an, comparativ cu un nivel mediu de 7,79% înregistrat în luna ianuarie.

Prin urmare, băncile din România au fost forţate să se orienteze spre facilitatea de creditare pusă la dispoziţie de BNR, împrumutând o sumă record de 48,99 miliarde lei.

În noiembrie, tensiunile de pe piaţa monetară s-au mai calmat, dar s-au menţinut la niveluri ridicate, astfel că instituţiile de credit au împrumutat încă 27,68 miliarde lei de la BNR, realizând în schimb şi depozite de 6,33 miliarde lei, aproape triplu comparativ cu valoarea din octombrie.

În acest moment cuvântul de ordine este "incertitudinea", care va domina şi anul viitor, majoritatea băncilor anunţând că îşi vor adapta strategiile în funcţie de evoluţia mediului economic dificil.

(Material realizat de Alexandra Chelu, alexandra.chelu@mediafax.ro)