Senatul, fabrică de legi adoptate tacit în ultimele luni, sute de proiecte trecând fără vot

Pentru a oferi coerenţă şi ritm procesului legislativ, în Constituţia adoptată în anul 2003, s-au introdus reglementări potrivit cărora prima Cameră sesizată are la dispoziţie un timp limitat de dezbatere şi votare a proiectelor sau iniţiativelor, de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

Potrivit Regulamentului Senatului, în situaţia ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, termenul este de 30 zile.

Scopul acestor reglementări a fost evitarea unor situaţii de blocaj în legătură cu actele aflate în legiferare. Adoptarea tacită este instrumentul care garantează că, indiferent de existenţa unui eventual blocaj politic sau de altă natură, legile ajung într-un termen previzibil la Camera decizională.

Deşi prevederea privind adoptarea tacită vizează, de fapt, situaţii excepţionale, fenomenul a devenit unul curent la Senat. În ultima perioadă sute de legi au fost adoptate tacit, adică fără a beneficia de dezbateri care să ducă la eliminarea deficienţelor, de amendamente care să îmbunătăţească prevederile legislative şi de votul care să certifice voinţa politică a unei majorităţi.

Un număr record de proiecte de lege şi iniţiative legislative au trecut de Senat prin adoptare tacită în ultimele sesiuni parlamentare, motivul fiind disensiunile dintre putere şi opoziţie privind numirea unor reprezentanţi în autorităţi ale statului subordonate acestei Camere legislative, oportunitatea adoptării unor propuneri de acte normative şi recenta schimbare a fostului preşedinte al Senatului Mircea Geoană.

Discuţiile interminable şi desele pauze "pentru consultări", cerute fie de opoziţie, fie de putere, au făcut ca multe dintre iniţiativele aflate pe masa de lucru a senatorilor să fie transmise, fără a fi discutate şi votate, la Camera Deputaţilor, for decizional. Este cazul atât al unor proiecte ce conţin prevederi de-a dreptul hilare, cât şi al unora cu impact important economic sau social, cum este cazul Legii asistenţei sociale, adoptată tacit din cauza blocajului politic din Senat.

Un record în ceea ce priveşte iniţiativele adoptate tacit de Senat a fost înregistrat, marţi, când noul preşedinte al acestei Camere, Vasile Blaga, şi-a început mandatul anunţând că 59 de proiecte sunt considerate adoptate de Senat, fiind transmise la Camera Deputaţilor în forma iniţiatorilor.

Printre aceste iniţiative legislative se află şi aceea care prevede castrarea chimică a pedofililor condamnaţi pentru circumstanţe agravante de abuz sexual, pentru a se preveni, astfel, recidiva. Tot tacit, Senatul a aprobat, marţi, o propunere legislativă care prevede declararea zilei de 10 mai, Ziua Independenţei, ca zi de sărbătoare naţională.

De asemenea, Ziua mondială a sănătăţii ar urma să devină zi de doliu naţional, conform unei iniţiative adoptate tot tacit.

Un alt proiect care a fost considerat adoptat fără a fi votat de senatori este abrogarea Legii 3 din 28 martie 1974, cea privind presa din Republica Socialistă România, act normativ care are prevederi încă în vigoare, deşi majoritatea au fost declarate neconstituţionale.

Şi proiectul care prevede că petrecerile private care presupun depăşirea limitelor de zgomot admise după ora 22.00 se pot face numai cu acordul scris al vecinilor a fost adoptat tacit de Senat.

De asemenea, Blaga a anunţat adoptarea unei iniţiative care prevede ca Ziua Sfântului Andrei - 30 noiembrie - să fie declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. Semnatarii proiectului arătau, în expunerea de motive, că declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală ar fi un act firesc de celebrare a celui care, în calitate de apostol, care a format în Dobrogea primele comunităţi creştine şi a fost considerat de Biserica Ortodoxă Română "patronul spiritual al românilor".

În luna noiembrie au mai trecut tacit de Senat proiecte de lege privind modificări sau completări legate de actele de stare civilă, activitatea de îmbunătăţiri funciare, intrarea în vigoare a Codului Civil.

Şi în luna octombrie Senatul a adoptat tacit câteva zeci de acte normative, pe fondul blocajului înregistrat la Senat în legătură cu Legea asistenţei sociale. Printre actele adoptate tacit s-au aflat OUG 71/2011, referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar. De asemenea, pe lista iniţiativelor care au trecut de această Cameră în varianta iniţiatorilor mai figurează cele privind desfăşurarea activităţii de picnic, reorganizarea terenurilor agricole prin comasare, contractarea serviciilor de consultanţă şi reprezentare juridică de către autorităţile publice centrale, companii şi societăţi naţionale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome.

Tot tacit au trecut de Senat şi completarea Legii 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României şi propunerea legislativă pentru modificarea Legii 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

De asemenea, Senatul a aprobat, tacit, trei iniţiative legislative care propun modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Adoptarea tacită, care ar trebui să survină unei situaţii excepţionale, a devenit, prin urmare, metoda obişnuită de trecere a legilor prin Senat. De fapt, plenul este cel care, ocupat cu dispute politice şi lupte pentru posturi, a abdicat de la funcţia sa de legiferare. În plus, activitatea comisiilor acestui for legislativ este ignorată, pentru că toate aceste proiecte au fost dezbătute în comisii, care au întocmit şi rapoarte. Iar rapoartele sunt în aproape toate cazurile de respingere. Aceiaşi senatori care la şedinţele din plen nu mai ajung decât în rare cazuri să-şi arunce privirea asupra ordinii de zi încărcată de proiecte legislative în prag de adoptare tacită sunt cei care în comisii dezbat legile, propun amedamente şi întocmesc rapoarte. Mai precis spus, senatorii îşi fură singuri căciula.

(Material realizat de Cristian Fierbinţeanu şi Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro, fierbinteanu@mediafax.ro)