Sezonul Nobel debutează luni, cu decernarea premiului pentru medicină

Potrivit AFP, luni, la ora locală 11.30 (09.30 GMT), comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm va anunţa laureatul premiului Nobel pentru medicină, care îi va succeda britanicului Robert Edwards, "părintele" fertilizării in vitro.

Premiile pentru fizică şi chimie vor fi decernate marţi, respectiv miercuri, iar cel pentru literatură, joi (data nu a fost confirmată). Premiul pentru pace va fi decernat vineri, la Oslo, iar cel pentru economie, pe 10 octombrie.

Comitetul Nobel norvegian, care decernează premiul pentru pace, la Oslo, a confirmat un număr record de candidaţi pentru acest an - 241 - dintre care va fi ales succesorul disidentului chinez Liu Xiaobo.

Istoricul Asle Sveen consideră că cei cinci membri ai comitetului care va anunţa câştigătorul, pe 7 octombrie, vor alege din cei 241 de candidaţi, un reprezentant al "primăverii arabe", o mişcare care a dus la prăbuşirea regimurilor autoritare din Tunisia, Egipt şi Libia.

Premiul Nobel pentru pace ar putea reveni, în acest an, scriitoarei tunisiene Lina ben Mhenni, care a realizat, pe blogul personal, o veritabilă cronică a revoluţiei din ţara ei.

"Este o musulmană moderată, o femeie, iar premierea ei ar reprezenta un sprijin adus mediilor sociale - ce au avut un rol major în difuzarea revoltelor populare - şi primăverii arabe", a declarat Sveen.

Până în prezent, 2004 a fost ultimul an în care o femeie a primit premiul Nobel pentru pace - ecologista kenyană Wangari Maathai, care a murit pe 25 septembrie.

În acelaşi registru, directorul Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Kristian Berg Harpviken, o propune pe egipteanca Israa Abdel Fattah - cu Mişcarea din 6 aprilie, a cărei fondatoare este -, care "a jucat un rol cheie în menţinerea direcţiei şi a nonviolenţei în timpul revoltelor din Egipt".

Kristian Berg Harpviken a evocat şi un cyber-militant egiptean, angajat al grupului Google în Orientul Mijlociu, Wael Ghonim, "un militant nonviolent din principiu", care a petrecut 12 zile în închisoare pentru că i-a inspirat pe manifestanţii din piaţa Tahrir din Cairo. Revista Time l-a trecut pe Ghonim pe lista celor mai influente personalităţi ale anului 2011.

Printre celelalte nume vehiculate figurează cel al militantei afgane pentru Drepturile Omului Sima Samar, cel al ONG-ului rus Memorial, cel al pacifistei liberiene Leymah Gbowe, cel al premierului din Zimbabwe Morgan Tsvangirai şi cel al fostului cancelar german Helmut Kohl.

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, cercurile literare din Stockholm consideră că situaţia din Orientul Mijlociu ar putea să influenţeze alegerea Academiei suedeze.

"A venit momentul pentru un poet şi pentru Orientul Mijlociu. Atunci, cine ar avea şanse mai mari decât Adonis?", a declarat Nicklas Björkholm, directorul librăriei Hedengrens din centrul oraşului Stockholm.

În iunie, Adonis, al cărui nume real este Ali Ahmad Saïd Esber, a câştigat prestigiosul premiu Goethe. Locuind în Franţa, Adonis s-a remarcat în aceeaşi lună publicând într-un cotidian libanez o scrisoare deschisă adresată preşedintelui sirian Bachar al-Assad, în care i-a cerut să oprească represiunea sângeroasă din ţara lui natală.

Alţii consideră, însă, că Academia suedeză va refuza să premieze un autor mult prea prezent în actualitatea politică, pentru a-i succeda scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, recompensat în 2010.

În cercurile literare circulă numele altor scriitori cunoscuţi - kenyanul Ngugi wa Thiong'o, somalezul Nuruddine Farah, maghiarul Peter Nadas, coreeanul Ko Un, japonezul Haruki Murakami, indianul Vijaydan Detha, australianul Les Murray, israelianul Amos Oz şi americanii Joyce Carol Oartes, Philip Roth şi Cormac McCarthy.

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru Economie, este, potrivit specialiştilor, prea devreme ca cercetările asupra crize mondiale actuale să fie recompensate.

"Facem o evaluare foarte detalită, care poate dura mai mulţi ani, deci, în general, există o decalare semnificativă între momentul în care cercetările sunt efectuate şi momentul decernării premiului", a spus noul preşedinte al comitetului Nobel pentru economie, Per Krusell.

Specialiştii dau ca favoriţi reprezentanţi ai domeniului economiei politice, având ca exemplu pe Alberto Alesina, sau al creşterii economice - Robert Barro şi Paul Romer - sau al teoriei consumului - Robert Hall, Lars Peter Hansen şi Christopher Sims.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

(Material de Ana Obretin, ana.obretin@mediafax.ro)