COM: Secţia pentru procurori a CSM a ratat lecţia de credibilitate

Mai mult, Secţia pentru procurori a CSM a confirmat "presimţirile" din luna mai ale şefului statului Traian Băsescu, potrivit cărora CSM îi protejează pe procurori şi că "şi de data aceasta" se va întâmpla la fel, referindu-se la verificarea activităţii procurorului şef Doru Ţuluş.

Nici măcar nu s-a încercat înlăturarea percepţiei că CSM aşteaptă un rezultat al moţiunii de cenzură la adresa Guvernului Tăriceanu, deşi atât ministrul Justiţiei, cât şi şeful DNA, dar şi procurorul general al României au cerut dezbaterea raportului.

Anterior, unele voci, puţine, ale Secţiei pentru procurori au sugerat preschimbarea termenului la care să se discute raportul Inspecţiei CSM, tocmai pentru a disocia dezbaterea de moţiunea de cenzură, însă atunci vicepreşedintele Consiliului, Dan Chiujdea, s-a opus, la fel ca alţii.

CSM, despre declarațiile lui George Simion: Pot afecta independenţa şi imparţialitatea procurorilor

Vameşi din Portul Constanţa, trimişi în judecată pentru luare de mită. Sute de acte de corupție

Aşa s-a ajuns în situaţia jenantă de miercuri, când amânarea era previzibilă încă de la debutul şedinţei, motivele fiind speculate în diverse feluri, dar în special ţinând de influenţele politice.

După un debut al şedinţei în care nimeni nu a avut curajul să invoce vreun motiv de amânare, vicepreşedintele CSM Dan Chiujdea a ţinut să precizeze că există un incident procedural, citând anumite observaţii ale conducerii DNA care se refereau la lipsa metodologiei de control a Inspecţiei, deşi există un ghid al modului de control şi criteriile în care trebuie să decurgă verificările. Tot el a invocat şi depăşirea limitelor competenţei inspectorilor, fără să facă precizări. Toată lumea a înţeles însă că este vorba despre criticile DNA la propunerea inspectorilor CSM din raport potrivit căreia Ministerul Public ar trebui reorganizat.

După o oră şi jumătate de deliberări pe marginea amânării sau continuării dezbaterilor asupra raportului, vicepreşedintele Chiujdea, cu voce răguşită, a anunţat că s-a decis – cu patru voturi "pentru" şi trei "împotrivă" – discutarea concluziilor inspectorilor în data de 8 octombrie.

Până atunci, şeful Inspecţiei judiciare a CSM trebuie să facă menţiuni cu privire la aspectele invocate de DNA, respectiv lipsa metodologiei şi depăşirea atribuţiilor inspectorilor, dar şi dacă verificările s-au făcut în cadrul legal.

Potrivit şefului DNA, Daniel Morar, aceste chestiuni puteau fi decise miercuri de către Secţia pentru procurori a Consiliului. Aceasta însă a decis că Inspecţia judiciară trebuie să stabilească până la 8 octombrie volumul de activitate al fiecărui procuror DNA în perioada 2006-iunie 2007. Inspecţia trebuie să precizeze pentru fiecare procuror numărul de lucrări soluţionate, numărul celor trimise instanţelor şi numărul inculpaţilor deferiţi justiţiei. Volumul de activitate trebuie să cuprindă inclusiv dosarele Serviciului judiciar şi lucrările celui pentru analize şi studiu. Morar s-a întrebat dacă inspectorii pot rezolva până atunci aceste noi solicitări, în condiţiile în care pentru actualul raport au avut la dispoziţie două luni.

Deşi s-a opus amânării, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a susţinut că un motivul real al deciziei ar fi fost acela că verificările la celelalte secţii ale DNA, în afară de cea condusă de procurorul şef Doru Ţuluş, nu au fost la fel de temeinice şi ar fi trebuit refăcute.

Noile solicitări adresate Inspecţiei judiciare ar putea fi favorabile DNA, întrucât aspectele privind numărul dosarelor sau lucrărilor restante vor trece în umbră prin punerea în balanţă a cauzelor – cu mulţi inculpaţi – deferite justiţiei sau complexe de nu putea fi soluţionate într-un termen rezonabil.

Comisia Europeană a fost deja informată despre cauzele DNA. Astfel că, în pofida rezultatului negativ al uneia dintre secţii – pentru care ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut revocarea şi exluderea din magistratură a şefului acesteia, respectiv a lui Doru Ţuluş – comisarii europeni nu vor putea înghiţi prea uşor concluziile Inspecţiei CSM, pentru că, implicit, ar trebui să recunoască faptul că, statistic, situaţia a stat altfel decât li s-a prezentat.

Aşa că, plecarea ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu – în cazul în care moţiunea de cenzură ar fi adoptată de Parlament – ar simplifica situaţia pentru mai mulţi, inclusiv pentru Secţia de procurori a CSM, care se vrea apolitică, dar care pare că joacă după reguli cu tentă politică în cele mai mediatizate cazuri şi care a mai demonstrat că nu-şi poate asuma rolul deţinut.

În situaţii mult mai simple şi în care un control a relevat chestiuni mai puţin grave, aceeaşi membri ai Secţiei pentru procurori au luat decizii de revocare din funcţii. Aşa a fost cazul unui procuror şef de la Piteşti, care a fost revocat din funcţie pe motiv că nu se înţelegea cu subalternii.

Astfel, sub aparenta clarificare a aspectelor, invocată tocmai pentru a nu da curs speculaţiilor, CSM a gestionat prost cazul DNA, dovedind neputinţă, în loc de fermitate. O decizie – oricare ar fi fost – dată miercuri dimineaţă, înaintea votului la moţiunea de cenzură, ar fi demonstrat că procurorii nu sunt dependenţi de politic.

(Comentariu de Lucia Efrim, [email protected])