Summitul UE degenerează în confruntări cu Marea Britanie pe tema revizuirii tratatului

Liderii reuniţia la Bruxelles au convenit pe fond asupra conţinutului măsurilor chemate să înăsprească gestionarea conturilor publice ale Uniunii monetare, cu "regula de aur" în toate ţările şi sancţiuni cvasiautomate.

Ei speră că acest lucru va fi suficient pentru a convinge Banca Europeană să depună mai multe eforturi pentru a-i ajuta să circumscrie interminabila criză a datoriilor care durează de peste doi ani şi care a afectat Grecia, Irlanda şi Portugalia şi ameninţă în prezent supravieţuirea euro.

După mai mult de nouă ore de negocieri intense, şefii de stat şi de guvern reuniţi în cadrul acestui nou summit crucial la Bruxelles nu au reuşit să ajungă la un acord privind modificarea tratatului Uniunii Europene pentru reformarea zonei euro, acesta necesitând aprobarea tuturor celor 27 de state membre.

La originea acestui epilog relativ previzibil au stat garanţiile cerute de Marea Britanie în schimbul acordului său, care au creat tensiuni şi "momente brutale" în timpul negocierilor, potrivit unui diplomat.

Atent la grupul eurosceptic din partidul său, premierul britanic David Cameron (conservator) a ameninţat cu exprimarea dreptului de veto. El a cerut ca City - cartierul financiar - din Londra să fie exonerat, dacă va fi necesar, de supravegherea europeană a sectorului financiar.

"Am fi preferat un acord în 27, dar acest lucru nu a fost posibil, ţinând cont de poziţia prietenilor noştri britanici", care au impus condiţii "inacceptabile" pentru "toate" celelalte ţări, a regretat preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Cameron s-a declarat mulţumit. "Este vorba despre o decizie dificilă dar bună", a afirmat el, considerând că ţara sa nu a putut obţine "protecţia" necesară.

Din cauza acestui obstacol, zona euro se orientează către un tratat restrâns în 17 ţări membre, cărora li se adaugă alte şase state din cele zece care nu fac parte din zona euro.

În afară de Marea Britanie, şi Ungaria a declinat oferta. Suedia şi Cehia au declarat că au nevoie de timp pentru a lua o decizie.

Un acord interguvernamental va fi deci semnat în curând de statele Uniunii monetare şi aliaţii lor.

Confruntarea cu britanicii la Bruxelles risă să lase urme în Europa, ancorând ideea unui continent ce funcţionează cu mai multe viteze.

"O soluţie care nu va implica toate statele membre va trimite mesajul unei Europe divizate", a mărturisit chiar înaintea summitului un oficial european, exprimându-se sub acoperirea anonimatului. "Nu va fi un semnal bun", potrivit lui.

Acest scenariu îi îngrijora încă de la început pe preşedintele UE, Herman Van Rompuy, şi mai ales pe cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ale cărui servicii vor avea în cadrul unui acord al zonei euro un rol mai mic decât dacă ar fi fost vorba despre toată Uniunea Europeană.

"Europa este formată din 27 de state membre, nu din 17 sau 17 plus", a protestat premierul polonez Donald Tusk. Orice altă soluţie "va fi fatală Europei", a avertizat el joi.

Obiectivul noului tratat este consolidarea disciplinei bugetare a zonei euro, un punct considerat capital de Germania în faţa crizei datoriei.

În afară de sancţiunile aproape automate şi de regulile de aur care impun revenirea la un cvasiechilibru bugetar, acordul prevede dreptul de implicare europeană sporită în pregătirea bugetelor naţionale. Ţările care beneficiază de ajutor extern, cum ar fi Grecia sau Irlanda în prezent, vor putea fi plasate sub tutelă europeană.

Preşedintele BCE, italianul Mario Draghi, a calificat "drept un rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitului de la Bruxelles în privinţa disciplinei bugetare.

"Este semnalul pe care îl aşteptam", comentează un diplomat european, care speră că institutul monetar va accepta de acum cumpărarea mai masivă a datoriei publice a ţărilor cu probleme pe pieţele financiare pentru a reduce dobânda obligaţiunilor, care a crescut la niveluri nesustenabile.

În rest, zona euro a obţinut rezultate de o amploare limitată asupra consolidării propriei protecţii împotriva crizei datoriei.

Mai multe soluţii s-au lovit de inflexibilitatea Germaniei, care a respins o propunere de creştere a mijloacelor viitorului fond permanent de salvare a zonei euro (MES) sau de a-i permite acestuia să se alimenteze de la ghişeul Băncii Centrale Europene (BCE).

Berlinul s-a opus, de asemenea, ca euroobligaţiunile să fie evocate, chiar şi ca posibilitate pe termen lung, într-o declaraţie finală a summitului.

"FMI va participa", de asemenea, la "eforturile" zonei euro, a promis, în schimb, directoarea sa generală Christine Lagarde.

Statele din zona euro şi alte state care fac parte din Uniunea monetară intenţionează într-o primă fază să alimenteze ele însele Fondul Monetar Internaţional cu 200 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Obiectivul este demararea unei dinamici pentru a convinge ţările emergente să ofere instituţiei de la Washington mijloacele necesare pentru a ajuta statele fragile din zona euro.

Ministrul japonez al Finanţelor, Jun Azumi, a avertizat că summitul "ar putea determina soartea economiei mondiale în 2012".