De fapt, politicienii dâmboviţeni se mulţumesc să rumege la nesfârşit aceleaşi teze sau sintagme ineficiente şi patetice. Preşedintele Iliescu a înrădăcinat formula "celor două state româneşti". Băsescu a preluat-o şi a rafinat-o, transformând-o în măiastra "două state şi un singur popor".
În 1994, Teodor Meleşcanu, răspunzând întrebării dacă politica Bucureştiului faţă de Chişinău poate fi considerată drept o neîmplinire personală a spus: "E greu de dat aici o sentinţă definitivă, pentru că relaţia dintre România şi Moldova, la fel ca şi tangoul, se dansează în doi".
Imaginea a făcut carieră. De atunci până în prezent, invariabil, politicienii se grăbesc să demonstreze "legăturile noastre privilegiate" dansând tango pe "podurile de flori".
La 25 iulie 2003, premierul Adrian Năstase a anunţat pretenţios declanşarea "ofensivei pentru drepturile românilor din străinătate". Normal că nu s-a putut abţine şi, vorbind despre Basarabia, a comis-o: "Din păcate, pentru tango este nevoie de două persoane".
"Ofensiva" a ajuns la MAE abia în 2006. La 24 ianuarie, Mihai Ungureanu îngâna şi el că instituţia pe care o conduce se va afla "în plină ofensivă a apărării şi afirmării comunităţilor de români din statele învecinate".
Ultimul pe această glorioasă listă este Adrian Cioroianu. La 14 iunie 2007, el a susţinut la Centrul pentru Relaţii Transatlantice al Şcolii de Studii Internaţionale Avansate din cadrul Universităţii Johns Hopkins din Washington o prelegere cu tema "Parteneriatul transatlantic reînnoit, pentru securitatea globală".
În momentul în care a fost chestionat despre relaţiile cu statul vecin, Cioroianu s-a simţit dator să folosească fraza magică. "Când dansaţi tango, e nevoie de doi", a luminat el asistenţa.
Prezent în sală, ambasadorul moldovean, Nicolae Chirtoacă, a replicat, aplicând sec o "pălitură de osândă" în direcţia Bucureştiului. "Vă rugăm, semnaţi acordul de recunoaştere a frontierelor cu Republica Moldova! Vă rugăm, semnaţi tratatul bilateral cu Republica Moldova!"
"Vă rugăm să menţineţi direcţia europeană şi va fi bine", a îngăimat Cioroianu.
Nu e de mirare că, la capitolul dansuri de societate, actuala clasa politică, când nu calcă în străichini, ne calcă pe bătături.