Turismul de conferinţe, neglijat în România, creşte şi pe timp de criză în alte ţări

În România, turismul de conferinţe nu a fost niciodată o prioritate, nu are o identitate şi nu este promovat în străinătate. Hotelurile şi serviciile sunt mai scumpe decât în ţările din zonă, iar opţiunile de agrement sunt modeste. În consecinţă, acest segment a scăzut constant în fiecare dintre ultimii ani.

"România pierde întotdeauna la preţ în faţa ţărilor din zonă. Hotelurile româneşti n-au scăzut preţurilor pentru organizarea de evenimente în ultimii trei ani, cu toată criza economică, ba chiar la sfârşitul verii începuseră să le crească. În Ungaria, tarifele sunt mai mici cu 30%, iar în Cehia şi Bulgaria cu 20%, şi vorbim de tot ce înseamnă pachet de conferinţă, adică închirierea sălilor, cazare, echipamente tehnice şi mese", spune Roxana Bălcescu, director adjunct al agenţiei de turism CMB Travel.

În încercarea de a câştiga cotă pe piaţa organizării de evenimente, România a participat în perioada 29 noiembrie-1 decembrie la târgul de turism EIBTM de la Barcelona, specializat în contractarea de servicii pentru organizarea de congrese, conferinţe şi incentive (n.r. - pachete turistice de motivare sau recompensare oferite de firme angajaţilor).

Standul României, a cărui amenajare a costat 120.000 euro, a avut 70 metri pătraţi şi a reunit 12 expozanţi, un hotel şi 11 agenţii de turism. Târgul de la Barcelona a reunit participanţi din peste 100 de ţări şi a fost vizitat de mai mult de 15.000 de persoane.

Dacă la pavilionul României erau prezenţi, în general, reprezentanţi din eşalonul doi sau trei al firmelor participante, standurile altor ţări beneficiau de prezenţa şefilor asociaţiilor organizatorilor de conferinţe (Convention Bureau) sau chiar a unor miniştri ai Turismului.

Astfel, ministrul Turismului din Costa Rica, Allan Flores Moya, prezent la pavilionul ţării sale din târgul de la Barcelona, spune că nu îl interesează turismul de masă.

"De altfel, toate studiile pe care le facem ne arată că profilul turistului care ajunge în Costa Rica indică o persoană cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani, cu studii superioare şi venituri peste medie, care călătoreşte în toată lumea", a declarat Moya pentru MEDIAFAX.

Strategia ţării din America Centrală are ca element principal păstrarea cât mai intactă a naturii. Această orientare nu exclude turismul business, segment pentru care Costa Rica este căutată de companii atât pentru conferinţe, dar şi pentru team-building-uri.

"De exemplu, organizăm Cupa Mondială de Rafting, ceea ce ne face o destinaţie căutată de toţi pasionaţii de rafting. De asemenea, se poate face surf în Costa Rica. Statistic vorbind, anul acesta am avut 2,2 milioane de turişti pe componenta de business. Turismul este motorul economiei în Costa Rica şi reprezintă 22% din PIB-ul ţării. Cel mai important este să fii onest cu turistul. Adică, dacă spui că va găsi în România păduri nesfârşite, ar fi bine ca exact asta să-l întâmpine pe turist când ajunge acolo. Trebuie să găseşti echilibrul între ceea ce promovezi şi ceea ce oferi cu adevărat", a spus oficialul din Costa Rica.

India este o altă ţară care îşi promovează din ce în ce mai activ atât turismul clasic, cât şi pe cel de afaceri.

"India este din ce în ce mai căutată pentru serviciile medicale pe care le oferă. Sunt de calitate şi ieftine. Tocmai datorită acestui turism medical multe conferinţe internaţionale din domeniu se desfăşoară în India. Anul acesta am avut o creştere de aproximativ 30% pe acest segment şi sunt convins că la fel va fi şi în 2012. Comparativ cu alte ţări suntem o destinaţie ieftină", a spus T.V. Maniprasad, consultant în cadrul India Convention Promotion Bureau.

Dora Kiss, director în cadrul Hungarian Commercial Bureau, spune că organizaţia pe care o conduce face în fiecare trimestru un studiu de piaţă pentru a obţine informaţii despre conferinţele internaţionale.

"Anul trecut am avut peste 500 de conferinţe internaţionale, organizate după criteriile organizaţiei internaţionale de profil. Budapesta este acum pe locul 18 în topul oraşelor recomandate pentru conferinţe internaţionale, iar în acest moment stăm mai bine decât anul trecut la acest capitol şi ne apropiem, practic, de nivelul anului 2008", a afirmat Kiss.

Ea a adăugat că ungurii îşi fac reclamă şi pe internet, dar cel mai important instrument de promovare sunt reprezentanţii de la birourile din aproape toată Europa, precum şi din China, Japonia şi SUA.

Totodată, Ungaria a lansat o nouă campanie de promovare a conferinţelor internaţionale, care se numeşte: "Aceasta este Budapesta. Mai mult decât te aştepţi". În paralel cu conferinţele, în Budapesta vin şi grupuri mici pentru turismul de incentive, cărora li se propun programe cu cu tematică gastronomică sau culturală. "Le putem oferi chiar şansa de a sta la unul dintre multele castele pe care le avem. Costă în jur de 120 de euro pe noapte pentru o singură persoană. Trebuie spus că aceste castele nu sunt în Budapesta, ci în mediul rural", a adăugat Kiss.

Pentru următoarea perioadă, organizatorii de evenimente unguri vor să ofere o nouă facilitate, şi anume transportul gratuit de la aeroport la hotel sau la sala unde are loc conferinţa.

Amanda Kotze-Nhlapo, director executiv la Convention Bureau Africa de Sud, crede că ţara sa are câteva atuuri în ceea ce priveşte turismul de afaceri: aproape toţi locuitorii vorbesc engleza, deşi există 11 limbi oficiale, şi există săli de conferinţe în principalele oraşe - Cape Town, Johannesburg şi Pretoria.

"Cred că suntem o piaţă matură. Pe de altă parte, tocmai această diversitate de care vorbeam ne face atractivi pentru incentive sau team-building-uri. Oamenii pot face multe lucruri extraordinare aici, să zboare cu balonul, să meargă la plajă, să doarmă sub cerul liber sau să facă surf. Dar chiar şi atunci când un eveniment de business este focusat doar pe întâlniri şi discuţii despre bani şi parteneriate, putem foarte bine, după o zi plină, să le oferim participanţilor o seară africană", a spus Amanda Kotze-Nhlapo.

La capitolul promovare, Africa de Sud este activă pe internet şi are birouri de reprezentare în Europa, Australia, India, China, Sua şi Canada.

"În plus, ne interesează şi promovarea pe reţelele de socializare. Important este că Africa de Sud este încă o destinaţie nouă, proaspătă. Reuşeşte să creeze senzaţia că eşti, în acelaşi timp, în sălbăticie şi în mijlocul civilizaţiei. În următorii cinci ani vrem să dublăm numărul de turişti care ne vizitează şi ne dorim să ne impunem ca destinaţie de business pentru că, în prezent, Africa de Sud este preferată mai mult pentru turismul de plăcere. Doar 5% din cei care ajung aici fac turism de business. Obiectivul nostru este realizabil. De exemplu, dacă şeful unei multinaţionale îşi face concediul în Africa de Sud şi pleacă plăcut impresionat, de ce nu s-ar gândi că următoarea reuniune a board-ului ar putea avea loc aici?", a mai spus reprezentanta ţării africane.

În Austria, ultimii doi ani au fost destul de dificili pentru turism, în general, şi pentru sectorul turismului de afaceri în special. Nu înseamnă că nu s-au mai ţinut conferinţe sau întâlniri de afaceri, dar companiile au făcut economii.

"De aceea, au stat mai mult în birouri şi nu au mai închiriat hoteluri sau săli de conferinţe pentru astfel de evenimente. Dacă tragem linie, rezultă o scădere de 10% faţă de 2008. Anul acesta este din ce în ce mai bine. Poţi simţi că toată lumea vrea să iasă mai mult. Ca o tendinţă generală, am observat că întâlnirile de afaceri sunt mai scurte, dar mai eficiente. Dacă înainte durau 3-4 zile, acum totul se reduce la maximum două zile. Pe partea de incentive, straniu este că aici nu am înregistrat o scădere. Dimpotrivă, este o componentă care s-a dezvoltat mai degrabă în ultimii doi ani. În general, companiile aleg pentru incentive şi team-building-uri zona muntoasă a Austriei, care oferă posibilitatea de a face sport. Se poate schia vara la fel de bine ca iarna sau se poate face rafting", a afirmat Alexander Kery, şeful Austrian National Tourist Office.

El spune că un număr mare de străini vin pentru team-building-uri în Austria, iar cei mai mulţi dintre aceştia sunt germani, olandezi, britanici şi unguri.

"Dar, trebuie să o spunem, peste jumătate sunt companii austriece. În ceea ce priveşte promovarea, cel mai eficient este să găseşti persoane de contact, astfel că participăm la toate evenimentele la care ne putem face cunoscuţi: târguri, întâlniri internaţionale etc. Ceea ce avem de transmis şi de arătat nu poate fi pus într-o singură broşură şi credem că cel mai bine este să fie cineva care să vorbească în numele nostru la astfel de evenimente internaţionale", a mai spus reprezentantul Austriei.

Lene Corgan, business events manager al Australiei pentru Europa, crede ca ţara sa este unul din locurile pe care majoritatea oamenilor speră ca într-o zi să le viziteze şi de aceea, prin definiţie, este o destinaţie pentru incentive.

''Dacă o companie le va promite angajaţilor că le oferă ca recompensă o excursie în Australia, aceştia vor fi şi mai motivaţi să muncească", spune Corgan.

În 2011, comparativ cu ultimii doi ani, Australia a înregistrat o uşoară creştere la turismul de business. În ceea ce priveşte promovarea, Australia se bazează foarte mult pe colaborarea cu agenţiile de turism, fără a neglija însă internetul şi reţelele de socializare.

"Istoria, cultura şi peisajele extraordinar de frumoase, aflate pe lista UNESCO, ne fac atât de atrăgători. Cum ar arăta ziua unui corporatist ajuns în Australia? Ar ajunge la Sidney, să zicem, s-ar caza la hotel în centrul oraşului, apoi ar merge la masă într-un restaurant tradiţional. După-amiază ar putea să meargă pe plajă sau să facă surf sau, pur şi simplu, să alerge prin oraş, iar seara i-am propune o cină pe malul apei", a afirmat Corgan.

În schimb, un corporatist ajuns în România va trebui să îndure aglomeraţia de pe şosele, drumurile proaste, lipsa de imaginaţie, preţurile mari ale hotelierilor şi prezenţa câinilor pe toate străzile. Întors acasă, directorul acelei multinaţionale va povesti cum au transformat românii turismul de afaceri nu în unul de plăcere, aşa cum fac alte ţări, ci în turism de aventură. Şi acest lucru ne face unici.

(Material realizat de Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro)