Gabriela Baltag, judecător CSM: Serviciile nu s-au retras niciodată din cercetarea penală, dar eu cred în justiţia care se poate reforma

Justiţie, dreptate, securitate, anchetă penală, crime nepedepsite, comunism, torţionari care sunt în prezent generali influenţi, poveşti de viaţă şi de moarte, miercuri, la Marius Tucă Show cu un reprezentant al autorităţii şi un fiu al unui disident torturat şi ucis pentru că a ţinut cu dinţii de dreptatea oamenilor.

Gabriela Baltag: Justiţia nu vrea să-şi facă curat, nu vrea să afle adevărul

Judecătoarea CSM, Gabriela Baltag, prima invitată a lui Marius Tucă e de părere că serviciile nu s-au retras niciodată din cercetarea penală. "Încercările serviciilor de a veni în prim-plan nu sunt de azi, de ieri. Ne-au adus foarte multe necazuri implicările serviciilor secrete în justiţie... Dar se întâmplă pentru că noi permitem şi conduita CSM e o dovadă în acest sens. CSM nu a dat niciun aviz. Nici nu trebuia. Trebuia să reacţionăm la acest proiect. Poate c-am fost critică şi dacă ne uităm în analele Sighet..."

Gabriela Baltag mai are o speranţă în Senat, după adoptarea tacită a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României, care permite din nou Implicarea serviciilor de informaţii în cercetarea penală.

"Justiţia nu vrea să-şi facă curat, nu vrea să afle adevărul. Mi-am dat seama, că am văzut nu mai e entuziasm. Prin mandatul de siguranţă naţională eşti supravegheat pe toate părţile. Afectează cel mai mult drepturile."

Potrivit jurnalistei Sorina Matei, prezentă în studio, în perioada 2005 – 2016 au fost peste 25.000 de mandate de siguranţă naţională, avizate de judecători special aleşi de la ICCJ.

Marius Tucă a amintit de faptul că au fost livrate presei rechizitoriile care conţineau convorbiri private între persoana urmărită pe mandat de siguranţa naţională, convorbiri private, care nu aveau absolut nimic incriminatoriu. "Nu am văzut să existe vreun proces prin care o persoană cărora li s-a făcut publică convorbirea cu o persoană urmărită să dea în judecată. Mi se pare inadmisibil că nimeni nu a spus nimic."

Gabriela Baltag precizează că nu e interesată să ştie cine sunt agenţii de informaţii, pentru că ăla e jobul lor, o interesează cei din justiţie.

"Corupţia nu este o problemă de siguranţă naţională în România, ne-a spus CSAT că nu e. De ce ar fi mai importantă corupţia decât viaţa oamenilor? Este exclus. Toate celelalte componente sunt la fel de importante. Nu pot să pun corupţia ca fiind regina siguranţei naţionale", spune judecătoarea.

Baltag consideră că ar trebui să existe o intervenţie concretă pe ce înseamnă siguranţa naţională, o iniţiativă legislativă.

"Am avut o separare a puterilor care e foarte importantă. Am avut oameni de la Înalta Curte numiţi politic. Ce ne aduc legile actuale? O pierdere a multor garanţii. CSM are o responsabilitate enormă", spune Baltag.

În opinia judecătoarei, în 2018 a fost un pas înainte, pentru că am avut o separare a carierelor, judecători de înaltă curte numiţi de judecători, nu de plen, funcţii de conducere la Înalta Curte ocupate de oameni care nu mai puteau fi respinşi de preşedinte. "Nu ştiu cum va fi, ce ne vor aduce noile legi ale justiţiei. Au trecut doi ani şi viziunile se mai schimbă!"

Baltag spune că îş doreşte ca instanţa din care fac parte, CSM, să dovedească că poate să facă ceva pentru sistemul judiciar durabil, care să nu mai fie distrus. "Pentru că am pierdut multe dintre lucrurile pe care le-am avut în 2018. Mi-aş dori foarte multe să spun că un lucru a rămas după mine."

În ceea ce priveşte OUG 13, din cauza căreia au ieşit în stradă zeci de mii de oameni, judecătoarea Gabriela Baltag spune că nu a fost cel mai neinspirat act, iar termenul de 10 zile de a intra in vigoare a fost o greşeală. "Nu putem să spunem c-a fost un act normativ care a adus o nenorocire."

Baltag precizează că activitatea Secţiilor pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) ar mai trebui îmbunătăţită.

Mesajul lui Marius Tucă nu este unul deloc optimist, spunând că el nu crede în justiţia română, că va cree în justiţie când procurorii nu vor mai fi magistraţi, când numirile nu se vor mai face politic, când dosarele vor avea un mers firesc, nu trimise prin mail.

"Cred în câţiva procurori care-şi fac meseria fără să primească ordine de la SRI. Din punctul meu de vedere, ideea de justiţie e compromisă 95%. Eu ştiu cum preşedinţii dădeau ordine procurorilor. Eu am informaţii de la una care era în birou în momentul ăla. Preşedinţi, şefi de stat, dădeau ordine procurorilor să instrumenteze mai bine un dosar sau altul."

În replică, Gabriela Baltag spune că ea crede în Justiţia care se poate reforma. "Dacă am spus asta înseamnă că justiţia are foarte multe probleme. Când eram în Piatra Neamţ credeam că ce fac eu în dosare se întâmplă peste tot. Am ajuns la Bucureşti şi am văzut că lucrurile nu stăteau deloc aşa cum credeam eu."

Injustiţia unui tată povestită de fiul său

În a doua parte a emisiunii Marius Tucă Show, când invitat a fost fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, Andrei Ursu.

Pe 17 noiembrie au trecut 35 de ani de când Gheorghe Ursu a fost torturat şi ucis în beciurile Securităţii şi prima întrebare a lui Marius Tucă a fost: "De ce nu se mai termină această nedreptate?

Răspunsul lui Andrei Ursu a făcut referire la Securitatea care e încă influentă în România.

"Majoritatea securiştilor au rămas în SRI, unul dintre torţionarii tatălui meu a rămas în SRI. În toata această perioadă, torţionarii tatălui meu au chemat ca martori 12 generali de securitate care au fost în funcţie până în 2015-2016."

De atunci, nimeni nu a fost pedepsit pentru această crimă. La începutul anului 2020, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât să îi achite pe criminali, motivând că "Gheorghe Ursu nu a fost un adevărat disident politic, faptele s-au prescris". În prezent, Andrei Ursu a facut apel la Înalta Curte, la judecătorul Ionuţ Matei şi speră ca acesta să rămână obiectiv.

Andrei Ursu a povestit cum a ajuns tatăl său oponent al regimului comunist.

"Tatăl meu a fost inginer de construcţii, în 1977 a participat la o şedinţă cu Ceauşescu, când a constatat o decizie criminală a acestuia. Tatăl meu era o rara avis, era şef de proiect la blocul Patria că avea expertiza antiseismică, avea o responsabilitate faţă de miile de locatari. Nu a semnat proiectul şi a scris la Europa Libera, a dus-o el personal la Paris şi au citit-o în martie 1979. El îl acuza pe Ceauşescu de crimă. Nu era nici membru de partid, noi stăteam în Drumul Taberei, era un om cu un dosar foarte prost."

Din 1979 l-a urmărit Securitatea, "îl luaseră la ochi din 1977", când el voia să le spună locatarilor că nu erau lucrări antiseismice.

Andrei Ursu a găsit note informative ale Securităţii acum la CNSAS.

A urmat a doua scrisoare la Europa Libera în 1981.

"Cazul tatălui meu nu a fost deloc unic, cercetând la CNSAS am descoperit ca era o metodă clasică a securităţii să transforme aceste cazuri, astfel ca Ceauşescu să nu pară că are disidenţi politici. Mii de astfel de cazuri se regăsesc în arhivele de la CNSAS, celelalte mii de cazuri nu sunt cunoscute."

"Ce m-a frapat e ce nu e în dosar, lipsesc 6 volume, din 7, 6 sunt falsificate, au scos filele originale, au băgat dosarul de la Miliţie, ei pretind că microfilmele dosarelor nu ar exista, toţi securiştii care au dat declaraţii au spus că nu puteau fi distruse, ar putea fi in continuare la SRI."

Ne întoarcem în noiembrie 1985, când Gheorghe Ursu e dus la Miliţie şi familiei nu i se permite să-l vadă. "Am fost de mai multe ori la sediul Miliţiei, eram şi eu inginer în computere, i-am dus un palton ne-au zis lasă, băh, că se încălzeşte muncind, i-am dus o carte, ne-au aruncat-o că citeşte Scânteia".

Pe 15 nov, după ce a fost torturat sistematic din prima zi, bătut de cei doi torţionari Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, nu putea merge, în ultima perioadă a fost adus cu pătura, nu mai putea nici vorbi. Sunt mărturii că i s-a rupt intestinul subţire şi l-au lăsat aşa să moară. Toţi martorii spun că nu accepta să îşi toarne prietenii. Acum, în septembrie, unul din martori a spus că dacă ar fi spus ar fi rămas în viaţă, povesteşte Andrei Ursu.

"Noi nu ştiam nimic din astea, am aflat că a murit la spitalul Jilava, l-au dus să moară acolo, iar cauza declarată a fost stop cardiac. L-au dus cu peritonită generalizată. Ne-a anunţat pe 19 noiembrie un miliţian de la circa din cartier. Ne-am dus la morga, avea semne de violenţă pe faţă, cicatrici pe corp, era autopsiat. Vechimea echimozelor era din 15 noiembrie."

Sora lui Andrei Ursu era de atunci în SUA, iar americanii au făcut presiuni să le dea voie lui şi mamei sale să plece. Şi au plecat în 1986.

Decizia de motivare a judecătoarei Mihaela Niţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, precizează "un fapt mult mai grav – pretinde că uciderea lui nu a făcut parte dintr-un atact generalizat al Securităţii. Că din 1965 sistemul communist nu a mai fost violent."

Torţionarii au chemat martori în proces, generali încă influenţi azi, Aurel Rogojan, Vasile Mureşanu, colonel Filip Teodorescu, condamnaţi definitiv pentru politică, pentru încălcarea drepturilor omului. "Aruncau cu noroi asupra disidenţilor. Martorii spun că era întrebat de prieteni cu păreri duşmănoase, de ce a scris in jurnal, de scrisori."

În contextul procesului lui Gheorghe Ursu, judecătoarea Mihaela Niţă ignoră toate victimele de la Braşov, Iaşi, Timişoara, spune Andrei Ursu.

"Mihaela Niţă a încercat cu această decizie să îi scoată nevinovaţi pe toţi torţionarii - asta e miza adevărată – că nu a existat represiune pe toata perioada. 

Andrei Ursu locuieşte în SUA şi vine special în România să se lupte pentru dreptatea tatăl său, măcar în al doisprezecelea ceas.

Rodica Mandache  vorbit despre Draga Olteanu Matei

În ultima parte a emisiunii a fost prezentă actriţa Rodica Mandache care a vorbit despre Draga Olteanu Matei, care de azi nu mai este printre noi.

"Eram studentă in anul I, aveam 17 ani, şi marea actriţă Coca Andronescu s-a îmbolnăvit şi a trebuit să intru eu în locul ei. Prima actriţă cu care am schimbat o replică a fost Draga.  Mă pierdeam uitându-mă la ea, a fost o foarte mare actriţă."

Draga Olteanul Matei, după ce s-a retras la Piatra Neamţ, a făcut un teatru: Teatrul vostru. "Ne-a chemat şi pe mine şi pe Florin Piersic să venim cu Visul unei nopţi de iarnă".

"Se supăra când nu îi ziceam şi Matei, pentru că l-a iubit foarte mult pe soţul ei. Nu se temea să se ducă dincolo, moartea soţului ei a lăsat-o orfană. Actorii sunt paratrăsnete de vremuri, actorii îţi arătau că nu le e frică."