Interviul integral | Marius Tucă Show. Marius Manole: Teatrul e o joacă serioasă. Jucăm cât putem de serios. Chiar pe viaţă şi pe moarte uneori

Viforul e un spectacol greu pentru public dar mie îmi place asta, îmi place că nu le place tot timpul

Marius Manole: De ce, pentru că vin să vadă Viforul…

Marius Tucă: Viforul clasic, spectacolul scris de Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Marius Manole: Şi văd unul care intră îmbrăcat contemporan care vorbeşte, nu declamă vorbeşte pe acolo şi el, na, bem, arătăm un Ştefăniţă care nu coincide cu ce au ei din istorie sau au fost profesori care s-au ridicat şi au zis ce face, ce îi învăţăm pe tineri, păi acum, Ştefan cel Mare n-a fost chiar şi sfânt.

Marius Tucă: Chiar dacă a fost declarat într-un târziu.

Marius Manole: Chiar dacă a fost declarat într-un târziu, dar a fost şi el… bănuiesc că mai stătea şi el la un pahar de vin cu oştenii lui după ce câştiga, mă rog, dar e un spectacol greu pentru public dar mie îmi place asta, îmi place că nu le place tot timpul, ştii?

Marius Tucă: E o provocare?

Marius Manole: Da. Şi încep.. ori cu vârsta, nu ştiu, îmi plac din ce în ce mai tare spectacolele care nu plac tuturor. Nu ştiu de ce. Nu mai vreau spectacole care aşa.. adică vreau, dar prea le vreau în particular, nu ştiu cum.

Marius Tucă: Dar chestia asta nu o simţi şi la Pădurea spânzuraţilor.

Marius Manole: Nu, la Pădurea spânzuraţilor e distanţa foarte mare de public, ai să râzi, şi nu prea simţim noi multe lucruri acolo.

Marius Tucă: Eu am fost în sală şi publicul e captivat, este prins de spectacolul ăsta. Aşa, din ce am văzut eu.

Marius Manole: În primul rând noi suntem prinşi.

Marius Tucă: Eu am fost prins.

Marius Manole: Eu mă uitam într-o seară, eram în Pădurea spânzuraţilor, mă uitam într-o seară… Ştii, ăsta eu l-am numit spectacolul generaţiei mele pentru că nici nu ştii cine e cel mai în vârstă de acolo, cred că Vitalie Bichir, în afară de doamna Purja care cântă şi cântă splendid. Ştii, mă uitam într-o seară, era o linişte pe scenă, Marius, şi un calm şi o…, nu ştiu, şi am văzut, prima dată poate, o generaţie aşezată şi o generaţie…

Marius Tucă: Şi tihnită şi care îşi făcea profesia cu adevărat.

Marius Manole: Care îşi făcea profesia cu adevărat, liniştită, fără să vrea să demonstreze, fără să vrea să epateze, spunând o poveste, fiecare îşi vedea de treaba lui foarte…

Marius Tucă: Fără să fie acolo de dragul de a fi şi erau…

Marius Manole: Mă uitam la Alexandru Potocean cu câtă maturitate, un actor la 35 de ani, n-are cum să nu-ţi placă. Un actor care ţine în mână un spectacol de aproape patru ore…

Marius Tucă: Incredibil.

Marius Manole: Incredibil. Mă uitam la Natalia Călin, mă uitam la Bovnoczki, mă uitam la Teglas şi efectiv mi-au dat lacrimile pentru că mi-am dat seama că sunt actori, suntem actori.

Marius Tucă: Sunt, dar vezi că, uite, sunt în spectacolul ăsta, nu ştiu dacă mai sunt şi în altele sau sunt în multe spectacole.

Marius Manole: Nu cred că Potocean e prost în vreun spectacol, nu străluceşte poate la fel, nu toţi strălucim, acum depinde şi de… asta spun, ştii, un manager trebuie să se ocupe de fiecare lucru în parte.

Marius Tucă: Adică?

Marius Manole: Adică un manager trebuie să-şi crească trupa, trebuie să aibă… asta nu mai există… dar nu numai la noi, în general.

Marius Tucă: Am văzut asta la spectacolul lui Frunză şi de fapt am văzut-o la fostul nostru colegul Huţuleac, acum cred că e mare, nu mai putem intra în dialog…

Marius Manole: Nu ştiu, eu nu cred că am mai vorbit cu Huţuleac, cred că am trei-patru ani de zile.

Marius Tucă: Serios?

Marius Manole: Da.

Marius Tucă: Nu, l-am văzut, apropo de un actor la 28 până în 30 de ani, 27-28 de ani, în roluri de o maturitate incredibilă şi mă întrebam cum se întâmplă asta.

Marius Manole: La ei, explicaţia, pe lângă faptul…

Marius Tucă: Nu ştiu la Potocean, cum se întâmplă în general în viaţa unui actor care are 22-23 de ani şi uite la actori care au jucat roluri în filme de o compoziţie incredibilă şi care nu aveau resursele sau nu aveau în spate experienţa care să-i facă. E un miracol să joace un rol din ăsta. 

Marius Manole: Un miracol, poate se cheamă talent, poate se cheamă… habar n-am.

Marius Tucă: Talent sigur, cu siguranţă.

Marius Manole: Bine, acolo la ei e şi siguranţa pe care ţi-o dă regizorul. Dacă e să mă întrebi pe mine. Adică atât de tare cât te iubeşte regizorul şi crede în proiectul ăla şi în spectacolul ăla atât de tare îţi dă voie ţie să înfloreşti.

Marius Tucă: Şi-ţi insuflă şi prin talentul tău, prin încrederea pe care o ai acoperi zone unde îţi lipseşte experienţa, expertiza, dar poţi să le acoperi cu încredere, cu talent, cu pasiune…

Marius Manole: Şi cu faptul că el te pune în valoare. Nu degeaba se spune că regizorii mari te pun în valoare, adică, ştii că existau pe timpuri în care regizorii construiau actori, acum sunt din ce în ce mai puţini, dar pe timpuri chiar erau.

Marius Tucă: Ce înseamnă să construieşti actori?

Marius Manole: Frunză e un…

Marius Tucă: Ce înseamnă să construieşti un actor?

Marius Manole: Să-l faci să ajungă în partea lui de sus, în partea lui cea mai bună, în partea lui în care nici măcar mama lui sau el nu credea vreodată că o să poată să facă în felul ăla. Adică să te surprindă pe tine, să termini premiera şi să spui, Doamne, eu am făcut lucrurile astea? Eu am putut să ţin patru ore, eu am putut să fac…? Să-ţi fie uşor…

Marius Tucă: Ai făcut-o la Richard al III-lea, ai jucat două spectacole aproape opt ore şi ţi s-a părut uşor.

Pentru mine Andrei Şerban este un mare regizor. Dabija, Radu Afrim m-au dus acolo. Felix Alexa uneori.

Marius Manole: De aia pentru mine Andrei Şerban este un mare regizor şi o spun asta pentru că Andrei, de exemplu, dacă eu fac pauză între reprezentaţii de trei luni, când mă întorc nu am nevoie de o săptămână de repetiţii să mi-amintesc, să intru pentru că e plantat atât de bine în mine încât n-am nevoie decât de o jumătate de zi.

Marius Tucă: Dar alt regizor care să te aducă acolo, pe… Radu Afrim?

Marius Manole: Dabija, Radu Afrim m-au dus acolo. Felix Alexa uneori.

Marius Tucă: Cele mai de succes spectacole ale tale sunt cele ale lui Radu Afrim.

Marius Manole: Da. Da. Da, acum. Acum da.

Marius Tucă: Acum.  Şi ”Între noi e totul bine” nu de ieri, de azi, cu excepţia lui Richard al III-lea. De ce?

Marius Manole: Eu lucrez foarte bine cu el pentru că se întâmplă să te nimereşti cu un regizor şi el îmi dă voie să fac tot ce-mi trece mie prin cap şi eu, pentru că ştiu că am libertatea asta şi sunt într-un parc de joacă…

Marius Tucă: Nu eşti încorsetat…

Marius Manole: Nu sunt deloc încorsetat, toată lumea spune că e un regizor foarte dur, pentru mine nu e deloc, ştiu tot timpul când mă ceartă că are dreptate, îi mai răspund eu, dar niciodată nu mă supăr pentru că ştiu că are un ochi care vede exact ce trebuie şi mai ştiu un lucru, am siguranţa faptului că orice prostie fac el o va lăsa în spectacol dacă trebuie. Dacă nu trebuie, ea nu va fi în spectacol.

Marius Tucă: Şi atunci ai libertatea, practic, totală să te joci, exact ce spuneai.

Marius Manole: Exact, şi el spune asta nu, asta da, asta da. Pentru că sunt şi regizor la care, dacă lasă în spectacol am îndoieli dacă e bine sau nu e bine. Şi e foarte rău să ai îndoieli când eşti într-un spectacol.

Marius Tucă: Deci avem acum, pentru că ne urmăreşte foarte multă lume şi vor să vină să te vadă, ai Richard al III-lea, ai Pădurea Spânzuraţilor, ai acum Trei surori…

Marius Manole: Viforul.

Marius Tucă: Tot în regia lui Afrim, Dabija Viforul.

Marius Manole: În ploaie, Demnitate…

Marius Tucă: În ploaie cu Istvan Teglas care e un spectacol… nu l-am văzut şi vreau să vin, spectacol greu. Şi ce-ţi trebuie un spectacol greu?

Marius Manole: Acolo îmi trebuie har divin, nu ştiu ce îmi trebuie acolo. 

Marius Tucă: Nu, dar ce-ţi trebuia spectacol greu, de ce ai ales spectacolul ăsta atât de greu?

Marius Manole: N-am crezut că o să fie atât de greu.

Marius Tucă: Că pe lângă spectacolele tale clasice la Teatrul Naţional, Bulandra şi unde mai joci, ai spectacole…

Marius Manole: Noi de obicei, trebuie să spune spectatorilor, noi de obicei când jucăm în particular jucăm spectacole uşoare care fac plăcere şi…

Marius Tucă: Spectacole de comedie, aşa cum e All inclusive…

Marius Manole: Pe o pânză de păianjen cu o trupă minunată şi mie îmi face o plăcere nebună şi lumea se bucură şi am fost acum în străinătate…

Marius Tucă: E adevărat, le-am văzut şi eu. Mai era a lui Lia Bugnar care iar e extraordinar…

Marius Manole: Şi ale Liei, dar acum le jucăm mai puţin la Metropolis, Peretele…

Marius Tucă: De ce?

Marius Manole: Pentru că Metropolis e într-o situaţie mai dramatică.

Marius Tucă: Dar ce mai era, Peretele, ce mai era?

Marius Manole: Peretele, Două liniuţe, Fă-mi loc cu Medeea Marinescu în regia lui Radu Beligan. Uite, că tocmai a fost ziua lui domnul Beligan.

Marius Tucă: Mai era unul al ei cu…

Marius Manole: Care?

Marius Tucă: Când erai tu copilul revoluţiei.

Marius Manole: Eram copilul revoluţiei? Noi patru.

Marius Tucă: Nu se mai joacă asta?

Marius Manole: Mai puţin am jucat în ultimul timp, da.

Marius Tucă: Mai era spectacolul cu doamna Rodica Mandache, mi-am adus aminte, Marea iubire a lui Sebastian.

Marius Manole: Nici ăla n-am mai jucat.

Marius Tucă: Dar se mai joacă acolo în spaţiul ăla (?).

Marius Manole: Nu, Godot s-a închis, s-a închis de doi ani.

Marius Tucă: De ce?

Marius Manole: Păi, cu ISU, când a fost situaţia cu Colectivul, au fost probleme cu, na…

Marius Tucă: Păi, după condamnările care s-au dat acum, cred că nu mai ia nimeni autorizaţie 100 de ani.

Marius Manole: Crezi? Eu nu cred.

Marius Tucă: Păi, Marius, eşti administrator, acţionar, patron… Crezi că-şi mai asumă cineva chestiunea asta?

Marius Manole: Marius, dă-mi voie să-ţi spun că exact după Colectiv, ISU a umblat pe unde a umblat după care s-a uitat povestea asta. Ne-au spus oameni care…

Marius Tucă: Adică nu au schimbat legislaţia, dar acum e vorba despre altceva. Deci patronul unui astfel de local, ce curaj mai ai tu să mai deschizi un local, da, când poţi să iei 10 ani închisoare? Pentru faptul că ăia te-au autorizat sau nu. Că aşa era legea. Va fi foarte greu.

Marius Manole: Va trebui să ai toate lucrurile în regulă.

Marius Tucă: Absolut. Da, dar trebuie să le ai şi mai e o chestiune, în comparaţia asta cu Occidentul crede-mă, ai fost în multe locuri acolo, n-au nicio legătură cu asta. La noi sunt mai catolice decât Papa. Dar eu sunt de acord, plecând de la tragedia care s-a întâmplat acolo, Dumnezeule, măcar să mai fi fost o uşă. Cred că aici este nenorocirea cea mai mare. adică, de ce n-ai mai avut o uşă?

Marius Manole: Nu s-a gândit nimeni, nu s-a gândit nimeni.

Marius Tucă: Dar nu se poate.

Marius Manole: Nu s-a gândit nimeni să citească prospectul ăla care era în bulgară.

Marius Tucă: Nu se poate.

Marius Manole: De la artificii. Ştii că pe prospectul ala era în bulgară.

Marius Tucă: Plecând de la chestia asta, pot să fiu de acord cu anii grei de închisoare care s-au dat, plecând numai de la asta. Că la un local în care intră sute de oameni sau aproape de o mie de oameni tu ai o singură uşă prin care să ieşi în caz de ceva. Plus aia cu artificiile care erau cu flacără deschisă…

Marius Manole: Şi care erau de exterior.

Marius Tucă: Păi asta zic, că erau cu flacără…

Marius Manole: Da, îngrozitor.

Marius Tucă: Noi ne-am propus, a trecut jumătate de emisiune, ne-am propus să vorbim despre 30 de ani de libertate, democraţie şi ajungând, o să ne întoarcem la teatru, pentru că eşti ca peştele în apă aici şi absolut normal, eşti în apogeul carierei tale, nu? Sper să nu ţină foarte puţin.

Marius Manole: Poate în momentul vorbirii s-a şi terminat, asta cu apogeul carierei.

Marius Tucă: Vorbim de… păi dar nu ştii, un comentator celebru care a zis că e punctul terminus, vorbea de apogeu, n-a folosit expresia cum trebuie…

Marius Manole: Punctul terminus.

Marius Tucă: Apogeul poate să fie un platou nesfârşit…

Marius Manole: Ce bine că avem cafea seara.

Mult timp n-am fost atent la nimic din ce se întâmpla în jurul meu. Lucram mult, călătoream mult între teatre, nu ştiam ce se întâmplă.

Marius Tucă: Da, seara pe nemâncate. Vorbim despre 30 de ani. Ce te-a marcat pe tine în aceşti 30 de ani cel mai tare? Evenimente care ţi-au marcat existenţa şi au fost importante în existenţa ta profesională…

Marius Manole: Marius, eu mult timp n-am fost atent la nimic din ce se întâmpla în jurul meu.

Marius Tucă: Dar se vedea, Marius, nu trebuie să faci mărturisirea asta, au văzut oamenii.

Marius Manole: Au văzut şi cred că văd şi acum. Mult timp n-am fost atent pentru că pur şi simplu aveam teatru, aveam mult, lucram mult, călătoream mult între teatre, nu ştiam ce se întâmplă.

Marius Tucă: Dar asta nu înseamnă că nu s-au întâmplat evenimente importante, n-au avut loc.

Marius Manole: În viaţa mea s-au întâmplat, s-au întâmplat nişte întâlniri cu oameni importanţi, la Brăila, de exemplu ducerea mea la Brăila şi am stat acolo, unde au fost nişte ani foarte frumoşi, acolo unde am început de fapt cariera profesionistă după facultate. După care revenirea în Bucureşti, angajatul la Teatrul Naţional, întâlnire cu Kordonsky, cu Yuri Kordonsky cu care am făcut primul meu mare spectacol, spectacol de succes… că primul meu mare spectacol l-am făcut cu Felix Alexa, Visul unei nopţi de vară care… cu ăla am intrat eu în Bucureşti şi acolo s-a zis este un băieţel care dansează bine, că aşa eram…

Marius Tucă: Ai câştigat, Mariuse, ai câştigat ăla de dans, s-a şi suspendat ăla după ce ai câştigat.

Marius Manole: Păi după aia s-a oprit că a zis că pe cine punem peste? Am pus cruce eu…

Marius Tucă: Întâlniri providenţiale ai avut?

Marius Manole: Da, multe.

Marius Tucă: Zi-mi câteva aşa, enumeră. Întâlnire cu Kordonsky ziceai?

Marius Manole: Întâlnirea cu Kordonsky, întâlnirea cu domnul Rebengiuc care a fost o experienţă în sine asta, tot în acelaşi spectacol, Inimă de câine, întâlnirea cu Felix Alexa care m-a adus în Bucureşti şi cu care am făcut multe, am făcut 12-13 spectacole.

Marius Tucă: Revizorul se mai joacă?

Marius Manole: Îl avem chiar acum, pe 11, în ziua în care dimineaţa am Richard III, la ora 11, şi seara am revizorul la Teatrul Naţional. 

Marius Tucă: Incredibil. Cum poţi?

Marius Manole: Dar nu e…

Marius Tucă: Ştii că m-a întrebat cineva înainte de a intra în direct cum face Marius să ţină minte atâtea roluri şi după aia spun ce mi-a spus Mălăele. Întâi spune tu, zi tu primul.

Marius Manole: Da, nu ştiu.

Marius Tucă: Horaţiu îmi spunea următoarea chestie, că sunt acolo nişte sertare pe care le deschide şi pe care poate să le deschidă multă vreme după ce nu s-a mai jucat spectacolul.

Marius Manole: E, eu nu pot. Eu, dacă s-a terminat spectacolul, am şters, nu mai ştiu nimic. Nici măcar cum începe.

Marius Tucă: Şi cum faci?

Marius Manole: Cum dau reset?

Marius Tucă: Cum se întâmplă, cum o iei. Păi, şi dacă după un an spectacolul?

Marius Manole: Mi-l reamintesc.

Marius Tucă: Da, aici mintea te ajută…

Marius Manole: Am 20 de spectacole în cap, dacă le-aş ţine pe toate minte permanent şi pe alea care se joacă şi pe alea care nu se joacă…

Marius Tucă: Nu poţi.

Marius Manole: Nu poţi, nu.

Marius Tucă: Şi ştii că, am citit acum un studiu, apropo de minte şi de faptul că uiţi, că înseamnă că mintea e vie mai uiţi unele lucruri, că e important…

Marius Manole: Dă afară.

Marius Tucă: Exact. A, deci sunt acolo, aranjate pe rastel, frumos.

Marius Manole: La noi, din păcate, să ştii că la Teatrul Naţional spectacolele se joacă la un interval foarte bizar, adică joci un spectacol în mai şi îl mai joci în noiembrie, de exemplu, sau…

Marius Tucă: Bine, Pădurea spânzuraţilor joci mult mai des.

Marius Manole: Ăsta e mai des, da. nu ştiu, asta cu textul e cea mai mică.

Marius Tucă: Asta pentru că ai făcut tu scandal.

Marius Manole: Asta cu… nu, vedeţi domnule, mă duce în peiorativ şi nu e bine…

Marius Tucă: În ce, în prerogativă?

Marius Manole: Asta cu textul, toţi taximetriştii mă întreabă, mă aud că sunt actor şi…

Marius Tucă: Mersi, mersi… M-a rugat cineva, m-a întrebat cum face Marius şi de aia ţi-am pus întrebarea. Şi ce le-ai răspuns taximetriştilor, că eşti talentat, că le ţii minte, eşti o capacitate, deci memoria ta…

Marius Manole: Vedeţi, eu zic… dar dumneavoastră cum ţineţi minte toate semnele astea de circulaţie? Păi prin exerciţiu, că nici nu mai sunt atent. Păi aşa şi eu, prin exerciţiu.

Marius Tucă: Da, dar oamenii întreabă lucruri simple, lucruri care pentru ei par imposibile, să ţii minte 20 de roluri. Câte spectacole joci acum?

Marius Manole: Nu ştiu. Cred că vreo…

Marius Tucă: Le-ai numărat?

Marius Manole: Nu. Cred că vreo 14-15.

Marius Tucă: 14-15, dacă nu 20.

Marius Manole: Cam aşa. Nu, se mai joacă, nu se mai joacă…

Marius Tucă: Şi cu astea pe care le mai joci? All inclusive, Pe o pânză de păianjen?

Marius Manole: Nu mai ştiu. Sunt vreo 15, cred, acum.

Marius Tucă: Cel puţin. Şi în top trei pentru tine, ziceai Pădurea spânzuraţilor, Richard al III-lea…

Marius Manole: Trei surori.

Marius Tucă: Trei surori, Viforul.

Marius Manole: Revizorul, Între noi e totul bine.

Marius Tucă: Între noi e totul bine nu-ţi mai place?

Marius Manole: Ba da, îmi place foarte mult.

Marius Tucă: Păi acolo te joci de fiecare dată. L-am văzut de mai multe ori.

Marius Manole: Cu Dorina Chiriac, râdem cu lacrimi, dacă ar vedea publicul cât râdem noi, mai mult ca ei…

Marius Tucă: Şi mai e ceva, eu l-am văzut de câteva ori spectacolul şi de fiecare dată jucaţi altfel, n-are nicio legătură, ceea ce mi se pare incredibil. De ce? Ţine de starea voastră, de felul în care sunteţi atunci?

Marius Manole: Ţine de faptul că ştim foarte bine ce avem de jucat. Şi atunci libertatea ta e…

Marius Tucă: Şi improvizaţi…

Îmi plac foarte tare actorii de stand-up comedy. E foarte greu ce fac ei. Ştii cât e de greu? Eu n-aş putea să fac chestia asta.

Marius Manole: Şi-ţi dai voie să fii în ziua aia aşa cum eşti, adică nu trebuie să te forţezi să fii…

Marius Tucă: Îţi plac actorii de stand-up comedy?

Marius Manole: Foarte tare. Îi apreciezi foarte tare.

Marius Tucă: Mie nu-mi plac.

Marius Manole: Mie îmi plac foarte tare, nu ăia vulgari, e foarte greu ce fac ei. Ştii cât e de greu?

Marius Tucă: Ştiu, dar deja e ca la voi, adică sunt roluri pe care le spun, aceleaşi glume pe care le spun.

Marius Manole: Da, dar gândeşte-te cât de în legătură sunt ei cu publicul. Ce relaţie vie au ei cu publicul, cât de tare i-ar afecta pe ei dacă n-ar reacţiona publicul. Nu ştiu, eu ştiu câţiva stand-up-eri, cred că aşa se zice, foarte buni. Eu n-aş putea să fac. Eu n-aş putea să fac chestia asta.

Marius Tucă: Ştii că vorbim de câţiva ani de one man show Marius Manole…

Marius Manole: Şi o să mai vorbim vreo câţiva ani, lasă-l acolo.

Marius Tucă: Dar de ce nu-l faci?

Marius Manole: Nu e timpul, toate lucrurile vin la timpul lor. Cineva o să-mi propună o dată şi o să zic da.

Marius Tucă: Dar trebuie să-ţi propună cineva?

Marius Manole: S-ar putea să fie total neaşteptat.

Marius Tucă: Nu ai suficiente texte care îţi plac, care să…

Marius Manole: Nu sunt suficiente texte.

Marius Tucă: Nu ai în momentul ăsta.

Marius Manole: Nu, nu, acum dacă ar fi să propun cuiva, aş prefera să mi se scrie un text. Adică să scrie cineva un text special pentru asta.

Marius Tucă: Da. Ce mesaje ai primit? Că eu am primit deja unul că e audienţa mare şi se întrerupe des emisiunea.

Marius Manole: Eu nu…

Marius Tucă: De la bancă, n-ai plătit ceva…

Marius Manole: De la bancă, astea, da, asta primesc, uite o factură de la…

Marius Tucă: A, cică (?), ”Ce chimie mişto între voi, aţi putea…

Marius Manole: Am putea să facem un matinal.

Marius Tucă: ”Aţi putea spune pe rând cotele apelor Dunării şi tot v-aş urmări”.

Marius Manole: Dunăre, gheaţă la mal.

Marius Tucă: Nu ştii, dacă te bag în geografie nu ştii unde e nici Prutul, nici Siretul.

Marius Manole: Vai de mine.

Marius Tucă: Unde e Siretul?

Marius Manole: Siretul e exact acolo la… Vai de mine, dar nu-i mai sus de Iaşi? Dar se poate să mă întrebi aşa ceva? Siretul…

Marius Tucă: Nu ştii tu unde e Prutul…

Marius Manole: Prutul, dar nu e acolo, exact lângă marginea care desparte… n-am fost… flori peste Prut? N-a fost podul de flori peste Prut? Unde eram când s-a ţinut asta? Dar se poate să mă întrebi… Dar Dunărea, dar Târnavele? Dar Târnava mică, Târnava Mare…

Marius Tucă: Crişul Alb, Crişul repede, unde sunt? Unde coboară…

Marius Manole: Exact la intersecţia... Dar Dunărea care se intersectează cu Delta. Dar ce frumos se vede din elicopter, că am avut privilegiul cu doamna Margareta Nistor să stau sus în aer.

Marius Tucă: Te rog opreşte-te că mor.

Marius Manole: Ştiu tot, chiar de geografie nu poţi să mă atingi. Geografie, istorie, chimie, fizică n-ai… sunt top.

Marius Tucă: Astro…

Marius Manole: Cât şi astronomie, cât şi astea de… zodii, capri… toate astea le ştiu, eu ştiu totul. Eu aşa am şi făcut carieră…

Marius Tucă: Pe zodii…

Marius Manole: Pe energia zodiilor.

Marius Tucă: Atâta timp cât există zodia gemeni toate celelalte zodii sunt bune.

Marius Manole: Potocean e taur, de exemplu sau aşa mi se pare.

Marius Tucă: Rodica în ce zodie e?

Marius Manole: Fecioară.

Marius Tucă: Şi 2020 cum se anunţă la Fecioară?

Marius Manole: Pentru ea? Prolifică.

Marius Tucă: Prolific, nu?

Marius Manole: Nu ştiu exact ce înseamnă termenul dar i se pare frumos.

Marius Tucă: An bun pe sănătate, pe bani, pe venituri, pe financiar?

Marius Manole: E foarte bine pe venituri, foarte bine pe carieră, dar din păcate se anulează că nu ştiu dacă o să fie bine pe sănătate. Aici nu putem băga mâna în foc că de la o anumită vârstă zodiile se schimbă, nu mai ţine cont, adică ştii, de la o vârstă toate prezicerile astea…

Marius Tucă: Devin medicale…

Marius Manole: Devin medicale.

Marius Tucă: Şi pe dragoste la ea? Simţi că mai…

Marius Manole: Doamna Rodica tot timpul…

Marius Tucă: E pe dragoste tot timpul. Are pe cineva?

Marius Manole: N-ar putea trăi fără…

Marius Tucă: N-ar putea trăi fără dragoste, fără iubire…

Marius Manole: Tot timpul spune că a fost la nu ştiu ce teatru, a văzut nu ştiu ce actor minunat măi, un actor bun, bine doamnă, măi, nu, măi ştiai exact ce joacă, măi, foarte bun. Da actriţe aţi văzut? E, dar un actor… minunat. Acum mi-a spus că a fost la teatrul Act şi a văzut un actor minunat, tânăr, îmi şi zice, tânăr. Bine doamnă, mă bucur.

Marius Tucă: Măi, Marius, trebuie neapărat să vorbim, îmi zice ea mie, ştii, când te sună, şi zic, da, dar stai că te sun eu…

Marius Manole: Măi dar mă suni mâine, dar mâine mă suni dimineaţă neapărat… şi mai zice, fii atent, vorbim după 11, dar după 11 ea adoarme de la 10…

Marius Tucă: Da, şi nu mai răspunde, la 9 seara se culcă.