„Marius Tucă Show” | Interviul integral cu Dorin Dumitran: Acest Dincă nu s-a limitat la o incinerare a cadavrului, ci la o pisare şi la o mestecare. Este unic

VIDEO - partea a II-a a interviului:

Prezentăm principalele declaraţii ale ofiţerului psiholog Dorin Dumitran la emisiunea Marius Tucă Show:

“ Foarte viclean, foarte arogant, evident că am pornit din start cu un dezavantaj şi acela este dezavantajul vârstei (...) Un tip care s-a autoizolat progresiv, un dezorganizat, un rudimentar, cu o stimă de sine foarte scăzută, cu o strângere a cercului de relaţii, de prieteni, cunoscuţi, cu o limitare gravă a tot ceea ce ar fi însemnat intruziune în mediul său familial, gospodăresc cred că e mai corect spus aşa, unul cu probleme psihice”

„Acela nu era un butoi în care afumi şunca, ăla era un arzător cu tiraj. Asupra acestor aspecte, eu nu m-am pronunţat pentru că nu este dreptul meu să mă pronunţ dacă arde, dacă nu arde, eu între timp mi-am făcut temele din tratatele de medicină legală, aveam deja intima convingere că ceea ce se întâmplase acolo se putea întâmpla din punct de vedere practic, din punctul de vedere al practicii incinerării”.

„Se lăuda o dată că are aproape două tone de haine în casă şi când şi când împreună cu soţia sa când aceasta se întorcea în ţară, le punea pe foc, considerând... şi porneau de la premisa că decât să îşi cumpere haine noi cu care să gospodărească pe acolo prin grădină, mai bine schimbă hainele în fiecare zi şi le iau de acolo din şifonier. Practic nu era magazin second hand, el era clientul cel mai fidel, cel mai bun pentru magazine second hand din Caracal şi până la Slatina”.

“Cele mai mari minciuni spuse de Dincă sunt  conţinutul discuţiilor pe care le-a avut cu fetele în maşină, deci acum îmi fac lista şi încerc să fie logică, traseul urmat, nu, o luăm aşa: traseul urmat, conţinutul discuţiilor din maşină, reactivitatea victimelor, scopul construirii acelui canal, scopul real, şi tratamentul aplicat victimelor, iar piatra de încercare, cea mai ticăloasă, pot să spun, perioadă a fost aceea când m-am luptat să îl ajut să scotă la iveală absolut tot, să aibă curajul să spună până la capăt că tot susţinea că le-a aplicat lovituri cauzatoare de moarte. Şi s-a simţit el împins să declare singur omor calificat”

“Cele mai sincere momente ale sale au fost acelea în care s-a simţit doborât psihic de el, iar acel moment survine în noiembrie când colegii mei care au gestionat excepţional situaţia de la Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv, Bucureşti, de la Arestul Central, au anunţat că a intrat în refuz de hrană, el mai avusese anterior ideea suicidală, am detensionat, l-am ventilat ca să nu ne facă probleme”

„Nu trăia spaimă prin ceea ce se scotea din curte şi nicidecum atunci când s-a săpat, dar a fost bine că s-a făcut asta, şantier arheologic, cel mai îngrijorat era când se duceau în casă colegii mei şi începeau să scoată probe din casă şi îl vedeam stând în permanenţă cu el, îl vedeam cum se mişcă, tăceam, ulterior discutam cu el cam ce crezi că ar putea găsi acolo? Păi ce să găsească, că găsesc pe dracu,  nu găsesc nimic. Dar abia atunci este momentul în care încep să discut uşor, să înaintez către faptă, iar asta se întâmpla după o lună şi jumătate”.

„Din acel moment în care încep să vină probele, inclusiv acele înscrisuri personale, voi avea material de discuţie pe acele înscrisuri personale. Ce este cu căutările dumitale de femei singure, de case abandonate sau femei rămase cu copii, femei văduve, pe unde ai umblat, cutare, cutare şi alături de colegii mei vom face schimb de date şi informaţii, astfel încât tot ceea ce el consemna în acel caiet de 48 de file, uitase şi de el. Dar erau şi gândurile lui intime pe acolo. Sa-au investigat tot ce însemna numere de telefon, persoane trecute acolo, practic atunci ancheta se desfăşoară pe ceva foarte, foarte concret”.

“El era conştient de faptul că dacă el nu ne dă ceva, el va trăi acel sentiment de încântare în faţa căreia orice anchetator devine extrem de nesigur pentru că în faţa unui hoţ trebuie să vezi trei lucruri: furie, vinovăţie şi încântare. Încântare că te-a păcălit furie că a fost descoperit şi vinovăţie că n-a făcut ce trebuia  astfel încât să nu fie prins. Iar întreaga sa atitudine a oscilat între aceste trei componente furie, vinovăţie, încântare”.

„Mai mult decât atât, mai apărea un element foarte ciudat din comportament şi foarte rar întâlnit în… sau deloc. O unicitate în sensul că aceste rămăşiţe erau rămăşiţe cremate, incinerate, erau foarte bine pisate. Acest Dincă este unic prin ceea ce a făcut pentru că ceea ce s-a întâmplat în butoi, el nu s-a limitat la o incinerare a cadavrului…La o pisare şi la o mestecare, este unic, dar şi personalitatea sa este unică”.

„El se exprimă şi este mult mai liniştit şi mult mai coerent în scris particularităţile umane sunt deosebit de interesante. Sunt oameni care sunt mai vocali mai buni comunicatori verbal-oral şi sunt destul de înglodaţi şi bolovănoşi în scris. E, el era tipul de om care a cerut în mod special caiet dictando adică liniat, un caiet studenţesc. A scris 11 pagini la Alexandra şi 23 la Luiza”.

„Este un om care şi-a construit viaţa pe nişte valori care considera că sunt foarte, foarte solide şi foarte bine susţinute de către cei din jur pentru că de-a lungul întregii sale vieţi a urmărit să se înconjoare doar de oameni care să fie de acord cu el. Practic, a urmărit în permanenţă să i se valideze orice comportament el considerându-se un om fără de păcat, drept, onest, cinstit care îşi respectă cuvântul dat. Este unul dintre elementele cele mai critice ale personalităţii sale, respectarea cuvântului dat”.
 

„Am intuit şi am realizat faptul că a fost mult mai apropiat de tatăl său, de la care a preluat aceste comportamente dure, tranşante, nu neapărat pentru faptul că a fost măcelar, dar aşa cum descrie foarte clar, mi-a zis <domnule profesor, eu pe lângă tatăl meu sunt pistol cu apă, nu exista să stai zid în faţa tatălui meu. Deci era slăbuţ aşa ca dumneavoastră, dar când se pornea nu stătea nimic, indiferent  cât de mare erai şi cât puternic erai, te fărâma>”.

“A fost declaraţia cu care a venit, el doar atât mi-a cerut <Domnule profesor, daţi-mi coli, vreau să scriu>”. Bine, n-am întrebat ce. I-am adus coli, pix. A plecat în 20 de minute. El avea activitate comportamentală cu mine, adică continuam activităţile, dar i-am respectat dorinţa. După ce a venit cu ele, era vorba despre Luiza, descrierea modului în care a chinuit-o pe Luiza. I-am spus <îţi voi citi declaraţia ca să fiu sigur că te-am înţeles>. El are un scris destul de dificil de urmărit şi mi s-a gâtuit vocea şi i-am chemat pe colegii de la serviciul de acţiuni speciale să reintre în cameră”.

„Şi o altă trăsătură este aceasta a sadismului confirmat clinic de colo până colo pentru că scopul era de a ţine victimele cât mai mult în viaţă, cât mai mult posibil. Indiferent de ceea ce gândim noi de raţionamentele pentru care ar fi făcut sau ar fi gândit că s-a fi putut descurca aşa, este ilogic ceea ce a gândit”.

„Nu am niciun fel de argument pentru care să susţin îndreptarea către omorârea victimelor pentru că sadicul nu-şi omoară victimele, sadicul trebuie să le ţină cât mai mult în viaţă. Plăcerea rezultată în urma observării chinului este cel mai important excitant sexual, alături de reconfirmarea potenţei sexuale, a omnipotenţei, că te simţi omnipotent atunci”.

„Luiza îl va implora s-o lase să plece fără a-l ameninţa în vreun fel că va povesti ceea ce i s-a întâmplat. Dar Luiza, aşa cum declară el, va fi adusă la un punct terminus şi va lupta cu toate resursele sale de supravieţuire. La Alexandra l-a deranjat atitudinea sfidătoare şi în acelaşi timp plină de încredere”.

Prezentăm interviul integral:

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă ediţie specială Marius Tucă Show, invitatul nostru din această seară este domnul Dorin Dumitran, bună seara bine aţi venit.

Dorin Dumitran: Bună seara.

Marius Tucă: Cea mai simplă prezentare ar fi aceea de profiler şi profiler în cazul absolut îngrozitor de la Caracal, cazul Gheorghe Dincă. Profiler sună aşa foarte americăneşte, vă place nu, ideea de profiler?

Dorin Dumitran: Sincer nu.

Marius Tucă: Psiholog criminalist?

Dorin Dumitran: Ofiţer psiholog este suficient.

Am fost desemnat prin ordonanţa procurorului să construiesc acest raport de analiză comportamentală şi în acelaşi timp să îi asigur escorta lui Dincă

Marius Tucă: Ofiţer psiholog şi colonel în acelaşi timp.

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Păi atât de tânăr şi deja colonel.

Dorin Dumitran: Nu sunt chiar tânăr.

Marius Tucă: Câţi ani aveţi?

Dorin Dumitran: 40 peste, 44

Marius Tucă: 40 peste, 44 mulţi înainte, sunteţi foarte tânăr domnule Colonel, nu vă alintaţi. Cum aţi ajuns la Caracal, cum aţi ajuns să fiţi implicat  în cazul Caracal?

Dorin Dumitran: Abia finalizasem un dosar, era gata, gata să nu mai ajung pentru că după soluţionarea, sau după aportul pe care încercăm să ni-l aducem noi după fiecare dosar de mare violenţă este necesar să luăm o pauză. E, această pauză nu a mai venit pentru că am fost desemnat prin ordonanţa procurorului să construiesc acest raport de analiză comportamentală şi în acelaşi timp să îi asigur escorta lui Dincă şi am fost desemnat prin dispoziţie.

Marius Tucă: Spuneţi-mi vă rog ce caz tocmai se închisese la care lucraseră-ţi?

Dorin Dumitran: Păi se închisese Baia Mare, am avut şi avem o problematică specifică în sensul că se constată  din ce în ce mai multe  infracţiuni la viaţa sexuală cu victime minori. Practic prin activitatea noastră am atras atenţia în sens pozitiv Parchetelor şi nu s-a îndeplinit practic ceea ce ni se spunea nouă din partea FBI şi anume acela de a nu mai fi sunaţi, în sensul că ceea ce se întâmplă actualmente în (serviciul) comportamental este foarte bine, solicitările sunt foarte multe, iar astăzi la momentul vorbirii cred că până în luna iulie, nu mai putem prelua nici un dosar în investigaţii.

Marius Tucă: Pentru că aveţi deja dosare pe care le investigaţi.

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Ce se întâmplase la Baia Mare? Spuneţi în câteva cuvinte despre ce era vorba?

Dorin Dumitran: La Baia Mare era vorba despre micuţa Estera Marcovici, fetiţa de cinci ani violată cu sălbăticie de către un minor, el era deja suspect de un an de zile, fusese realizat în urmă cu doi  ani de zile un profil psihologic care a fost...

Marius Tucă: De câţi ani era cazul?

Dorin Dumitran: Doi ani era suspect, i-am alcătuit profilul psihologic aproape la perfecţie şi ulterior i-am luat urma acestui băiat de 17 ani, fetiţa a fost violată într-un mod inimaginabil, în fecale practic, lovită foarte puternic în zona capului, a fost un dosar excepţional de bine instrumentat de către Parchetul Tribunalului din...

Marius Tucă: Şi l-aţi prins pe autor?

Dorin Dumitran: Da, l-am prins şi...

Marius Tucă: După doi ani?

Dorin Dumitran: Da, pentru că au durat foarte mult expertizele, cercetarea la faţa locului acolo a fost extrem de dificilă din cauza condiţiilor în care trăia acea comunitate de etnie rromă. Şi în cadrul anchetei am lucrat alături de doi colegi foarte buni anchetatori, cam în şase ore l-am spart, adică am reuşit să îl dovedim şi să îl facem să mărturisească...

Marius Tucă: În limbaj popular l-aţi spart, sau cum s-ar spune l-aţi deschis şi a mărturisit.

Dorin Dumitran: Da, a mărturisit în detalii pentru că este una dintre prerogativele noastre, fiecare dintre noi, cei şase ofiţeri de la serviciu avem în fişa postului aceste atribuţii, acelea de a frânge rezistenţa suspecţilor atunci când evident probatoriu este foarte bine consolidat şi se datorează muncii anchetatorilor.

Marius Tucă: Sar automat la cazul Caracal, Gheorghe Dincă în cât timp a fost spart, răsucit, deschis?

Dorin Dumitran: Cred că a fost o răsucire reciprocă, nu cred, aşa a fost, adică a fost o testare şi o inter-testare între mine şi el. Foarte greu pentru că avem de a face cu un individ rudimentar care refuză orice înseamnă proba realităţii...

Marius Tucă: Foarte viclean...

Dorin Dumitran: Foarte viclean, foarte arogant, evident că am pornit din start cu un dezavantaj şi acela este dezavantajul vârstei, nu este de dorit să fii aproape de vârsta copilului său, adică nu este de dorit acest decalaj pentru că deja lui îi  dă un ascendent deosebit...

Marius Tucă: Faptul că are vârsta pe care o are şi că dumneavoastră aveţi 44 de ani.

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Deci aţi ajuns la Caracal  în care dintre zile?

Dorin Dumitran: Pe 26 iulie, imediat după ce el fusese capturat.

Marius Tucă: Capturat, adică dimineaţa a fost găsit şi aţi ajuns în dimineaţa zilei?

Dorin Dumitran: În seara zilei de 26.

Marius Tucă: Bun, povestiţi-ne cum aţi  ajuns la faţa locului, ce aţi găsit acolo, ce s-a întâmplat de când aţi început?

Dorin Dumitran: La faţa locului era o nebunie pentru că afară în stradă oamenii urlau, înăuntru  echipele deja erau trimise de la Direcţia de Investigaţii Criminale, urmând ca a doua zi să am prima interacţiune cu el pe care aşa cum am spus-o şi cu un alt prilej am refuzat-o tocmai pentru că în momentul de abordare este cel mai important, dacă ai greşit acel start şi dacă porneşti prost, eronat...

Marius Tucă: Există riscul ca toată ancheta să fie aşa.

Dorin Dumitran: Da, exact, pentru că aveam două modalităţi, fie conduceam un interviu, adică fie alături de colegii mei făceam un plan de investigaţii transformat ulterior într-un plan interogatoriu acuzativ, fie încercam să aflu mai multe şi atunci observând dificultatea pe care o presupunea desfăşurarea cercetării la faţa locului m-am repliat, am spus că nu este bine, acest individ nu cedează cu una cu două, ci trebuie administrate cât mai multe probe împotriva sa, sau cunoscut adevărul judiciar şi cu bune şi cu rele, mă rog, astfel încât să am material de lucru cu el. A fost o chestiune destul de riscantă dar nu am avut încotro pentru că probele ştiinţifice au venit pe parcurs datorită procedurilor specifice administrării acestor probe.

Marius Tucă: În data de 26 era deja o echipă de la Bucureşti?

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Pentru că iniţial a fost echipa din Caracal, ţinem foarte bine minte ce s-a întâmplat cu miliţienii, eu îmi permit să zic aşa şi cu procurorii de la faţa locului, dar  nu a fost o zi sau două când a venit şi o echipă de la Craiova?

Dorin Dumitran: Da, apoi el ulterior a fost transferat la Craiova, la Serviciul Teritorial...

Marius Tucă: Echipa de la Craiova a venit după ce aţi ajuns dumneavoastră acolo?

Dorin Dumitran: Erau acolo.

Marius Tucă: Erau acolo.

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Deci făcuseră investigaţiile în ziua respectivă de 26 până seara când aţi ajuns dumneavoastră. Şi colegii de la Bucureşti când au venit?

Dorin Dumitran: Colegii de la Bucureşti au fost în ziua de 25, au fost trimişi imediat.

Marius Tucă: Deci atunci au fost o echipă mixtă să spunem, au fost procurori de la Craiova, poliţişti dar şi de la DIICOT.

Dorin Dumitran: De la Serviciul Omoruri, plus DIICOT.

Marius Tucă: Plus DIICOT care a venit şi a spus încă din ziua de 25. Bun, l-aţi văzut pe Dincă în ziua de 26?

Un tip care s-a autoizolat progresiv, un dezorganizat, un rudimentar, cu o stimă de sine foarte scăzută, cu o strângere a cercului de relaţii, de prieteni

Dorin Dumitran: Nu.

Marius Tucă: Povestiţi mai departe.

Dorin Dumitran: Am refuzat să îl văd, tocmai pentru a îmi face o idee despre ceea ce se întâmplă acolo, pentru că cea mai proastă strategie pe care o poţi avea este aceea de a potrivi suspectul la locul faptei, este o greşeală  de tactică poliţienească şi de tactică psihologică. Întâi trebuie să cunosc locul faptei şi să intuiesc ca şi cum nu l-aş  vedea, vreau să precizez asta, cam ce tip de  personalitate ar construi acel loc care ulterior va primi acea denominare de fortăreaţă, de închisoare, casa morţii, casa groazei aşa a apărut, plus tot ceea ce s-a spus ulterior despre el pentru că imediat în data de 27 iulie a fost trimisă şi ordonanţa în trei puncte a procurorului astfel încât să ştiu ceea ce am de făcut şi fac precizarea că eu nu am voie să depăşesc limitele ordonanţei aceea în trei puncte, adică să îi determin starea neuropsihică din momentul comiterii celor două fapte de omor, ele deja erau precizate şi formulate aşa, să îi descriu trăsăturile de personalitate şi în al doilea rând să analizez stabilitatea comportamentală a lui. Drept urmare eu nu aş fi avut posibilitatea  să îi fac evaluarea psihologică în absenţa consemnării acestor fapte de la care nu am pornit în mod iniţial, adică eu nu am luat în considerare şi nu am pornit...

Marius Tucă: Că ar fi înfăptuit vreo crimă.

Dorin Dumitran: Exact, eu am vrut să îl cunosc pe el exact aşa cum este el pentru că evident putea fi acuzat de orice şi aţi observat acest bulgăre de zăpadă care a luat-o la vale, adică administrarea probatoriului judiciar în care s-a mers şi spre sclavie, exploatare sexuală, trafic, profanare de cadavre, profanare la viol, ulterior de la LCM la omor calificat, etc. E, tot acest proces a trebuit să meargă cumva în paralel şi din nefericire, dar asta a fost situaţia, să meargă în paralel cu probele care veneau din spate şi cele expertizele ştiinţifice care s-au realizat, dar eu eram destul de descoperit în acest demers.

Marius Tucă: Am înţeles, ca să înţeleagă şi mai bine toţi  care ne urmăresc, pentru că şi meseria de gazetar de multe ori eşti profiler, chiar dacă este vorba de un singur interviu, dar văzând trăsăturile, comportamentul, gestica şi aşa mai departe, mişcarea trupului, poţi să îţi dai seama dacă cel care se află în faţa ta este sincer sau abordarea asta, aş putea spune ca să înţeleagă şi mai bine, aţi încercat să  vă întoarceţi cumva în timp să vedeţi casa, să vedeţi pe cel care stă acolo? Fără să luaţi în calcul ceea ce s-a întâmplat după aceea?

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Şi cum aţi văzut locul, cum aţi gândit, care a fost profilul pe care l-aţi făcut iniţial personajului Gheorghe Dincă, nu putem să îi spunem criminal pentru că aşa cu spuneam, v-aţi gândit  la el la locul acela până să înfăptuiască crimele, sau neluând în considerare crimele.

Dorin Dumitran: Un tip care s-a autoizolat progresiv, un dezorganizat, un rudimentar, cu o stimă de sine foarte scăzută, cu o strângere a cercului de relaţii, de prieteni, cunoscuţi, cu o limitare gravă a tot ceea ce ar fi însemnat intruziune în mediul său familial, gospodăresc cred că e mai corect spus aşa, unul cu probleme psihice, dar încă nu formulasem, adică cu probleme... nu formulasem natura, nu mă grăbesc, întâi stau şi analizez  ce se întâmplă acolo. Am încercat să văd cum mă simt acolo în acea ambianţă, măsura în care această izolare a fost dorită sau nu, rodul activităţii sale conştiente sau inconştiente, asupra acestor aspecte m-am concentrat.

Marius Tucă: Şi ce aţi răspuns după ce aţi stat acolo, după ce aţi văzut curtea, casa?

Dorin Dumitran: Nimic deocamdată, încă am aşteptat primul contact cu el care a fost un eşec, a fost un eşec pentru că...

Marius Tucă: Ajungem imediat şi la primul contact...

Dorin Dumitran: Da, era foarte agitat.

Marius Tucă: Ajungem imediat şi la primul contact, profesorul Butoi vorbea despre el încă de la început de când am făcut prima emisiune, vorbea despre el ca de un prădător sexual în ideea de animal, prădător sexual cu dorinţe animalice şi voiam să vă întreb dacă îl caracteriza locul, casa morţii sau casa groazei, ca pe o vizuină unde el îşi ducea prada şi de aici încolo ştim ce s-a întâmplat, arăta ca un loc de felul acesta?

Dorin Dumitran: Da, numai că era foarte ciudat, sunteţi singurul care îmi pune această întrebare, au fost două chestiuni care m-au intrigat şi dacă mă intrigă ceva asta mă şi supără şi nu mă las până nu aflu mai multe. În primul rând aspectul interior al camerei în care se va dovedi ulterior că au fost fetele ţinute, în al doilea rând descoperirea făcută de colegii mei,  de trupele speciale care au intervenit acolo şi care au identificat pe baza sunetului, că au călcat peste, acel chepeng, era o tablă groasă de 6-10 milimetri care acoperea o fostă groapă de vizitare auto, făcuse mecanică auto, etc. Intrarea în acea groapă era chiar ca din filmele de groază şi mi-au atras atenţia două chestiuni, în primul rând două belciuge fixate la baza arcadei pe care el şi-o construise şi în care el înfipsese o jumătate de cisternă, vezi doamne adăpost antiatomic, nu vreau să anticipez, însă nu avea nici un fel de logică tehnico-constructivă, poziţionarea acelei ţevi rectangulare jos cu două flanşe şi cu două belciuge, pentru ce? Mi-am pus această întrebare. Mai mult decât atât în faţa celor două belciuge se mai afla un al treilea  încastrat în ciment care vizual, doar  vizual şi la o interpretare profană nu profesionistă, acel ciment avea aceeaşi vechime cu un veceu improvizat alăturat, un bidon de 25 de litri din acesta gri şi mi-a atras atenţia această vechime reflectată prin coloraţia sa cu al treilea belciug şi am zis „ce Dumnezeu caută lucrurile astea aici?” mai mult decât atât mediul acela pe care el îl va argumenta că l-a construit  că vin americanii, vine Deveselu şi nu ştiu ce îi face, adăpost antiatomic nu îşi găsea nici un fel de justificare pentru că acea tablă încastrată pe orizontală, jumătatea aceea de cisternă era capitonată cu vată minerală. Şi m-am întrebat de ce? Mai mult decât atât  nu avea absolut nici o logică prezenţa acelor belciuge oricum sudate foarte prost, ca idee. Ulterior în discuţia cu el eu încă nu am afla de exemplu adevărul adevărat şi asta am specificat în raport, indici de validitate relativă la ceea ce declară el referitor la acea groapă, nu am aflat întregul adevăr de ce şi-a făcut aia pentru că l-am blocat, i-am pus întrebări succesive „să nu îmi spui că stăteai acolo şi în caz de atac atomic te ţineai de cele două belciuge , erai în carusel, erai în montagne russe, despre ce vorbim?” mai mult decât atât i-am zis „dumneata eşti mecanic auto, ai ceva cunoştinţe tehnice” că noi am discutat foarte mult la început despre mecanică auto având un domeniu comun de practică în trecut şi am discutat despre rectificări de supape, chiulase şi aşa mai departe, aveam cu cine vorbi până la un punct. L-am întrebat, dacă doreai să ţină zidul, adică acelui intrând, logic era să pui acel element sus, adică în arcul de cerc, nu aveai de ce să îl pui jos, de ce să îl pui jos? Evident că orice încercare a mea de a mă apropria de motivaţiile lui era sortită eşecului, întotdeauna îmi punea un zid să nu  mă apropii, să nu mă apropii.

Marius Tucă: De aceea şi fostă cisternă.

Dorin Dumitran: Exact, pentru că el a invocat că ăla este adăpostul antiatomic. I-am spus „îmi pare rău, nu am cum să te cred, cum să cred porcăriile astea pentru că nu te legai de lanţ acolo că nu dădea nimeni peste cap, da? în plus nici măcar nu te apăra”.

Marius Tucă: Bine, era un loc al groazei după ce l-aţi vizitat prima dată?

Dorin Dumitran: Înfiorător, da.

Marius Tucă: Pestilenţial?

Dorin Dumitran: Pestilenţial, sigur şi am spus asta „eu nu am să te cred până la final, indiferent ce ai spune dumneata, ăla era loc destinat detenţiei fizice a victimelor”, dacă cineva intra acolo, lucru care nu s-a demonstrat, prin cercetarea efectuată de Institutul Naţional de Criminalistică şi nu numai, deci s-a muncit acolo ca la balamuc, ca la ocnă practic, ăla era loc ca sa îţi duci victimele, deci nu te cred, nu are absolut nici o logică ceea ce spui.

Marius Tucă: Cumva să le închidă acolo, să le sperie, să cedeze.

Dorin Dumitran:  Acolo oricine ceda, imaginaţi-vă că era ca un...

Marius Tucă: Un sistem, o fosă veche nu?

Dorin Dumitran: Din canalul de vizitare auto se făcea la orizontală acest intrând în care fusese decupată acea jumătate de cisternă.

Marius Tucă: Am înţeles, dar era un lichid ceva sau era uscat locul ăsta?

Dorin Dumitran: Nu, era umed totul, rânced pentru că era sub pământ, acolo cine intra era imposibil ca cineva să mai audă sau să verifice, pentru că el avusese grijă să acopere acele plăci metalice...

Marius Tucă: Să capitoneze...

Dorin Dumitran: Şi nu numai, asupra gropii acele plăci de oţel de şase milimetri grosime şi deasupra acoperit şi cu pământ, iar primii intraţi acolo, când s-a pătruns pe străzi şi a fost pus jos călcând cu bocancii s-a auzit şi au descoperit, l-au dat la o parte şi asta s-a întâmplat în ziua în care a fost capturat.

Marius Tucă: Deci casa groazei e mai de groază decât ne-am închipuit noi, numai descriind acest spaţiu incredibil.

Dorin Dumitran: Intrai cu greu, nu ştiu dacă sunt... nu sunt 90 de centimetri...

Marius Tucă: Nu aţi intrat acolo?

Dorin Dumitran: Ba da pentru că m-am hârjâit cu umerii de pereţi şi apui...

Marius Tucă: Adică era şi un loc foarte îngust...

Dorin Dumitru: Foarte îngust şi foarte greu de pătruns, am discutat cu el şi despre chestiunea asta, am zis dumneata eşti mare, are 117 kg.

Marius Tucă: El nu intra niciodată acolo.

Dorin Dumitru: Păi da, dar trebuia să se bage şi i-am spus asta...

Marius Tucă: Că zicea că e un...

Dorin Dumitru: S-a luptat cu mine „nu, că nu mă credeţi, că de fiecare dată când spun dumneavoastră nu mă credeţi”...

Marius Tucă: Era un adăpost antiatomic în care ar fi intrat el. E o mărturisire incredibilă asta, e clar pentru că tot ce a făcut el de la felul în care şi-a pregătit maşina şi o să vorbim de asta şi despre felul în care şi-a pregătit şi camera, se închidea pe dinăuntru, se închidea pe dinafară, avea cheie camera asta în care le-a ţinut pe fete?

Dorin Dumitran: Camera în care le-a ţinut pe fete se deschide...

Marius Tucă: Exista vreo sursă de lumină?

Dorin Dumitran: Exista o sursă de lumină, dar ştiţi că ele au fost ţinute pe întuneric absolut pentru că era una din componentele sale fantasmatice, era o chestiune, cum să explic, nu numai de fantezie, ci de stimularea creşterii plăcerii, era o condiţie, dar nu era o condiţie sine-qua-non,  era o condiţie care conducea la creşterea excitaţiei sexuale şi la plonjarea într-un film pe care el deja îl gândea. E, uşa aceasta se deschidea în interior, acesta este un aspect important, să îmi amintiţi să vă povestesc de ce este important, iar în dreapta uşii la o înălţime de 70 de centimetri, un cui bătut cu un mănunchi de chei, iar cheile acelea deschideau uşa, pentru mine, eu m-am întrebat, mi-am zis: bun, fetele astea care bun, iertare nu sunt cinic... fetele astea nu puteau utiliza cheile? Nu, pentru că ulterior şi târziu, târziu va spune modul în care le-a ţinut ca pe animale şi le-a tratat ca pe nişte animale, nu avea nici măcar cum să ajungă acolo, au fost practic priponite şi povesteşte despre...

Marius Tucă: Legate de pat...

Dorin Dumitran: Legate de pat, dar şi cu posibilitatea foarte limitată de a merge pe latura lungă a patului şi de a face dreapta spre uşă...

Marius Tucă: Câţiva paşi...

Dorin Dumitran: Unul, un singur pas, în tot acest timp fiind cu ochii acoperiţi cu scotch, de asemenea gura, televizorul dat tare, astfel încât să nu se audă nici un fel de ţipăt, deci tot acest scenariu...

Marius Tucă: Şi în permanenţă televizorul era dat tare sau doar când...

Dorin Dumitran: Când erau lăsate singure pentru că el venea şi se înfrupta în mod succesiv, adică eu folosesc expresia metafora adăpătorii, el nu mai avea nevoie de adăpătoare externă, aşa cum fac animalele savanei, şi-o făcuse acasă, se ducea şi...

Marius Tucă: Care era relevanţa cu deschiderea uşii?

Dorin Dumitran: Acolo au fost descoperite pete dinamice de sânge, pe interiorul uşii, una dintre ele este chiar frumoasă, adică este un semn exclamării care indică direcţia şi unghiul şi a fost unul din elementele cu care l-am blocat, pur şi simplu eu îi puneam întrebări foarte deschise, eu niciodată nu am pus întrebări închise limitative, niciodată. Şi mi-am păstrat o atitudine de poker- face fără nici un fel de reacţie. Încercând să îmi explice ce s-a întâmplat cu acele pete de pe uşă, consultându-mă evident cu colegii mei din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, le-am cerut să îmi explice „spuneţi-mi probele obţinute la faţa locului” pentru că ceva nu bate. El ştiţi foarte bine că a ţinut-o sus şi tare că le-a aplicat lovituri cauzatoare de moarte, iar locul faptei, că noi cu asta am început discuţia, nu arăta aşa, era prea multă linişte ceea ce înseamnă că acţiunea a fost foarte rapidă, a fost letală îndreptată spre scop, adică spre ţintă, întrebându-l ulterior ce este cu sticlele alea două de spumant  care au rămas în picioare, spui că ai lovit-o acolo, s-a prăbuşit acolo, iar dinamica corpului aflat în cădere ar fi trebuit să doboare sticlele, explică-mi ce este cu chestiunea aia, explică-mi ce este cu petele de sânge pe interior...

Marius Tucă: Era sângele cui?

Dorin Dumitran: Eu nu i-am spus, ele se află la dosar, ele sunt explicate la dosar.

Marius Tucă: Nu puteţi  să îmi spuneţi acum?

Dorin Dumitran: Nu.

Marius Tucă: Am înţeles

Dorin Dumitran: E, nu a reuşit să explice lucrul acesta, tu descrii că ai făcut într-un fel, iar locul faptei de contrazice, mai mult decât atât era momentul în care eu apucasem deja să îi fac evaluarea personalităţii şi i-am explicat-o: dumneata nu eşti omul care pretinzi că eşti pentru că dumneata nu ucizi aşa, dumneata eşti o bombă cu ceas, mecanismul dumitale de reacţie este reacţie de scurt circuit, exact aşa cum dacă am apăsa acum pe întrerupător, este o explozie, este o bombă practic care atunci când explodează face ravagii. I-am spus „nu mă convingi cu aşa ceva, vezi că îţi faci rău, renunţi la nişte drepturi pe care ţi le acordă legea, recunoaşterea faptei prevăzută în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal”, i-am spus că „nu faci decât să îţi faci rău”... „nu că îmi cer scuze că ştiţi că v-am minţit de atâta timp, păi da m-ai minţit, iar dumneavoastră ştiam că v-aţi prins că aveţi fler”, adică umbla şi la coarda mea sensibilă.

M-am dus în orb, este cea mai vulnerabilă, este o situaţie groaznică pentru că foarte rar mi s-a întâmplat să acţionez aşa

Marius Tucă: Adică v-a minţit de foarte multe ori până când să fie deschis sa spart pe româneşte, bun ne întoarcem, e foarte interesant ceea ce spuneţi, de urmărit cu sufletul la gură chiar. Ne întoarcem la începuturi, deci v-aţi gândit că nu e bine să îl abordaţi, nici nu l-aţi văzut, când s-a întâmplat prima întâlnire, când a avut loc prima întâlnire între dumneavoastră şi Gheorghe Dincă.

Dorin Dumitran: La Serviciul Teritorial Craiova, atunci ...

Marius Tucă: La câte zile după...

Dorin Dumitran: Pe 29, la trei zile practic.

Marius Tucă: Chiar de ziua mea de naştere, 29 iulie. Bun, spuneţi – mi?

Dorin Dumitran: Iar atunci la Craiova pur şi simplu s-a supărat foarte tare, mă rog după ce ne-am prezentat, că am fost alături de încă doi colegi din cadrul serviciului nostru, a fost foarte supărat că ce tot îl întreb de familie, eu practic atunci...

Marius Tucă: Aţi început interogatoriu practic?

Dorin Dumitran: Nu interogatoriu...

Marius Tucă: Dialogul, discuţia...

Dorin Dumitran: Să sparg gheaţa, să îi spun rolul pentru care mă aflu acolo...

Marius Tucă: Aveaţi informaţii din anchetă legată de anchetă?

Dorin Dumitran: Nimic...

Marius Tucă: Absolut nimic...

Dorin Dumitran: Absolut nimic, m-am dus în orb, este cea mai vulnerabilă, este o situaţie groaznică pentru că foarte rar mi s-a întâmplat să acţionez aşa şi evident resimţeam această frustrare...

Marius Tucă: Plus că era presiunea opiniei publice, haideţi să ne aducem aminte...

Dorin Dumitran: Încă nu era atât de mare...

Marius Tucă: Era, pentru că apăruseră în public apelurile telefonice, cred, ale Alexandrei...

Dorin Dumitran: Jale... da, de care nici nu mai vreau să îmi amintesc pentru că mă tulburaţi dacă... le-am ascultat şi este... sunt doar câteva din experienţa mea profesională pe care le ţin...

Marius Tucă: Sunt devastatoare, mai ales având în vedere ceea ce s-a întâmplat şi cum a strigat copilul acela după ajutor. Bun, v-aţi întâlnit cu el la Craiova şi?

Dorin Dumitran: La Craiova şi era foarte intrigat de faptul că doresc să cunosc mai multe despre el, despre conjunctura... despre situaţia care l-a adus acolo, câteva elemente legate de istoricul său. Discuţia a avut loc maxim 40 de minute, dar am folosit acest timp pentru a mă gândi la modalitatea cea mai potrivită de abordare. Între timp intervenise colegul meu de la Serviciul Grupări Infracţionale din cadrul Municipiului Bucureşti, Poliţia Capitalei, Barbu Daniel şi care reuşise să îl deschidă, reuşise această performanţă, ulterior el a fost tăvălit de diverşi că vezi doamne ar avea legătură şi lumea se mira...

Marius Tucă: Am ştiut de la bun început că nu avea nici o legătură...

Dorin Dumitran: Da, nu avea nici o legătură...

Marius Tucă: Ştiu exact, era din Slatina, nu era din Caracal, ştiu mai multe despre el.

Dorin Dumitran: El a reuşit din punctul meu de vedere, o performanţă deosebită, este mare lucru să reuşeşti să îţi acordezi instrumentul muzical după... sau orchestra...

Marius Tucă: Cineva să fi făcut înaintea ta asta...

Dorin Dumitran: Exact, să se acordeze cu el, iar el a găsit acest fir ghid către el, eu am fost foarte atent la modul în care el, Dincă, interacţiona cu Daniel Barbu şi am avut de învăţat şi am păstrat aceeaşi linie, practic împreună cu el am făcut echipă...

Marius Tucă: Deschisă, neinvazivă, neacuzativă...

Dorin Dumitran: Absolut deloc, un singur cuvânt împotriva lui, o singură critică sau o singură reacţie...

Marius Tucă: Ar fi aruncat în aer tot interogatoriul.

Dorin Dumitran: Plecam acasă.

Marius Tucă: Deci la Daniel Barbu, a venit pur şi simplu şi s-a mărturisit prima dată...

Dorin Dumitran: Da, evident pentru că el s-a aflat atunci şi într-o stare de vulnerabilitate sufletească deosebită, a văzut cam ce se întâmplă, gândiţi-vă la şocul pe care l-a trăit el bându-şi cafeaua liniştit de dimineaţă la şase când obişnuia să se scoale şi trezindu-se cu nişte oameni în negru peste el şi încătuşat. E, elementul acesta surpriză nu îi place, pentru că asta îl jigneşte, el trebuie să fie pregătit întotdeauna, el trebuie să aibă răspunsurile pregătite întotdeauna, nu îi plac surprizele de acest gen, iar această stare de vulnerabilitate psihologică l-a făcut să procedeze la primele mărturisiri care au avut loc acolo în foişor. Asta a constituit pentru mine...

Marius Tucă: La el în curte?

Dorin Dumitran: La el în curte, da, asta a constituit pentru mine material de lucru pentru că am urmărit fiecare etapă a audierilor sale...

Marius Tucă: Mărturisiri pe care le-au consemnat şi procurorii după ce a făcut mărturisirea ofiţerului Daniel Barbu.

Dorin Dumitran: Da. Şi ulterior, mă rog, după cele 40 de minute l-am lăsat, au avut loc primele audieri, de fapt cea mai lungă audiere a fost cea desfăşurată în momentul în care DIICOT, structura centrală, a preluat cazul şi aceasta a durat nouă ore, deci undeva de la opt, şapte jumătate seara, până la două şi jumătate dimineaţa.

Marius Tucă: După ce făcuse mărturisirea ofiţerului Daniel Barbu?

Dorin Dumitran: Da, dar era ceva foarte spontan, nu este lipsită de importanţă, deci la aia de întorci de fiecare dată, pe de o parte. Pe de altă parte atunci când va susţine în faţa procurorilor DIICOT ceea ce a susţinut, că a dus-o pe Luiza, adică lucrurile au avansat, el va mărturisi colegului meu faptul că mai are încă o infracţiune...

Marius Tucă: ... despre cele două crime, despre Luiza.

Dorin Dumitran: Da şi despre Luiza va menţiona în audierea de la DIICOT că a dus-o la un luciu de apă. Eu aveam o discuţie şi chiar astăzi discutam cu reprezentanţii FBI, care date sunt mai relevante şi am picat de acord şi chiar am fost bucuros pentru faptul că gândim la fel, comportamentul non-verbal, mimico-gestual, contează prea puţin, el trebuit ţinut undeva într-un buzunar de la spate, dar trebuie să fii foarte atent la modul în care sunt construite cuvintele pentru că astea oglindesc mintea.

Marius Tucă: Facem o foarte scurtă paranteză şi spunem că astăzi aţi fost la Ambasada Statelor Unite ale Americii unde aţi participat la un curs ţinut de un reprezentant al FBI -ului în România...

Dorin Dumitran: Sunt doi experţi în analiza ştiinţifică a declaraţiilor, iar experţii provin din Direcţia de Informaţii a Federal Bureau of Investigations...

Marius Tucă: A FBI şi sunt nişte metode foarte noi, foarte...

Dorin Dumitran: Sunt metode foarte noi, le învăţasem, adică din 2014 de la trainingul nostru de acolo, a fost o experienţă fabuloasă pe care am continuat-o şi prin relaţionarea cu alte state, iar chiar astăzi discutam şi eram foarte bucuros că se întâmplă asta şi îmi dă şi mie încredere, să nu încreadă cineva că eu întotdeauna ştiu adevărul şi sunt foarte sigur pe mine, absolut deloc, am şi eu incertitudinile mele. Şi acum discutând concret pe tipul de declaraţii pe care dumnealor... care se regăsesc în acest material, chiar am venit şi mai liniştit la dumneavoastră...

Raportul de expertiză meidco-legală, de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nu am vrut să îl văd pentru că m-ar fi contaminat

Marius Tucă: La emisiune, pentru că veniţi de la Ambasada SUA unde a avut loc această întâlnire.

Dorin Dumitran: Bun şi atunci această declaraţie dată în faţa procurorilor DIICOT el va menţiona luciul de apă. Evident că am consemnat o serie de expresii ciudate şi m-am concentrat asupra lor, pregătindu-mi planul de investigaţie. La evaluarea psihologică vă spun că nici nu mă gândeam pentru că eu nu mă puteam amesteca în activitatea de anchetă care aparţine exclusiv procurorilor şi colegilor mei anchetatori, eu nu am făcut anchetă, nu am administrat probatoriu, eu nu ştiu ce e în dosar, pe mine mă interesa decât cercetarea la faţa locului, raportul de expertiză meidco-legală, de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nu am vrut să îl văd pentru că m-ar fi contaminat şi am dorit să...

Marius Tucă: Şi v-ar influenţat în ceea ce gândeaţi şi aţi fi făcut în relaţia cu el. Voiam să vă întreb un singur lucru, spuneaţi la început şi după aceea vă rog să continuaţi povestea pentru că e absolut dramatică, incredibilă şi normal şi interesantă în egală măsură, spuneaţi la un moment dat că încrederea în el, stima de sine era foarte scăzută, da?

Dorin Dumitran: Atunci.

Marius Tucă: Atunci şi cum se explică faptul că în acelaşi timp era foarte arogant? Nu există un paradox în ceea ce priveşte lucrul acesta?

Dorin Dumitran: El este un om plin de paradoxuri, este un om plin de contradicţii interne, el niciodată nu  a avut o conduită constantă, el funcţionează în ruperi de plan, cred că este cea mai bună expresie pe care o pot folosi, drept urmare una din caracteristicile care vor fi demonstrate şi prin aplicarea testării psihologice ce a fost? A fost imprevizibilitatea, drept urmare pentru această imprevizibilitate eu trebuia să mă pregătesc cu fundamentarea unui bun raport psihologic cu el, dacă nu stabileam acest raport psihologic, acest contract moral, indiferent de ce ar înţelege cineva...

Marius Tucă: Până la chimie, am văzut că vorbiţi chiar de o chimie între cele două personaje care se află faţă în faţă, nu în sensul chimiei bune să spunem...

Dorin Dumitran: Da, în momentele astea trebuie să ai foarte mare grijă, trebuie să fii alert, să nu mergi după el...

Marius Tucă: Să nu te laşi condus de el.

Dorin Dumitran: Exact pentru că el este un foarte bun povestitor, reuşeşte să îţi creeze imagini în topicile de discurs pe care el doreşte să ţi le lanseze, să te ducă acolo, iar ţie să îţi placă atât de mult încât să nu mai părăseşti locul ăla şi tu să uiţi care îţi este rolul, el astea a făcut în permanenţă...

Marius Tucă: Şi să te ducă într-o zonă în care nu este adevărată, într-o zonă falsă până la urmă.

Dorin Dumitran: Evident, sau goală de conţinut, nu neapărat falsă.

Marius Tucă: Deci a fost acel interogatoriu de nouă ore?

Dorin Dumitran: Da.

Marius Tucă: Aţi participat la el?

Dorin Dumitran: Da, sigur.

Marius Tucă: Ce a însemnat acel interogatoriu pentru dumneavoastră, în nouă ore? Atunci aţi spus şi despre faptul că pe Luiza ar fi aruncat-o în Olt, vorbeam de un luciu de apă şi vi s-a părut că...

Dorin Dumitran: În Dunăre...

Marius Tucă: În Dunăre, în limbajul lor, în limbajul lui...

Dorin Dumitran: În limbajul lui luciul de apă a fost ulterior transformat în Dunăre şi s-a subliniat necesitatea consemnării, oricum eu îmi consemnam tot ceea ce se întâmpla, deci luciu de apă, este ceva ciudat acolo, cum adică luciu de apă? Iar ulterior am avut discuţii cu el în care a invocat fel de fel de fenomene atmosferice, eu l-am testat pe această chestiune cu fazele lunii, cu malul care se vedea, nu se vedea, cu smârcuri, cu farurile maşinii care băteau, nu băteau, a pus-o spre apă, fel de fel de...

Marius Tucă: S-a dovedit că era o minciună, că a fost o pistă falsă pe care  au mers anchetatorii, ne aducem aminte şi atunci acea deplasare în teritoriu care a fost eşuată.

Dorin Dumitran: Două au fost...

Marius Tucă: Două au fost, una a fost deranjată de nişte personaje care s-au nimerit la faţa locului, nu ştiu cine...

Dorin Dumitran: Una a fost spre Corabia şi în momentul în care a început să bâjbâie ajunsesem deja pe un rambleu care însoţea Dunărea până la Dăbuleni, iar de la acel rambleu până la Dunăre el spunea că ar fi cărat-o în spate pe Luiza şi decât atât...

Continuă în pagina următoare...