Analiza meteo a anului: A continuat tendinţa de creştere a temperaturii aerului în România / Unde s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi

În intervalul 2012-2021 anomaliile termice pozitive au fost cuprinse între 0,69 grade C (2021) şi 1,92 grade C (2019), aceasta fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, fapt pus pe seama încălzirii climei. În ordine descrescătoare cei mai calzi ani din perioada 2012-2021 sunt: 2019, 2020, 2015, 2007, 2018, 2014, 1994, 2009, 2013, 2012 şi 2021.

În vara 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 24-25 iunie, pentru 7 judeţe din vestul ţării. La Timişoara s-a înregistrat cea mai mare valoare a temperaturii maxime şi anume 39 grade C, în data de 24 iunie 2021, depăşindu-se astfel recordul anterior înregistrat în ultima decadă a unei luni iunie (38,4 grade C în data de 30 iunie 1938).

Iulie 2021 a fost a treia cea mai caldă lună a lui Cuptor din ultimii 60 de ani, cele mai călduroase zile fiind 28 şi respectiv, 29 Iulie, când la Băile Herculane s-au înregistrat 40,1 grade C în 28 Iulie, iar la Calafat, 40,0 grade C în 29 iulie 2021.

Şi prima jumătate a lunii august 2021 a înregistrat numeroase recorduri de temperatură, fiind de altfel a doua cea mai caldă din ultimii 60 de ani si cea mai secetoasăperioadă. Ce le mai mari valori de temperatură au atins 40,4 grade C la Bechet şi 41,1 grade C la Calafat în data de 1 august, iar în 2 august, 40,1 grade C la Bechet, 40,2 grade C la Giurgiu şi 40,4 grade C la Zimnicea.

De asemenea, în intervalul 15 iunie-16 august 2021, la Calafat s-au înregistrat 36 zile caniculare (cu temperaturi maxime mai mari de 35 grade C), din care 21 zile, adică 3 săptămâni, au fost consecutive (26 iulie - 16 august). Se observă astfel faptul că valurile de căldură sunt tot mai persistente pe teritoriul ţării noastre, tendinţa de creştere a numărului de zile consecutive cu temperaturi caniculare fiind din evidentă îndeosebi în regiunile din sudul, estul şi vestul ţării.

Din punct de vedere al regimului de precipitaţii, anul 2021 a înregistrat o cantitate medie de 705,2 l/mp, ceea ce semnifică în medie un regim anual optim pentru agricultură, însă începând din a doua parte a verii şi în lunile de toamnă, seceta pedologică a fost puternică, deficitele cele mai mari de apă înregistrându-se în zona Moldovei.

Anul 2021 a confirmat de asemenea faptul că, intensitatea precipitaţiilor a avut valori mai mari, îndeosebi pe intervale de timp scurte în lunile de primăvară sau vară. Cele mai mari cantităţi căzute în 24 de ore s-au înregistrat în mai 2021 (181,6 l/mp la Stâna de Vale/18.05.2021, fiind depăşit recordul anterior de 79., l/mp din data de 02.05.2015) şi în iulie 2021 (116,1 l/mp în 20.07.2021 la Baraolt, faţă de recordul anterior de 96,0 l/mp din 02.07.1975 sau 115,7 l/mp din data de 20.07.2021 la Câmpulung Muscel, comparativ cu recordul anterior de 94,7 l/mp din data de 02.07.1975). Tot la Câmpulung Muscel, în 29 august 2021 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii maximă în 24 de ore (104,2 l/mp, faţă de 87,2 l/mp în 9 august 1958).

În lunile de iarnă, valorile totale au depăşit mediile lunare cu peste 50%. În acest context, lunile ianuarie si decembrie din acest an au înregistrat chiar recorduri în ceea ce priveşte cantitatea medie de precipitaţii lunară la nivel naţional, ianuarie 2021 fiind a treia lună cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani (după ianuarie 1966 şi 1963), iar decembrie 2021, a doua (după decembrie 1969).

În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic din România sunt influenţate şi de condiţiile regionale. Datele arată că, schimbările referitoare la temperatură şi precipitaţiile medii apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor
meteorologice extreme.

Astfel, în anul 2021 s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase la nivel naţional din ultimii 3 ani şi anume: 2019 – 101, 2020 – 146 şi 2021 – 167.

Avertizări meteorologice generale de cod roşu au fost în număr de 2, emise în vara acestui an, când a fost emis şi cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, vara 2021, fiind a-VII-a vară cea mai caldă din ultimii 60 de ani în ţara noastră.

De asemenea, în vara 2021 s-au emis cele mai multe coduri roşii de tip nowcasting comparativ cu verile anilor 2019 şi 2020 (2019: 2114, din care 79 de cod roşu; 2020: 1346, din care 153 de cod roşu; 2021: 1254, din care 217 de cod roşu), statistică care confirmă faptul că, frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase (temperaturi extreme, ploi torenţiale generatoare de inundaţii, grindină, vijelii, etc) este din ce în ce mai mare şi în ţara noastră.