Echinocţiul de Primăvară: Ce este şi cum se manifestă

În emisfera nordică, echinocţiul de martie marchează începutul primăverii astronomice, iar cel de septembrie începutul toamnei astronomice.

În emisfera sudică, situaţia este inversată. 

În ziua echinocţiului, ziua şi noaptea au aproximativ aceeaşi durată în orice loc de pe Pământ. Acest lucru se datorează faptului că Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc şi nu mai departe sau mai aproape de poli. 

Cuvântule echinocţiu provine din limba latină care înseamnă egal cu noaptea (aequus - egal şi nox - noapte).

Echinocţiul au fost observat  şi celebrat  de multe culturi şi civilizaţii antice, care l-au asociat cu renaşterea naturii, armonia dintre lumină şi întuneric şi echilibrul dintre forţele cosmice.

De exemplu:

• Pentru egipteni, echinocţiile erau legate de cultul zeului Osiris, simbol al morţii şi al renaşterii.
• Pentru greci, echinocţiile erau legate de miturile lui Persefona şi Demetra, fiica şi mama zeiţelor fertilităţii şi a recoltei.
• Pentru romani,echinocţiile erau legate de sărbtoarea Cybele sau Magna Mater (Marea Mam), zeia naturii şi a fertilităţii
• Pentru persani, echinocţiile erau legate de sărbătoarea Nowruz sau Anul Nou la perşi 
• Pentru mayaşi,echinocţiile erau legate de construcţia piramidelor lor astronomice şi ceremoniale.
• În prezent,echinocţiile sunt recunoscute ca evenimente astronomice importante şi sunt folosite pentru a calcula data unor sărbători religioase precum Paştele creştin sau Pesah-ul evreiesc.

De asemenea, cchinocţiile sunt prilejuri pentru a admira frumuseţea naturii care renaşte după iarnă, iar zilele devin mai lungi şi mai calde.