PREDICŢII   2024: Alegeri importante în România, SUA, UE şi Rusia. 2023, un an de "examene" dificile pentru liderii politici

Sursa Foto - Wikipedia Commons 

După 20 ani, România ar putea avea primul preşedinte social-democrat  

Nu s-a stabilit data organizării alegerilor, dar va fi primul an în care se vor desfăşura alegerile parlamentare şi cele locale concomitent cu cele prezidenţiale după anul 2004 în care Traian Băsescu a devenit preşedinte, iar alianţa electorală liberală Dreptate şi Adevăr (PNL şi PDL) a intrat la guvernare. 

Anul 2024 ar putea fi însă opusul lui 2004 pentru că ar putea da primul preşedinte social-democrat după două decenii de la Ion Iliescu, fostul preşedinte de stânga care a fost succedat de doi preşedinţi liberali de centru-dreapta. 

Partidul Social Democrat figurează pe prima poziţie în toate sondajele de după 2020 din cauza măsurilor nepopulare impuse de Partidul Naţional Liberal în combaterea pandemiei de coronavirus (închiderea restaurantelor şi cluburilor, impunerea purtării măştii, declaraţia pe propria răspundere, certificatul verde impus de UE). PSD a acuzat PNL de guvernare ineficientă în ce priveşte domeniul energiei şi sistemul medical între 2020 şi 2021. 

PNL, în frunte cu Klaus Iohannis  care recâştigase preşedinţia şi Ludovic Orban care obţinuse guvernarea în 2019, şi-a pierdut popularitatea pe parcursul anului 2020 şi ca urmare s-a poziţionat pe locul doi în alegerile parlamentare din 2020, formând un guvern fragil de coaliţie cu USR şi UDMR sub mandatul premierului Florin Cîţu.

La scurt timp au urmat cele mai controversate alegeri interne  din istoria României dintre premierul Florin Cîţu şi fostul premier Ludovic Orban pentru funcţia de lider al PNL.

Câştigătorul alegerilor interne, Florin Cîţu, care avea mandatul de premier securizat şi funcţia de şef al partidului, a pierdut totul, ulterior şi funcţia de şef al Senatului în mai puţin de un an. 

Între timp, peste 60.000 de români au decedat după infectarea de COVID-19 între 2020 şi 2021, iar opoziţia a criticat ineficienţa guvernării ca urmare a scumpirilor şi facturilor crescute la energie. 

Din noiembrie 2021, la aproape un deceniu de la alianţa Uniunea Social-Democrată, în urma celei mai îndelungate crize politice când România a rămas fără premier vreme de aproape două luni după retragerea Uniunii Salvaţi România de la guvernare şi demiterea lui Florin Cîţu printr-o moţiune de cenzură, PSD a intrat la guvernare într-o coaliţie guvernamentală cu PNL şi UDMR sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, fost general al Armatei Române. 

În 2022, după diminuarea cazurilor de COVID-19, ministrul social-democrat al Sănătăţii, Alexandru Rafilă a eliminat o parte din restricţii, iar relaxările propuse (precum eliminarea obligativităţii purtării măştii sanitare în spaţiul public) a dus la creşterea popularităţii PSD.

PNL a rămas pe locul al doilea, fără şanse de a mai da premierul. 

Pe locul trei vine  din urmă AUR, un partid naţionalist de dreapta ce se dovedeşte a fi foarte periculos pentru cele două mari partide care au guvernat România de 10 ani. Considerat ca fiind unul dintre cele mai extremiste partide de la Partidul România Mare, Alianţa pentru Unirea Românilor, condusă de fostul activist pentru reunificarea României cu Basarabia, George Simion. AUR s-a remarcat prin protestele anti-restricţii pandemice şi pentru criticarea guvernării PSD-PNL-UDMR în ce priveşte domeniul energiei. 

Ultimele sondaje arată că PSD ar putea obţine 31,5% la următoarele alegeri parlamentare din 2024, urmat de PNL cu 20,2% şi de AUR care are 18,1%. Primele două partide pot intra printr-o coaliţie de guvernare cu o majoritate favorabilă, aşadar, mai este mult până când AUR va avea şanse să obţină guvernarea. 

În ce priveşte alegerile prezidenţiale, actualul preşedinte Klaus Iohannis nu mai este eligibil pentru un nou mandat.

Cele mai populare personalităţi politice pe social-media sunt George Simion- liderul AUR, Gabriela Firea - fostul primar al Municipiului Bucureşti şi ministrul Familiei, Dacian Cioloş - liderul REPER şi Rareş Bogdan, europarlamentar PNL. 

Potrivit sondajelor, secretarul adjunct al NATO, al cărui mandat expiră în 2023, Mircea Geoană are cele mai mari şanse să devină noul preşedinte al României ca membru PSD sau drept candidat independent suţinut de PSD, ceea ce ar însemna să devină primul preşedinte de centru-stânga după două decenii.

Rămâne de urmărit cum va evolua situaţia economică şi socială în continuare după declanşarea războiului ruso-ucrainean şi izbucnirea crizei energetice în Europa. 

Alimentele s-au scumpit enorm în România, iar românii se plâng de facturile tot mai mari la gaz, căldură şi energie. Factura de la final de lună este cel mai bun indicator al mersului economiei şi cel mai bun evaluator al guvernării.  

S-ar putea să fie o întorsătură de situaţie şi deşi ar părea puţin probabil, mai ales că nu şi-a anunţat candidatura oficial şi susţine că nu doreşte, George Simion are mari şanse să devină primul preşedinte naţionalist de dreapta din istoria României post-1989, fiind cel mai popular politician român.

Gabriela Firea susţine că va candida pentru întoarcerea la primăria capitalei,  Rareş Bogdan nu intenţionează să candideze la preşedinţie şi mai degrabă caută să rămână vocea liberalismului românesc în Parlamentul European şi nici Mircea Geoană nu a indicat că ar candida. 

2024 va fi însă un an important pentru polticienii momentului, indiferent pentru funcţiile pentru care vor candida. 

Iar 2023 va fi un an de examene pentru PSD! În 2023, premierul Nicolae Ciucă ar urma să fie înlocuit de Marcel Ciolacu ca urmare a termenilor coaliţiei privind rocada la guvernare.  

În funcţie de cum se va descurca, PSD ar putea din nou să aibă o victorie electorală ca în 2000, când Iliescu l-a învins pe Vadim. Scenariul unui tur doi între un candidat de centru-stânga şi un candidat naţionalist de dreapta s-ar putea repeta în 2024. 

PSD-ul lui Marcel Ciolacu trebuie să dovedească în 2023 că este cu adevărat un partid social-democrat pro-european, diferit de PSD-ul populist de pe vremea lui Victor Ponta sau PSD-ul conservator şi eurosceptic de pe vremea lui Liviu Dragnea. Gabriela Firea a avut o schimbare radicală - de la primarul care era pro-familie tradiţională, a devenit un ministru ce susţine familia modernă, feminismul, emanciparea femeii şi protejarea drepturilor tinerelor în ce priveşte viaţa sexuală, de asemenea, este susţinătoare a combaterii aprige a violenţei împotriva femeilor. În 2022, România a avut primul caz de bărbat monitorizat printr-o brăţară electrică. 

PSD, care anterior se axa pe electoratul conservator, trebuie să devină un partid progresist în cele din urmă pentru a fi în pas cu vremurile actuale şi are nevoie de voturile femeilor, persoanelor de altă etnie şi din categorii sociale defavorizate. Să fie oare legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex , legalizarea prostituţiei şi a drogurilor uşoare cu scop medical şi promovarea personalităţilor politice de altă etnie următorii paşi pentru cel mai mare partid din România, cândva detestat de tineret? 

Pe de altă parte, AUR condus de George Simion, pentru a ajunge la nivelul PRM-ului lui Corneliu Vadim Tudor, poate chiar să-l depăşească, ar putea să se preocupe mai mult de agenda conservatoare după modelul republican american prin realizări. 

Promisiunile populiste, protestele şi scandalurile cu guvernanţii la TV pot să aducă voturi sau nu.

AUR are simpatizanţi şi din generaţia tânără şi din categoria vârstnicilor care pun tradiţiile, religia ortodoxă, iredentismul şi patriotismul românesc în prim-plan. Este un electorat puternic în România, iar problemele economice şi facturile mari la energie pot să-i determine pe românii indecişi să voteze AUR drept formă de răzbunare împotriva partidelor de establishment, PSD, PNL şi UDMR. 

Doar că în România mai e o majoritate care preferă să fie la guvernare un partid previzibil decât unul impredictibil, iar PSD este un factor stabilizator, fiind cel mai mare şi cel mai vechi partid din istoria postdecembristă. 

2024 ar putea releva PSD şi AUR ca principalele formaţiuni politice importante după declinul suferit de partidele liberale PNL şi USR.  PSD, portavocea progresismului pro-european şi pro-globalist, AUR - bastionul naţionalismului anti-globalist şi conservatorismului eurosceptic ar copia perfect sistemul bipartidist american. 

În ce priveşte PNL care suferă de pe urma declinului,  este puţin probabil ca la 20% să dispară de pe scena politică ca PDL sau PNŢ care au fost mult mai detestate de populaţia de stânga. Ar putea rămâne un pilon important al PSD alături de UDMR pentru a menţine democraţia pro-europeană.  

USR, fiind la 10%, este greu de prevestit dacă va mai recupera în următorii ani. Maximul atins de partidul fondat de primarul capitalei a fost de 15%. 

În ce priveşte alegerile locale, se anunţă o luptă aprigă între PSD, PNL, AUR şi USR, căci nu prea pare să se prefigureze alianţe electorale. 

Gabriela Firea vrea înapoi la primărie cu toate că a fost deseori huiduită, iar bucureştenii nu i-au mai oferit o a doua şansă în 2020, dar mizează pe eşecurile lui Nicuşor Dan a cărei prestaţii pare să fie sub aşteptări, 

Interesantă va fi evoluţia evenimentelor din cel mai bogat sector al capitalei care este administrat de Clotilde Armand după disputele cu o firmă de salubritate de colectare a gunoaielor. 

USR s-ar putea menţine pe poziţii în Braşov, Cîmpulung Muscel, Alba Iulia şi Timişoara, UDMR va continua să deţină dominaţia în judeţele Satu Mare, Harghita şi Covasna care au populaţie de etnie maghiară. 

Emil Boc va fi în continuare primarul fruntaş al PNL în Cluj şi rămâne de văzut dacă Vergil Chiţac va rămâne primarul Constanţei prin a  menţine influenţa liberală pe litoralul românesc.

Mihai Chirica, primarul PNL de la Iaşi, respectiv Robert Negoiţă, primarul PSD al sectorului 3 din Bucureşti, au probleme juridice. Primarul Sectorului 3 a fost anchetat penal în mai 2022 în legătură cu accidentul de muncă din august 2021 de la Biblioteca Naţională din Bucureşti, iar edilul Iaşiului a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe 15 decembrie 2022. 

Primele alegeri europarlamentare post-Brexit

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European  sunt programate să aibă loc în 2024 în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. 

Ca urmare a Brexit-ului , 27 de locuri din delegaţia britanică au fost distribuite altor ţări în ianuarie 2020 (cei aleşi, dar care nu au ocupat încă scaunele şi-au luat locurile). 

Celelalte 46 de locuri au fost desfiinţate, numărul total de deputaţi europeni scăzând după aceea de la 751 la 705.  

Conform sondajelor, Partidul Popular European de ideologie liberal-conservatoare pare să se bucure de o majoritate confortabilă, iar Ursula von der Leyen va rămâne preşedintele Comisiei Europene. 

Totuşi, ţări ca România şi Germania ar putea propulsa voturi pentru Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, având partide de centru-stânga la guvernare. 

America post-Trump - o luptă decisivă între Joe Biden şi Ron DeSantis în cursa pentru Casa Albă? 

S-ar părea că miliardarul controversat Donald Trump nu va mai putea candida pentru realegerea în funcţia de preşedinte din cauza problemelor juridice, s-ar părea că situaţia este favorabilă pentru preşedintele democrat în exerciţiu, Joe Biden. 

2022 a fost un an de cotitură după alegerile intermediare între liberalismul democrat şi conservatorismul republican care a susţinut deschis interzicerea avortului la nivel federal. 

Democraţii au rămas doar cu Senatul ca urmare a alegerilor, pierzând majoritatea în Camera Reprezentanţilor. 

Republicanii s-au descurcat bine în statele conservatoare precum Florida, Tennessee şi Texas şi au văzut, de asemenea, o creştere în New Yorkul democrat.

Acest lucru a fost oarecum compensat de o slabă performanţă semnificativă în statele critice unde alegătorii au respins în cea mai mare parte candidaţii republicani extremişti susţinuţi de Donald Trump, care şi în prezent neagă că a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020 ca urmare a prestaţiei sale catastrofale ca preşedinte pe durata pandemiei de COVID-19 sau în ce priveşte conflictele rasiale.

Performanţa republicană, ce s-a dovedit slabă pentru Senat, a fost deosebit de neaşteptată, având în vedere cotele de aprobare ale lui Biden în rândul americanilor. 

Victoria Partidului Democrat în alegerile la nivel de stat şi senatorial a fost istorică,  precum şi neaşteptată având în vedere că republicanii propagau constant meme-uri pe internet că va urma Tsunami-ul roşu.

Democraţii au câştigat două locuri la alegerile pentru guvernator, obţinând mandatele de guvernator în Arizona, Maryland şi Massachusetts;  republicanii au preluat  mandatul de guvernator al Nevada în schimb.

Guvernatorul Ron DeSantis din din Florida – considerat anterior unul dintre cele mai importante state violet ale naţiunii – a câştigat realegerea  cu un rezultat istoric, ceea ce i-a făcut pe analiştii să-l numească cel mai mare câştigător al alegerilor intermediare.

Este văzut ca un potenţial candidat la prezidenţialele din 2024, şi de ce nu, poate chiar ca viitor preşedinte.

Octogenarul Joe Biden va avea un adversar periculos de înfruntat, 2023 este aşadar, anul în care va trebui să-şi convingă susţinătorii să-l voteze şi în 2024. În 2020, a obţinut cele mai multe voturi din istorie - peste 80 milioane de alegători l-au preferat pe el în defavoarea preşedintelui de atunci, Donald Trump.  

Ron DeSantis, pe de altă parte, este controversat pentru politicile sale foarte conservatoare - deşi nu a fost negaţionist în privinţa pandemiei, nu a aplicat restricţii pentru combaterea pandemiei. Este, de asemenea, un susţinător al interzicerii avortului, a educaţiei sexuale, a  căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, al limitării imigraţiei ilegale, este pro-deţinere de arme şi se consideră un adept convins al scăderii taxelor promovată de Ronald Reagan şi un conservator ecologic ca Theodore Roosevelt.

Unele sondaje îi arată pe Biden şi DeSantis la egalitate. Totuşi, dacă prin absurd Trump ar candida independent, alegătorii conservatori vor deveni divizaţi, iar Joe Biden s-ar putea impune în faţa alegătorilor indecişi din statele violet. 

Cu republicanii în Camera Reprezentanţilor şi cu Democraţii în Senat, este greu de prevestit rezultatul. Din 2016, alegerile prezidenţiale au devenit imprevizibile. 

În iulie 2024 vor fi alegeri prezidenţiale şi în statul învecinat, Mexic. Alegătorii vor vota un nou preşedinte, 500 de membri ai Camerei Deputaţilor şi 128 de membri ai Senatului.  

Constituţia mexicană îi interzice preşedintelui în exerciţiu Andrés Manuel López Obrador să mai fie reales. Preşedintele Mexicului are dreptul la un singur mandat de şase ani, numit sexenio. 

Mexicul este grav afectat devalurile de imigraţie ilegală la graniţa cu SUA,  de sărăcie, dar şi pentru luptele dintre cartelurile de droguri. 

"Ţarul Rusiei" va cere un nou mandat

Alegerile prezidenţiale sunt programate să aibă loc în Rusia în martie 2024.

În conformitate cu legea electorală, primul tur va avea loc duminică, 17 martie. Alegerile vor fi primele după amendamentele din 2020 la Constituţia Rusiei şi, prin urmare, primele în care preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin ar fi eligibil să fie reales după ce a fost preşedinte două mandate consecutive între 2000 şi 2008, revenind la Kremlin din 2012 după ce a fost premier. 

Dacă niciun candidat nu primeşte mai mult de jumătate din vot, un al doilea tur va avea loc exact trei săptămâni mai târziu, pe 7 aprilie 2024. Câştigătorul alegerilor este programat să fie inaugurat pe 7 mai 2024. 

Aşa cum a fost cazul la alegerile prezidenţiale din Rusia din 2018 , unuia dintre cei mai importanţi lideri ai opoziţiei,  Alexei Navalny i-a interzis să candideze din cauza unei condamnări penale anterioare motivată politic. 

Rusia este din 2022 implicată într-un război cu Ucraina după ce a invadat-o, iar planurile lui Putin în atingerea obiectivelor Operaţiunii Speciale nu dau roade. 

După cum va evolua situaţia pe front, zilele dictatorului Putin par numărate căci pare să piardă susţinerea ţărilor aliate din Asia Centrală, dar şi a Chinei. Doar Siria, Belarus şi Coreea de Nord îi oferă susţinere, cu toate că Alexandr Lukaşenko ezită să-şi trimită trupele din Belarus în nordul Ucrainei. 

Ruşii nu reuşesc să menţină controlul asupra celor cinci regiuni anexate din 2014 până în 2022 - Crimeea, Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk. 

Ucrainenii avansează încet, dar sigur, prin operaţiuni ofensive. 

Se vorbeşte intens în media internaţională despre un război din interiorul Rusiei dintre serviciile secrete de la Moscova, iar unele facţiuni, dar şi personalităţi influente (unele au sfârşit ucise) care l-au criticat pe Putin pentru falimentarea Rusiei ca urmare a sancţiunilor economice date de Occident, dar şi pentru eşecul Operaţiunii Speciale care a dus la uciderea a 100.000 de militari ruşi, inclusiv a multor generali.