Organizațiile societății civile condamnă represaliile ordonate de ministrul Energiei la adresa celor care inițiază demersuri în justiție.
În ultimele luni, ministrul Burduja a lansat acuzații nefondate împotriva organizațiilor care contestă proiecte energetice cu impact negativ asupra mediului. Acesta a solicitat companiilor naționale din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile, urmărind astfel să descurajeze orice formă de opoziție civică, spun semnatarii comunicatului.
Conform acestora, abordarea contravine tratatelor internaționale la care România este parte, inclusiv Convenției de la Aarhus și Directivei UE privind protecția împotriva proceselor abuzive. Mai mult, poziția ministrului Energiei subminează demersurile Ministerului Justiției pentru implementarea legislației Anti-SLAPP, menite să protejeze jurnaliștii și activiștii de astfel de acțiuni intimidante.
„Într-un stat democratic, societatea civilă trebuie să-și poată exercita dreptul legitim de a contesta deciziile autorităților, fără teama de represalii. Declarațiile și acțiunile ministrului Burduja reprezintă un atac direct asupra acestui drept fundamental. Nu ne vom lăsa intimidați și vom face tot ce ne stă în putință pentru a apăra drepturile românilor la sănătate și o democrație sănătoasă” a declarat Elena Ionescu, Directoare Executivă, Greenpeace România.
„Amenințările politicienilor împotriva organizațiilor societății civile care îşi exercită un drept legal de a contesta în instanță proiecte pe care le consideră dăunătoare sunt inacceptabile. Afirmațiile ministrului Burduja nu pot fi interpretate altfel decât ca încercări repetate de intimidare şi față de societatea civilă, şi față de companiile din subordine, şi față de instanțele care judecă în aceste procese. În principiu, cine nu e cu noi e contra noastră, lucru inadmisibil într-o țară care se vrea democratică” a declarat Otilia Nuțu, analistă politici energie, Expert Forum.
„În UE, Statele Membre, inclusiv România, au obligația legală de a sprijini organizațiile care promovează protecția mediului (Articolul 3 par. 4 Convenția de la Aarhus). În plus, dreptul UE prevede că fiecare Stat Membru se asigură că persoanele care își exercită drepturile în materia protecției mediului, inclusiv dreptul de acces la justiție, nu sunt penalizate, persecutate sau hărțuite în niciun fel pentru implicarea lor (Articolul 3 par. 8 Convenția de la Aarhus). În acest context, solicitarea de către autoritățile publice a unor cheltuieli de judecată sau a unor despăgubiri într-un cuantum ridicat ca urmare a respingerii unei acțiuni în justiție, cu scopul de a induce frică sau de a aplica o pedeapsă este, așadar, contrară dreptului UE și pune la îndoială respectarea de către România a obligațiilor care îi incumbă în baza Convenției de la Aarhus” a declarat Diana Ionescu, lector dr. UBB, avocat, Baroul Cluj.