„Condamn ferm atacurile teroriste care au avut loc şi, cu inima plină de compasiune şi solidaritate, doresc să transmit sincere condoleanţe familiilor victimelor. Statul Israel are dreptul, garantat de legislaţia internaţională, de a se apăra împotriva terorismului. Nicio naţiune nu ar trebui să trăiască cu frica permanentă a atacurilor asupra cetăţenilor săi”, a transmis Predoiu.
Conform acestuia, pacea şi coexistenţa paşnică sunt cele mai preţioase valori ale umanităţii.
„Sper ca lecţiile dureroase ale istoriei să ne îndrume spre un viitor în care niciun popor sau comunitate să nu mai fie ameninţat de violenţă şi ură, iar oamenii să poată trăi în pace şi prosperitate. Data de 9 octombrie, când marcăm Ziua Holocaustului, stă sub semnul asumării şi al responsabilităţii pentru tragicele evenimente din perioada celui de Al Doilea Război Mondial, dar este şi un reper al angajamentului fiecăruia dintre noi ca fapte de acest fel . Această Zi se constituie şi ca un moment de reflecţie asupra viitorului, asupra acelui viitor pe care noi îl construim pentru generaţiile care vin, un viitor bazat pe adevăr, pe respect reciproc, pe cunoaşterea realităţilor istorice”, susţine ministrul de Interne.
Acesta spune că, de aceea, este firesc să oferim copiilor noştri acces neîngrădit la trecut, la toate acele momente semnificative pentru evoluţia unei naţiuni. Predoiu salută şi susţine predarea în şcoli a cursului „Istoria Evreilor. Holocaustul”, materie care contribuie nu doar la familiarizarea unei generaţii aflate la vârsta maturităţii cu istoria, cultura şi tradiţiile evreilor din România, ci şi la promovarea şi consolidarea valorilor esenţiale pentru progres: libertate, democraţie, identitate.
„Suntem datori să combatem orice tendinţă de alunecare către extremism, orice apropiere, evidentă sau mascată, ce s-ar putea plasa în registru antisemit, rasial ori discriminatoriu. Iar pe cei seduşi, astăzi, de o iluzorie siguranţă pentru care ar plăti cu propria libertate îi îndemn să facă recurs la istoria recentă, interbelică sau postbelică, şi să se aplece cu sinceritate şi asumare asupra a ceea ce au fost Progromurile de la Bucureşti, Dorohoi, Iaşi ori deportarea evreilor şi romilor în Transnistria. În acelaşi timp, mi-aş dori să purtăm în suflet imaginea luminoasă a unor oameni, pe care fiecare dintre noi ar fi trebuit să îi cunoaştem din cărţile de istorie, acei ”, mai arată Cătălin Predoiu.