Activitatea deputaţilor în 2010 - certuri şi blocaje

Deputaţii s-au concentrat pe disputele politice şi mai puţin pe dezbaterea legilor, astfel încât multe au trecut prin adoptare tacită, iar altele au fost adoptate pe bandă rulantă, pe ultima sută de metri.

Parlamentarii PNL şi PSD au părăsit de multe ori şedinţa protestând fie faţă de nerespectarea regulamentului, fie faţă de faptul că nu le-au fost acceptate amendamentele, fie că şedinţa era condusă de Roberta Anastase căreia i-au cerut insistent demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Pe o perioadă de două luni, Biroul Permanent al Camerei nici nu a putut să funcţioneze, fiind blocată intrarea în dezbatere a 200 de iniţiative legislative, iar forul legislativ a avut de dezbătut în 2010 şapte moţiuni simple şi patru moţiuni de cenzură. O a cincea moţiune de cenzură, depusă ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, nu a mai ajuns să fie dezbătută, după ce parlamentarii PNL şi-au retras semnăturile de susţinere a demersului.

În prima sesiune parlamentară din acest an, deputaţii au dezbătut 396 iniţiative legislative, dintre cele mai importante fiind modificarea legii ANI care fusese declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, legile Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, rămase restante din 2009, legea lustraţiei cerută de revoluţionari şi în urgentarea căreia s-a implicat Roberta Anastase, Statutul funcţionarilor publici.

Legea educaţiei naţionale propusă de ministrul Daniel Funeriu a trecut şi ea de Camera Deputaţilor, după îndelungi dezbateri la Comisia de învăţământ şi în plen, fiind contestată de PNL şi PSD pe motiv că permite minorităţilor naţionale să înveţe istoria şi geografia României în limba maternă.

Deputaţii s-au străduit în gol să modifice şi să adopte această lege deoarece Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru varianta iniţială, atunci când a ajuns la Senat. Abia la sfârşitul anului a ajuns la promulgare, după mai multe contestări la Curtea Constituţională. Guvernul a fost luat pe nepregătite atunci când prima contestaţie la Curtea Constituţională a fost aprobată de această instituţie, deoarece Executivul s-a aflat în imposibilitatea de a decide, în acest caz, care este procedura de urmat, mai ales că opoziţia depusese şi o moţiune de cenzură, procedură nefinalizată după ce moţiunea şi-a pierdut susţinerea. Situaţia a fost rezolvată în favoarea puterii, opoziţia contestând legea din nou.

Alte legi adoptate de Camera Deputaţilor în prima sesiune parlamentară se referă la parteneriatul public-privat, paşapoartele electronice, colectarea selectivă a deşeurilor, poliţia locală, pescuitul şi acvacultura.

Opoziţia a acţionat prin depunerea unui număr de cinci moţiuni simple împotriva miniştrilor Muncii, Agriculturii, Transporturi şi Finanţelor de atunci, Mihai Şeitan, Mihail Dumitru, Radu Berceanu şi, respectiv, Sebastian Vlădescu, şi a actualului ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. Toate au fost respinse.

Dar, punctul culminant al disputelor l-a reprezentat numirea unui judecător la Curtea Constituţională, deoarece deputaţii PDL, UDMR, pe de o parte, şi cei ai PSD, PNL, de cealaltă parte, s-au certat şi s-au îmbrâncit într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor care s-a prelungit până noaptea târziu.

PSD l-a propus pentru această funcţie pe Valer Dorneanu, care a întrunit mai multe voturi decât candidatul PDL Ştefan Minea, dar, în opinia democrat-liberalior, voturile nu au fost suficiente. Aşa s-a ajuns la situaţia ca deputaţi ai opoziţiei şi ai puterii să se împingă şi să strige la tribuna Camerei, unii pentru a împiedica desfăşurarea şedinţei, alţii pentru a determina numirea lui Ştefan Minea ca judecător, miza fiind mare deoarece toate legile importante au ajuns să fie supuse judecăţii Curţii Constituţionale. În cele din urmă, Ştefan Minea a fost numit prin Hotărâre a Camerei judecător la Curtea Constituţională.

Tot în prima sesiune parlamentară, 18 deputaţi au schimbat partidul, cei mai mulţi părăsind PSD şi PNL pentru a se îndrepta fie către PDL, fie spre aşa-zisul grup al independenţilor format din parlamentarii UNPR.

Constituirea grupului independenţilor a fost vehement criticată de PSD şi PNL, care au acuzat PDL că încurajează dezertarea politică pentru a destrăma partidele de opoziţie. De altfel, opoziţia a apelat tot la Curtea Constituţională, care a dat din nou câştig de cauză puterii.

Astfel, conflictul dintre opoziţie şi putere s-a adâncit în Camera Deputaţilor, şedinţele desfăşurându-se cu lungi intervenţii în care reprezentanţii PSD şi PNL au acuzat-o pe Roberta Anastae de încălcarea Regulamentului Camerei. Ei au solicitat suspendarea ei pe o perioadă de 15 zile de la lucrările Camerei, au ameninţat-o cu plângere penală pentru abuz în serviciu, dar aceste lucruri nu au fost concretizate. Anastase i-a acuzat, în schimb, de trădare naţională şi a spus că PSD şi PNL fac o alianţă "malefică".

În şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din prima sesiune a anului au fost schimbate conducerile TVR şi SRR, astfel încât Alexandru Sassu (PSD) a fost înlocuit cu Alexandru Lăzescu (Preşedinţie), iar Maria Ţoghină (PNL) cu Demeter Andras Istvan (UDMR), schimbări contestate de opoziţie.

Guvernul şi-a asumat, în luna iunie, răspunderea în Parlament pe pachetul de legi anticriză, respectiv pe proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar care prevedea tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor şi pe legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care se referea la eliminarea pensiilor speciale. Moţiunea de cenzură depusă cu acest prilej de opoziţie şi intitulată "Opriţi genocidul social!" a fost respinsă de Parlament, deşi a fost dezbătută în timp ce în faţa Palatului Parlamentului protestau câteva mii de sindicalişti, iar unii parlamentari PDL au votat în favoarea ei.

Au fost cinci deputaţi PDL, printre care Teo Trandafir, Daniel Oajdea, Clement Negruţ şi Mircia Giurgiu, care au votat alături de opoziţie, fosta vedetă de televiziune fiind printre cei care şi-au exprimat satisfacţia votului îmbrăţişând-o pe colega sa din PSD Aura Vasile. Toţi au fost sancţionaţi declarativ de conducerea partidului de guvernămînt, dar nu şi pe linie de partid.

Blocajul în activitatea Camerei Deputaţilor a continuat şi în sesiunea parlamentară de toamnă, scandalul amplificându-se în şedinţa din 15 septembrie, când a fost adoptată legea pensiilor. PSD şi PNL s-au retras de la şedinţă, iar, la miezul nopţii, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a supus la vot legea, declarând-o adoptată. Opoziţia a acuzat-o pe Anastase că a furat voturile şi a indicat înregistrarea video a şedinţei, în care Roberta Anastase a spus că sunt 170 de deputaţi care au votat legea, deşi în sală erau doar 80.

Anastase a contracarat aceste atacuri, acuzându-i pe social-democraţi că au cerut 127 miliarde de lei pentru a pleca din sală la momentul votului. "127 de miliarde de lei a costat fuga PSD de la votul pensiilor", a spus Anastase, în plen.

Ponta şi Anastase au ajuns să se acuze reciproc, în Parlament, că sunt "hoţi" şi "inculpaţi". "Domnişoara Roberta Anastase, pentru mine sunteţi un inculpat de astăzi şi atunci când în România va exista justiţie, veţi plăti pentru ce aţi făcut", i-a spus liderul PSD Robertei Anastase. "Vă rog să vă controlaţi vocabularul, nu sunteţi la raliuri. Pentru mine sunteţi un inculpat astăzi", a replicat Anastase.

Timp de trei luni, opoziţia a boicotat lucrările Camerei Deputaţilor, solicitând demisia Robertei Anastase. PNL şi PSD nu s-au prezentat la 15 sedinţe consecutive ale Biroului Permanent şi peste 200 de iniţiative legislative nu au putut să intre în dezbatere. Camera Deputaţilor şi-a desfăşurat şedinţele în prezenţa deputaţilor opoziţiei doar când lucrările au fost conduse de vicepreşedintele Ioan Oltean (PDL).

Puterea şi-a rezolvat problema modificând Regulamentul astfel încât să nu mai fie necesar cvorumul de prezenţă pentru desfăşurarea şedinţelor Biroului Permanent. O altă modificare a Regulamentului a fost aceea de a permite constituirea grupului independenţilor, aparţinând UNPR, ceea ce va duce, în sesiunea de anul viitor, la schimbarea configuraţiei politice din Biroul Permanent, iar opoziţia nu va mai deţine majoritatea.

Anastase a renunţat pentru câteva săptămâni la conducerea şedinţelor Camerei, lăsându-i locul lui Oltean, dar, apoi, având susţinerea necondiţionată a PDL, a revenit la prezidiu.

Până la sfârşitul sesiunii, opoziţia nu a renunţat să ceară demisia lui Anastase. PSD a anunţat în 21 septembrie că a depus la Parchetul ICCJ o plângere penală în cazul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, şi a secretarului Sever Voinescu, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în declaraţii publice.

Nici apelul la acceptarea unui moratoriu pentru 30-45 de zile, făcut de către preşedintele Traian Băsescu în Parlament, nu a dus la deblocarea activităţii Camerei Deputaţilor. Ca soluţie de compromis în cazul legii pensiilor, şeful statului a decis retrimiterea legii în Parlament, invocând inechitatea egalizării vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi. Legea pensiilor a fost până la urmă adoptată cu modificarea cerută de şeful statului: vârsta de pensionare de 63 de ani la femei şi de 65 de ani la bărbaţi.

PNL şi PSD au depus, în a doua sesiune, două moţiuni simple, pe tema Agriculturii şi a Ministerului Muncii, care au fost respinse.

Pe fondul blocajului în activitatea Camerei, mai multe legi au fost adoptate tacit, termenul pentru dezbaterea lor fiind depăşit, între acestea o propunere legislativă a lui Silviu Prigoană care desfiinţa un canal al TVR, memorandumul suplimentar de înţelegere între UE şi România, modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor, modificări ale legii învăţământului.

Deoarece dezbaterea legilor în Camera Deputaţilor a fost întârziată de boicotul opoziţiei, deputaţii PDL, UDMR, independenţi şi ai minorităţilor naţionale au ajuns ca, începând din a doua jumătate a lunii octombrie, să adopte, în absenţa opoziţiei, în fiecare şedinţă de vot final, câte 50 - 70 de proiecte de lege.

Această grabă a dus la greşeli din partea PDL care a votat, la indicaţia "cu degetul în sus" a liderului grupului, în favoarea a două propuneri legislative privind reducerea TVA la 5% pentru produsele alimentare şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2000 lei, legi care contraveneau politicii Guvernului Boc ce tocmai majorase TVA la 24%.

Preşedintele Traian Băsescu i-a criticat pe parlamentarii partidului de guvernământ şi a îndreptat situaţia, retrimiţând legile în Parlament pentru a fi respinse.

Deputaţii PDL nu au respectat indicaţiile premierului Emil Boc şi ale şeful statului nici în cazul solicitărilor Parchetului de extindere a urmăririi penale şi de încuviinţare a percheziţiei informatice a fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi şi au respins aceste cereri. Emil Boc i-a adunat în şedinţă pe deputaţii partidului de guvernământ pentru a le spune să voteze pentru ca justiţia să fie lăsată să se pronunţe, dar reprezentanţii PDL nu au respectat, la votul secret, această poziţie. Traian Băsescu a comparat cazul Monica Iacob Ridzi cu acela al lui Adrian Năstase, arătând că şi ea se ascunde de justiţie după Parlament.

PDL mai are să se pronunţe şi în cazul solicitării privind arestarea deputatului democrat-liberal Dan Păsat, însă Comisia juridică, al cărei preşedinte este Daniel Buda (PDL), a amânat cu o lună acest caz, care va fi tranşat anul viitor.

Printre legile adoptate de Camera Deputaţilor în a doua sesiune se află şi proiectul accelerării soluţionării proceselor, o ordonanţă de modificare a programului "Prima casă", reexaminarea legii fondului de mediu, ordonanţa privind măsuri pentru diminuarea şomajului în 2010, completarea Ordonanţei privind Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul referitor la trusoul pentru nou născuţi, ratificarea scrisorii de intenţie cu FMI, reexaminarea legii combaterii traficului de persoane.

În ultima săptămână a sesiunii, până de Crăciun, parlamentarii au lucrat până noaptea târziu pentru a termina înainte de sărbători proiectul de buget pe 2011.

În şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din ultima sesiune a anului, Guvernul şi-a asumat răspunderea, mai întâi, pe Legea educaţiei, iar, în decembrie, pe legea salarizării şi legea cadru a salarizării, la care opoziţia a depus câte o moţiune de cenzură, care nu au avut însă succes.

Ultima şedinţă a Legislativului din anul 2010 a fost marcată de o premieră dramatică: pentru prima oară în Parlamentul României, în timpul dezbaterii unei moţiuni de cenzură, un bărbat, angajat al TVR, s-a aruncat de la balconul din sala de plen, în semn de protest faţă de măsurile luate de guvernanţi. Iar moţiunea de cenzură a primit zero voturi.

(Material realizat de Alina Novăceanu, Ema Toader).