Adrian Năstase, mesaj în timpul CEx al PSD: Să fim un partid şi nu o asociaţie de grupuleţe

Adrian Năstase vorbea în 2008 despre renaşterea partidului, în timpul preşedinţiei lui Traian Băsescu, invocând istoria indelungată a PSD „la fel de îndelungată ca şi democraţia românească”, făcând apel la social-democraţi să îl citească înaintea votului la moţiune, de congres şi înainte de campania pentru prezidenţiale.

„N-ar trebui să uităm că suntem principalul partid de stânga, că asta înseamnă forţa şi că dacă chiar trebuie să existe frică în legătură cu PSD, nu noi suntem cei care ar trebui să ne temem. Cu o condiţie: să fim un partid şi nu o asociaţie de grupuleţe uşor de cucerit, una după alta”, se arată în mesajul fostului premier.

Redăm integral discursul lui Adrian Năstase de la Consiliul Naţional al PSD din anul 2008.

„Doamnelor si domnilor, Dragi colegi,

… Nu vreau sa credeti ca ma refugiez intr-un trecut caldut. Vreau insa sa cred ca acesta este un loc unde putem sa realizam un obiectiv destul de important – sa reafirmam cine suntem. Si cred ca este, acum, dupa trei ani, pentru noi toti, o sansa sa depasim definitiv acea perioada in care paream rusinati sau speriati de partidul din care făcem parte.Nu era pentru prima data, pentru cei mai vechi in partid , va aduceti aminte formulele „criptocomunisti”, „neocomunisti”, „dinozauri” sau „pui de dinozauri” sau „parinti” de dinozauri . Toate formulele pe care puteau sa le inventeze cu o propaganda extrem de agresiva a dreptei impotriva noastra.

Ni s-a spus, si ni se spune in continuare, se ca suntem demodati. Am incercat uneori, si ma intreb daca a fost bine,am incercat sa ne croim alte haine, chiar daca nu cadeau bine pe noi. Ni se spunea ca suntem răi, necinstiti si nepriceputi si incepuseram sa ne privim noi insine cu suspiciune, ca si cum am trait o vreme un vis in care se adunau, ca intr-un cosmar, greselile.

Uitam atunci, sau ni se sugerase sa uitam, ca un partid inseamna mereu doua lucruri: un grup de oameni cu anumite idei si un electorat care se regaseste in acele idei.

Pe parcursul ultimilor ani, dragi colegi, electoratul nostru ne-a asteptat si cred ca ne asteapta, in continuare, la o nouă intalnire, cu si mai multele probleme ce asteapta solutii. Partidul nostru nu a fost intotdeauna foarte iubit, dar el a fost respectat. A fost respectat pentru solutiile pe care le-a adus la problemele tarii, pentru proiectele care le-a lansat si pe care a stiut sa le duca la indeplinire, pentru oamenii sai – cel mai adesea profesionisti, oameni serioasi, oameni respectabili.Tara asteapta de la noi, din nou, aceeasi atitudine. Este important de aceea sa reincepem sa vorbim cu ei, sa gandim campania electorala care va urma in termenii unui dialog care sa puna accentul pe solutii.Pentru ca am vorbit despre perceptia noastra, uneori mai buna, alteori mai putin buna, despre perceptia la televiziuni sau in mass media as vrea sa va spun ca in ciuda aparentelor, presa scrie uneori, poate chiar indirect – sau direct in anumite situatii – numeroase lucruri bune despre noi…

Iata, stim ca peste granitele tarii muncesc astazi milioane de romani care trimit in tara anual miliarde de euro. Acest proces a inceput din momentul in care noi am reusit eliminarea vizelor pentru spatiul Schengen si circulatia acestor oameni a devenit libera. Oricare dintre proiecte are parti bune si parti rele. Vedem acum si partile rele ale acestui proiect, pe care insa, in urma cu sapte- opt ani, toti romanii il asteptau cu infrigurare. Sa incercam sa vedem mai departe – a doua faza -, care este solutia pentru ca romanii sa aibe si salarii decente dar sa poata sa aibe si grija de copiii lor, acasa la ei…

Dragi colegi,

Daca exista, totusi, un motiv pentru care unii dintre noi mai stau cu privirea in pamant si cauta solutii acolo unde nu exista, acest motiv este frica. Si vreau sa va vorbesc astazi despre ceea ce cred eu ca, in momentul de fata, marcheaza viata publica si viata partidului dar si viata personala a romanilor, in tara. Din pacate, frica tinde sa devina o institutie distincta in Romania. Ea tinde sa devina o fantoma cu drept de decizie in partide, cu drept de vot in parlament sau la urne.

Sa incep cu inceputul, frica din PSD. Frica din PSD are la baza frica de PSD. Daca am fi devenit cu adevarat un partid mort, fara viitor, nimeni nu s-ar mai fi straduit macar sa ne spuna asta. Am fi constatat-o probabil si singuri. Dar ni s-a spus, trei ani, ca am iesit din istorie pentru ca eram cel mai mare partid si toti adversarii nostri, separat sau impreuna, au o anumita caracteristica: sunt incapabili sa conduca. Ei pot deveni cu adevarat importanti doar daca noi am deveni cu adevarat o amintire.

Asa s-a nascut, la inceputul lui 2005, conceptul de “partid blestemat”, partidul din care nu e bine sa faci parte iar daca faci, totusi, parte din el, e bine sa te straduiesti sa-l rupi in bucati. Ni s-a sugerat sa ne fie frica de apartenenta noastra, de colegii nostri, de trecutul nostru, de ideile noastre, de guvernarea noastra.

Mai presus de orice, ni s-a sugerat sa ne gasim solutii individuale, fiecare pentru el, negociind cu unii si cu altii diverse formule cetoase, indaratul unor usi inchise. De frica. Daca exista intr-adevar o formula prin care acest partid poate fi distrus, atunci aceasta este. PSD a depasit mereu perioadele dificile prin unitate. Si tot prin unitate a reusit perioadele lui bune. Cei care ne-au studiat, stiu lucrul asta. Nici noi nu ar trebui sa-l uitam. Să fim, din nou, o echipă unită!

N-ar trebui sa uitam ca suntem principalul partid de stanga, ca asta inseamna forta si ca daca chiar trebuie sa existe frica in legatura cu PSD, nu noi suntem cei care ar trebui sa ne temem. Cu o conditie: sa fim un partid si nu o asociatie de grupulete usor de cucerit, una dupa alta.

Frica din PSD nu e decat o parte din frica generala care tinde sa se instaureze in viata publica din Romania. Exista fara indoiala si frici politice sanatoase. Teama de electorat spre exemplu. Teama ca un proiect nu e suficient de bine construit.Teama ca relatia noastra cu cetatenii nu este pe frecventa cea mai buna. Dar noi nu vedem aceste lucruri. Noi vedem de fapt, astazi, teama de DNA, teama de propriii parteneri, teama de propriii colegi, teama de dimineata urmatoare in care nu se stie ce vom mai citi in ziare.

… Un proverb suedez observa ceva interesant si real: frica e cea care da unui lucru mic o umbra enorma…

Proiectele stau pentru ca nu isi asuma nimeni raspunderi. De frica. Institutiile stau pentru ca nu mai stiu cine le conduce cu adevarat. Stau de frica…

Pentru multi romani, situatia actuala nu mai poate continua. Integrarea europeana si cresterea economica ar fi trebuit sa fie sansa tuturor pentru o viata mai buna. Ar fi trebuit sa creeze mai multe sanse si sa schimbe in bine perspectivele fiecaruia pentru viitor. Din pacate, dezordinea actuala a anulat aceste sanse. Cresc preturile, banii europeni nu se vad in tara, locurile de munca se imputineaza, iar sansele de a-ti face o viata linistita si prospera acasa la tine sunt tot mai putine. Prea multi oameni sunt speriati de ce se intampla. Noi, cu experienta pe care o avem, trebuie sa le aratam oamenilor ca exista o alternativa. Una care sa insemne mai multa ordine, mai multa disciplina din partea institutiilor, mai mult respect pentru cetateni, mai multe sanse in viata pentru tineri, batrani, pentru cei dezavantajati, de la oras sau de la sat. O astfel de alternativa este bazata pe incredere si pe bun-simt. Calitati pe care, din pacate, actualul presedinte nu le cunoaste.

Bertrand Russel spunea că frica e cea care creeaza instinctul de haita si tinde sa nasca intoleranta si violenta impotriva celor care nu fac parte din haita respectiva. E ceea ce s-a incercat, cu buna stiinta, in Romania acestor ultimi ani. Scrierea unei alte istorii, a unei alte realitati. Noi , va readuc aminte acest lucru si n-am sa-mi schimb niciodata parerea , noi am castigat alegerile (din 2004 n.b.) si s-a dezbatut indelung de ce le-am pierdut.Poate ca INCA nu stim. Guvernele au stat pe loc, economia a stat pe loc, dar s-a vorbit mai mult despre alegeri anticipate, in vreme ce noi eram acuzati de necinste, in baza unor dosare televizate in care nu se afla nimic.

Regizorii acestui spectacol au incercat sa defineasca partide bune din nastere si partide rele din nastere. Ce reprezinta asta daca nu acel instinct de haita? Uitati-va la ce s-a petrecut in Bucuresti in ultimii ani, cum zburda terenurile din domeniul public, cum infloresc bordurile an de an, cum nu se pune in aplicare niciunul din proiectele de sute de milioane de euro pe care le descrie generos primarul general. Consecinta? Tot mai multi dintre adversarii lui Basescu bat drumurile anchetelor in vreme ce vinovatii dezastrului din capitala stau linistiti in vacantele lor continue.

Frica de pe scena politica , dragi prieteni ,transmite frica in societate. Pare aproape absurd sa mai vorbim de frica in Romania lui 2008, la 18 ani de la o revolutie impotriva fricii. Si totusi acest absurd s-a produs, chiar daca parametrii lui sunt schimbati fata de comunism.

Exista in Romania, in primul rand, frica de viitor. Nimeni nu mai vorbeste cu adevarat cu asociatiile civile, multe dintre temele care se dezbat indelung sunt fie false sau departate de interesele cetateanului obisnuit. Iar cetateanul nu stie nimic despre ziua de maine si umple acest gol cu frica. Apar fenomene noi si reguli noi, telefoane noi, cu sisteme tot mai sofisticate de ascultare, oportunitati adevarate sau false, pericole reale sau nu. Lumea globalizată a evoluat, dezbaterea publica a ramas mult în urmă. Comparati subiectele de prima pagina din ziarele romanesti si din cele occidentale!

Mai mult, oamenii buni si capabili nu se mai implica in proiecte, in plan local sau national, pentru ca le e frica.Frica de a semna, frica de a se angaja. Ei nu stiu cine conduce aceasta tara si, hai sa fim cinstiti, nici noi nu prea stim. Or, traim un moment in care dezvoltarea este strans legata de ideea de implicare si de incredere. Oricum am lua-o, frica este cel mai mare dusman al Romaniei de azi pentru ca o impiedica sa scape definitiv de dezordine si de saracie.

Daca vrem sa castigam alegerile, va trebui sa luptam impotriva fricilor care ne inconjoara, pe noi sau pe romanii care ne sustin. Fara orgolii, fara pasiuni personale, fara obiective nerealiste. Pasii sunt simpli, i-am mai facut impreuna pana acum. In 2000, cand am cucerit puterea, propunand oamenilor o alternativa de bun-simt la ceea ce fusese inainte , inainte de 2000, un regim bazat pe haos, dezordine, panica si amatorism si care, iata, se repeta.

In 2004, am obtinut un rezultat foarte bun, luptand cu partide cu discurs isteric, la fel de amatorist si, dupa cum acesti trei ani au dovedit, la fel de haotic si de periculos. Acum, in 2008,dragi prieteni, avem datoria fata de electoratul nostru, dar si fata de noi insine, sa venim cu o oferta clara si simpla. O oferta in care solutiile economice sa reduca diferenta dintre bogati si saraci; in care solutiile sociale sa duca la imbunatatirea serviciilor de sanatate, educatie si cultura; in care solutiile de politica externa sa scoata Romania din izolare si sa ii redea anvergura de stat european, demn si important.

Doamnelor si domnilor, stimati colegi,

Poate că acest discurs pare prea departe de temele mult mai militante, mai pline de adrenalina pe care le-ati ascultat. Ceea ce vreau sa va ofer ca mesaj, ceea ce vreau sa va transmit ca emotie nu este neaparat un text filosofic. Dar, pentru a construi, avem nevoie de fundament, avem nevoie sa regasim valorile social-democratice, avem nevoie sa invatam, in permanenta, de la altii. Uitati-va de exemplu, Franta – o tara dezvoltata -, presedintele ei a solicitat unei comisii, conduse de domnul Jacques Attali, 300 de propuneri de modernizare a economiei si solutii pentru inbunatatirea randamentelor economice, in timp ce la noi suntem inca blocati intr-o economie de tranzitie care nu reuseste sa intre in zona economiei performante. Am construit o economie functionala de piata, pentru ca alte tari sa-si vinda, pe piata noastra, produsele lor. Este momentul sa ajungem la o reindustrializare care sa ne permita si noua sa producem si sa exportam mai multe produse …

Dragi prieteni,

Bolile…, bolile sociale, bolile pe care uneori le simtim in viata comunitatilor, au medicamentelor iar atunci cand vorbim despre frica exista un remediu. Il stim. Se cheama curaj. In cazul nostru , in politică, curaj inseamna sa ne asumam din nou , sa ne asumam cu putere ceea ce suntem, sa spunem raspicat ceea ce vrem si sa nu acceptam ideea vreunei „cardasii”… Ma refer la jocuri obscure facute special sa ne rupa in bucati si sa ne faca mai usor de mestecat. Pentru ca PSD s-a dovedit mereu greu de digerat pentru oricare adversar. Noi nu reprezentam PSD, dragi prieteni, decat impreuna. Umarul colegului de langa noi ne va face sa suportam usor orice fel de presiune pe propriul nostru umar.

Un PSD care a invins frica din propriile randuri este, la randul lui, medicamentul pentru frica de pe scena politica, in general. Lumea romaneasca e in mare cautare de solutii. Sa fim noi solutia, pentru ca putem. .. Ni se cere sa colaboram cu unul sau cu altul pentru ca sa facem posibil un joc sau altul. Nu in interesul nostru. Doar pentru moment si doar de frica. In ultimii ani, am fost arbitrii multor asemenea jocuri. Noi nu suntem insa arbitri, noi suntem si vrem sa fim in continuare, parte a jocului. Arbitrii sunt niste oameni minunati dar ei au un mare pacat: ei nu castiga niciodata pe teren.

Lepadand frica, sa lasam arbitrajul acolo unde e el in mod normal intr-o democratie: la electorat. A venit momentul sa intram pe teren si sa jucam un joc la care am dovedit ca ne pricepem.

Partidul nostru are o istorie la fel de indelungata ca si democratia romaneasca postrevoluţionară. Si, de-a lungul acestei istorii, a trait multe “morti anunţate”. De atatea ori ni s-a spus ca suntem anacronici, ca suntem nepotriviti, ca suntem terminati, ca suntem depasiti. Ca n-avem ce cauta intr-o societate moderna – desi cei mai mari pasi catre modernizare noi i-am facut. Ca apartinem trecutului, desi viitorul european noi l-am facut posibil.

De atatea ori ni s-a prezis sfarsitul. Si de tot atatea ori am renascut. Nu numai fiindca ne-am dovedit mai puternici decat adversarii nostri. Nu numai fiindca am fost mai priceputi, mai intelepti, mai experimentati, iar oamenii au vazut lucrul asta. Nu numai fiindca neadevarurile care se atasasera numelui nostru au iesit la lumina. Am renascut fiindca ne-am privit frica in ochi si am sfidat-o. Si, invingandu-ne propria frica, n-am mai avut adversari. Nimeni si nimic din afara noastra nu ne poate paraliza in aceeasi masura in care a facut-o, in toti acesti ultimi ani, intr-o anumita proportie pe care nu as vrea s-o mai dezvolt, frica.

Daca anul 2008 va consemna pentru noi o infrangere, va fi doar un semn ca suntem in continuare controlati de frica si sunt convins ca acest lucru nu se va intampla . Pentru PSD, adevarata victorie nu inseamna un procent in plus fata de unii sau altii, un post sau doua in guvernul altora sau cateva bancnote in plus la un buget comunal. Pentru PSD, victoria inseamna a fi, din nou, cel mai mare, cel mai puternic si cel mai respectat partid din Romania. Iar aceasta victorie este posibila si trebuie sa credem in ea. Cu exceptia fricii, nimic nu ne poate impiedica sa castigam!…”, se arată în mesajul lui Adrian Năstase.