Baconschi: România doreşte un lectorat de limbă şi civilizaţie română la Universitatea din Haifa

Ministrul a exprimat ideea în cadrul unei întrevederi cu membrii comunităţii cetăţenilor israelieni originari din România şi cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Ministrul Teodor Baconschi a subliniat rolul important al comunităţii cetăţenilor israelieni originari din România în consolidarea relaţiilor româno-israeliene şi a încurajat menţinerea şi aprofundarea legăturilor cu România, inclusiv prin optarea pentru realizarea studiilor în ţara noastră.

SUA şi Israelul se gândesc la Africa pentru relocarea palestinienilor dezrădăcinaţi din Gaza

Potrivit datelor MAE, cetăţenii israelieni originari din România reprezintă aproximativ 5% din populaţia Israelului. Numeroşi cetăţeni israelieni au studiat în România. În anul universitar 2010/2011 s-au înregistrat la universităţile româneşti peste 600 de studenţi proveniţi din Statul Israel.

Ministerul precizează că şeful diplomaţiei de la Bucureşti a avut discuţii şi cu reprezentanţii mediului de afaceri local, Baconschi exprimând interesul părţii române pentru încurajarea investiţiilor israeliene în România şi pentru derularea unor proiecte comune pe terţe pieţe.

Ministrul a mai spus, potrivit MAE, că România poate contribui la aceste proiecte, printre altele, cu expertiză în domenii precum exploatarea resurselor energetice, construcţii civile şi industriale, IT si agricultura.

Pe de altă parte, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit, luni, cu Shaul Mofaz, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Knesset, şi cu Tzipi Lvni, liderul opoziţiei parlamentare.

În cadrul discuţiilor cu cei doi înalţi oficiali ai Knesset-ului a fost evidenţiat nivelul foarte bun al relaţiilor bilaterale, inclusiv al cooperării parlamentare româno-israeliene, şi a fost reconfirmată dorinţa ambelor părţi de menţinere a cestora.

Au fost analizate ultimele evoluţii din Nordul Africii si Orientul Mijlociu, ministrul român al Afacerilor Externe subliniind importanţa susţinerii forţelor moderate din regiune şi a procesului de democratizare.

Au fost evaluate, de asemenea, perspectivele procesului de pace în Orientul Mijlociu prilej cu care şeful diplomatiei române a evidenţiat necesitatea identificării unei soluţii bazate pe principiul celor două state, care să convieţuiască în pace şi securitate.