Agenda Strategică a Uniunii Europene. Iohannis: o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă

Preşedintele Iohannis a participat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, desfăşurată la Granada, în Spania.

Cu această ocazie, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au lansat procesul de reflecţie cu privire la conţinutul viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene.

A fost abordată şi chestiunea extinderii Uniunii şi a pregătirii sale pentru primirea de noi membri. De asemenea, în perspectiva noii Agende Strategice, obiectivul discuţiei a fost modul în care viziunea din Declaraţia de la Versailles din 11 martie 2022, de reducere a dependenţelor strategice ale Uniunii, a fost pusă în practică, precum şi de a lansa dezbaterea asupra acţiunilor prioritare care să fie avute în vedere în perioada următoare. Totodată, au mai fost abordate şi temele majore precum apărarea, migraţia, rezilienţa, competitivitatea, angajamentul global al Uniunii şi sprijinul pentru Ucraina, informează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu adoptarea noii Agende Strategice, preşedintele Iohannis a arătat că obiectivul urmărit trebuie să fie o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă şi mai competitivă la nivel global, războiul declanşat de Rusia funcţionând deja drept catalizator pentru a acţiona, în continuare, pentru reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Uniunii pentru a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni.

Preşedintele României a pledat pentru o Uniune fără fragmentări, cu o coeziune internă sporită şi încredere între statele membre.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat că orice proces de reformă pentru gestionarea eficientă a extinderii trebuie să aibă loc în paralel cu extinderea, şi nu subsecvent acesteia. Extinderea a fost şi este una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii, statele candidate meritând o decizie care să marcheze progresul lărgirii Uniunii, care obţine beneficii certe în urma lărgirii şi devine mai puternică, este de părere preşedintele României.

În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei la nivelul Uniunii, Iohannis a accentuat necesitatea întăririi nivelului de pregătire pentru a acţiona în situaţii de criză, pe baza deciziilor incluse, la propunerea sa, în concluziile Consiliului European din iunie 2023.

De asemenea, preşedintele a evidenţiat, încă o dată, faptul că extinderea spaţiului Schengen, prin finalizarea procesului de aderare a României cât mai curând, va transmite un semnal puternic cu privire la unitatea şi solidaritatea de acţiune europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că, în paralel cu exerciţiul de conturare a viitoarei Agende Strategice a UE, în spiritul de la Sibiu care a marcat exerciţiul anterior, este necesar să fie finalizate dosarele importante aflate în curs, precum adoptarea reformei pieţei energetice până la sfârşitul anului 2023, ajungerea la un acord cu Parlamentul European privind migraţia şi realizarea unui acord politic la nivelul Consiliului European din decembrie 2023 privind revizuirea, la jumătatea perioadei, a Cadrului Financiar Multianual.

În ceea ce priveşte domeniul apărării, Iohannis a insistat pe faptul că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a reconfirmat necesitatea ca UE să îşi consolideze pregătirea şi capacităţile de apărare, în cooperare şi deplină complementaritate cu Alianţa Nord-Atlantică. Preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat, de asemenea, sprijinul ferm pentru Ucraina în faţa agresiunii Federaţiei Ruse, pentru atât timp cât va fi necesar.

„În context, Preşedintele României a făcut referire la implementarea rapidă a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii comune/ EDIRPA, precum şi a Actului de sprijinire a producţiei de muniţie/ ASAP în vederea dezvoltării unei baze tehnologice şi industriale de apărare europene echilibrate pe teritoriul întregii Uniuni. În cadrul dezbaterilor privind migraţia, Preşedintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea unor măsuri urgente pentru a sprijini atât Italia, având în vedere situaţia recentă din Lampedusa, cât şi partenerii externi în gestionarea migraţiei, în primul rând prin implementarea măsurilor deja agreate pe dimensiunea externă, dar şi prin finalizarea Pactului privind migraţia şi azilul pe dimensiunea internă. Cu acest prilej, Preşedintele României a subliniat abordarea constructivă a ţării noastre şi eforturile concrete depuse pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii”, transmite sursa citată.

La finalul reuniunii, a fost adoptată o declaraţie, care menţionează ca mesaje principale următoarele:

Pe componenta de apărare, accentul este pus pe consolidarea, pornind de la Busola strategică, a bazei tehnologice şi industriale din sectorul apărării, pe stimularea mobilităţii militare, a rezilienţei în spaţiu şi pe combaterea ameninţărilor cibernetice şi hibride şi a acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, este evidenţiată forţa relaţiei transatlantice.

Pe palierul rezilienţei şi al competitivităţii la nivel mondial pe termen lung, Declaraţia menţionează creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii, menţinerea unei poziţii de lider mondial de către UE în acest deceniu crucial, dubla tranziţie, verde şi digitală, reducerea vulnerabilităţilor antrenate de schimbările climatice şi tensiunile geopolitice, eficienţa energetică şi în domeniul resurselor, circularitatea şi decarbonizarea economiei europene, rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, reiterează dezideratul unei Pieţe Unice mai coezive, inovative şi interconectate, care îşi menţine integritatea, cele patru libertăţi, dimensiunea socială şi deschiderea, asigurând condiţii de concurenţă echitabile şi reducând sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri. Totodată, textul reia angajamentul politic de a asigura accesul la energie la preţuri abordabile, de a spori suveranitatea energetică şi de a reduce dependenţele externe în alte domenii esenţiale în care UE trebuie să îşi constituie un nivel suficient de capacitate pentru a-şi garanta bunăstarea economică şi socială – cum ar fi tehnologiile digitale şi cu zero emisii nete, medicamentele esenţiale şi materiile prime, precum şi agricultura durabilă. De asemenea, este evidenţiată importanţa investiţiei în cercetare, educaţie şi în competenţele viitorului, a soluţionării provocărilor demografice, a consolidării poziţiei de putere industrială, tehnologică şi comercială a UE.

În ceea ce priveşte angajamentul global al UE, este menţionată necesitatea intensificării colaborării cu parteneri din toate regiunile lumii pentru a proteja şi consolida ordinea internaţională bazată pe norme, de a mobiliza şi dezvolta instrumentele de acţiune externă ale UE, de a coopera în vederea consolidării şi diversificării lanţurilor de aprovizionare, a încurajării acordurilor de parteneriat, comerciale şi de investiţii, a promovării dezvoltării durabile pentru a îndeplini obiectivele convenite în direcţia aducerii emisiilor nete la zero şi a îmbunătăţirii pregătirii în caz de urgenţe sanitare.

Cu privire la extindere, este menţionat că aceasta este o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate, un factor determinant pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a cetăţenilor europeni, reducând disparităţile dintre ţări, şi care trebuie să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea. În perspectiva unei Uniuni extinse, atât UE, cât şi viitoarele state membre trebuie să fie pregătite - ţările care aspiră să devină membre trebuie să îşi intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare şi cu asistenţa UE, iar în paralel, Uniunea trebuie să întreprindă pregătirile interne de care este nevoie şi reformele necesare.