ALEGERI LOCALE 2012: Cele peste 18.000 de secţii de votare s-au deschis

Pentru cei 18.315.880 de alegători români şi cei 37.704 cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localităţi din România au fost organizate 18.133 de secţii de votare.

Alegătorii pot vota numai în comuna, oraşul sau municipiul în care îşi au domiciliul.

În urma votului vor fi atribuite 41 de mandate de preşedinte de consiliu judeţean, 1.338 de mandate de consilier judeţean, 3.187 mandate de primar şi 40.311 mandate de consilier local, dintre care 166 de mandate de consilier de sector şi 55 de mandate de consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Votarea se va încheia duminică, la ora 21.00.

Potrivit legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în timp ce primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin scrutin uninominal.

Pentru prima dată, la scrutinul din acest an, primarii sunt aleşi într-un singur tur, astfel că va fi declarat câştigător candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Citeşte şi: ALEGERI LOCALE 2012: Bucureştenii votează primarul general, edilii de sector, 55 consilieri generali şi 166 locali

Legea electorală menţionează că au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.

Potrivit legii, nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul, pe baza listelor electorale permanente.

La cererea cetăţenilor cu drept de vot care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.

În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie, de asemenea, în lista suplimentară persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.

Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, fiind înscrişi în listele complementare de către primar, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.

Legea electorală stabileşte că la aceeaşi secţie alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean, în timp ce în municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Citeşte şi: DOSAR: La ALEGERILE LOCALE vor fi aleşi 41 preşedinţi de Consiliu Judeţean, 1.338 membri ai CJ, 3.187 primari, 40.311 membri ai Consiliilor Locale

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea.

Prin excepţie, preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, personalul tehnic auxiliar şi cel însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectivă.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauză, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "votat".

Prin act de identitate, pentru cetăţenii români se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic sau de serviciu, aflate în termenul de valabilitate, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul la vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.

Alegătorii vor primi patru buletine de vot: în judeţe - câte unul pentru alegerea primarului, pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a preşedintelui consiliului judeţean; în Bucureşti - câte unul pentru alegerea primarului de sector, consiliului local, a primarului genaral şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Citeşte şi: ALEGERI LOCALE 2012: Unde poţi vota şi care sunt documentele necesare

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el.

Persoanele care candidează în circumscripţia în a cărei rază teritorială se află secţia de votare respectivă nu pot însoţi alte persoane în cabina de votare în scopul de a le ajuta să voteze.

Votul este considerat valabil exprimat dacă ştampila cu menţiunea "votat" este aplicată în interiorul unui singur patrulater.

Biroul Electoral Central a stabilit, printr-o circulară, că este considerat valabil şi votul în care ştampila depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă, inclusiv în situaţia în care aceasta este doar tangentă la un patrulater dar nu atinge un altul.

BEC a stabilit că votul este considerat valabil chiar dacă pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului.

Votul va fi considerat, de asemenea, valabil dacă ştampila cu menţiune "votat" este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Potrivit unei Hotarâri a BEC privind unele măsuri pentru buna organizare a legerilor, accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare de imagini este interzis.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea "votat", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "votat" şi data scrutinului.

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "votat" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.

Persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile, precum şi persoanele aflate în arest preventiv votează prin intermediul urnei speciale numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenţie.

La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop.

Legea 67/2004 prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp.

Potrivit legii, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare; refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi.

Constituie, de asemenea, infracţiune refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal.

Continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, prin afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul acestora să voteze sau să nu voteze anumite partide politice ori candidaţi independenţi, ori purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală sunt, la rândul lor, contravenţii.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Tot infracţiune este şi violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

De asemenea, tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Legea electorală mai prevede că atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute de lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(Material realizat de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro)